Bolojan: Urmează o creștere a prețurilor la căldură / De la anul vom vedea efectele măsurilor
Facturile la termoficare se vor scumpi cu câteva procente din cauza creșterii TVA, declară premierul Ilie Bolojan. Întrebat la B1 TV despre perspectivele costurilor cu încălzirea și despre eliminarea subvențiilor la gigacalorie, Bolojan a afirmat că „E foarte posibil că datorită reașezării TVA-ului, cota de 5% care era pentru încălzire și care de la 1 august va fi de 11%, să genereze o creștere a prețurilor la termoficare de câteva procente. Este foarte posibil să se întâmple acest lucru”. Referitor la subvenții, Bolojan a explicat că acestea rămân în responsabilitatea autorităților locale: „În ceea ce privește acordarea de subvenții, aceasta este politica fiecărei unități administrative teritoriale, adică a fiecărui oraș mare din România și aici Guvernul nu intervine pentru a le reduce sau a le anula”. Prim-ministrul a subliniat că prioritatea guvernului este să se asigure că „sistemul energetic și sistemele de termoficare mari funcționează în condiții normale, în așa fel încât să nu existe probleme majore”. „Fiind corect cu românii, această creștere de TVA la acest capitol va însemna o ușoară creștere de preț„, a recunoscut Bolojan, dar a precizat că „primăriile, consiliile locale pot prin măsurile pe care le adoptă – creșteri de subvenții, reduceri de subvenții – să influențeze aceste tarife pe care cetățenii marilor orașe le achită pentru încălzirea în sistemele centralizate de termoficare”, a adăugat Bolojan. Prim-ministrul Ilie Bolojan nu vrea să dea speranțe false românilor și spune că primele semne de îmbunătățire economică se vor vedea abia din anul viitor, dacă se menține ritmul reformelor și stabilitatea politică. Întrebat la B1 TV când vor apărea „primele motive de speranță” pentru mediul de afaceri și angajați, Bolojan a răspuns: „Știu că ar trebui să le spun niște lucruri românilor dătătoare de speranță de pe zi pe alta, dar nu o să o fac știind că această situație dificilă nu poate fi rezolvată de pe o lună pe alta”. Prim-ministrul a explicat că efectele reformelor vor fi vizibile doar pe termen mediu: „Dacă ar fi să fac niște estimări, dacă vom ține ritmul în care vom lua aceste măsuri, care la final să aibă aceste efecte cumulate pe care le-am prezentat, abia de anul viitor o să se înceapă să se vadă aceste efecte și vom putea să ne gândim la ieșirea din această perioadă dificilă”. Bolojan a enumerat condițiile pentru ieșirea din criză: creșteri de venituri, reduceri de cheltuieli, eliminarea risipei, accesarea de fonduri europene, măsuri de bună guvernare, descentralizarea deciziilor către autoritățile locale și politici economice care să genereze din nou creștere. „Dacă ținem un ritm bun, menținem o stabilitate politică, abia de anul viitor o să se înceapă să se vadă aceste efecte și vom putea să ne gândim la ieșirea din această perioadă dificilă. Aceasta este realitatea din punctul meu de vedere”, a concluzionat prim-ministrul.
Ilie Bolojan despre problemele sistemului sanitar: o creștere accelerată a cheltuielilor care nu se reflectă în calitatea serviciilor
Anunțul a fost făcut luni în cadrul unei conferințe de presă. Premierul a vorbit despre o „creștere accelerată a cheltuielilor pe care nu o mai putem susține în următorii ani”. Potrivit șefului Guvernului bugetul alocat în acest an domeniului sanitar este de 77 de miliarde de lei. Ilie Bolojan a mai spus că este nevoie de o rectificare bugetară de cel puțin 10 miliarde de lei. Bolojan a arătat că totalul cheltuielilor pentru sănătate este la nivelul de 16% din veniturile curente la bugetul de stat față de 11% cât era în anii precedenți. Premierul a anunțat că a doua problemă majoră este că sumele nu se reflectă în calitatea serviciilor și nici în percepția pacienților privitoare la sistem. „Prin măsurile pe care le propunem rezolvăm o bună parte din aceste probleme atacând cauzele”, a adăugat Bolojan. Potrivit acestuia, cauzele sunt legate de conducerile spitalelor care nu performează, de cheltuielile salariale disproporționate, de serviciile umflate și de fraude, de întârzierea digitalizării, de supraconsumul de medicamente și de procedurile inadecvate. De asemenea, Bolojan a enumerat socializarea cheltuielilor și privatizarea profiturilor, lipsa criteriilor de performanță și numirile unor șefi de secții de persoane din afara spitalului.
Grindeanu, despre Pachetul 2 de măsuri fiscale: Să limitați indemnizațiile și numărul de participări
Luni, liderul social-democrat a declarat că al doilea pachet de măsuri fiscale se va concentra pe funcționarea consiliilor de administrație ale companiilor de stat. Acesta a evidențiat necesitatea de a reduce indemnizațiile excesive și de a introduce o stratificare a acestora în funcție de importanța companiei: „Una este să fii în consiliul de administrație, la o tipografie, și alta este să fii în consiliul de administrație la portul Constanța sau la aeroportul Otopeni, sau la CNAIR, ca să dau din fostul meu domeniul de administrație. Pe de-o parte, trebuie să facem această stratificare și după care trebuie să le reducem cuantumul acestor indemnizații. Și limitarea participărilor”. Un alt punct esențial al pachetului fiscal vizează reglementarea capitalului care părăsește România: „Este extrem de important este de a ne ocupa în perioada următoare de ce înseamnă transferul de capital din România. Sunt oameni care apar la televizor și ne dau lecții, guvernanților, care își iau salariile prin firme în paradisuri fiscale”. El a făcut declarații și despre supraimpozitarea sectorului bancar: „Aici sunt bănci cu sediu central în altă parte. Sucursala din România câștigă de 3-4 ori mai mult decât în țara mamă. Aici lucrurile trebuie să fie reglementate și vor fi în perioada următoare. Și e partea acordului pe care noi l-am discutat cu celelalte forțe politice din această coaliție. Dacă noi ne atingem doar de cei care au venituri mici și medii și nu de acești băieți care fac profituri enorme în România, mai mari decât în țara de unde provin, n-avem curaj, înseamnă că nu ne vor partenerii în această coaliție”.
Ilie Bolojan anunță și a doua etapă de măsuri: „Avem ministere unde au fost dublate salariile”
Premierul Ilie Bolojan afirmă că până la sfârșitul lunii iulie va veni cu o a doua etapă de măsuri care include pensiile speciale, un jalon din PNRR, precum și reforma unor instituții-cheie. În administrația centrală „vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%”, iar instituții precum ASF, ANCOM și ANRE vor fi reorganizate prin reducerea cheltuielilor. „În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate, prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă”, a afirmat Bolojan. Există ministere care și-au aplicat sporuri de câte 45% – 50% și, practic, „prin două operațiuni și-au dublat salariile”, mai anunță șeful Executivului. „Dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiect pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și n-ar fi fost întârzieri și dacă absorția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație”, a adăugat Bolojan. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
DEZASTRUL măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, explicat pe puncte
Pachetul de măsuri fiscale ce include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA general de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3000 lei și creșterea accizelor la combustibil este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide, spun mai mulți analiști economici consultați de Gândul. Sursele citate spun că pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României este unul pur ideologic, care duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. „Pachetul propus acum este un pachet ideologic, care pune povara fiscală pe umerii românilor cu venituri mici și medii. Aplicarea acestui pachet ar însemna o inflație de minimum 10% în anul 2025, dublă față de cea prognozată (și o estimare de 12-15% în anul 2026), o cădere a veniturilor reale/puterii de cumpărare de 20% a bugetarilor și cu 25% a pensionarilor cu pensii peste 3000 lei (o cădere de 10% a lucrătorilor din sectorul privat și cu 20% a pensionarilor cu venituri mai mici de 3000 lei). Pachetul de măsuri propus are un puternic efect contracționist – economia României va intra în recesiune (o cădere de 0,9% din PIB în anul 2025 față de prognoză, adică minus 17 miliarde lei, și o cădere de 1,9% din PIB în anul 2026 față de prognoză, adică minus 39 miliarde lei)”. Echitatea socială, necunoscută pentru Ilie Bolojan Economiștii consultați de Gândul arată că noul pachet fiscal nu respectă principiul echității sociale. Adică lovește exact în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. „Pachetul fiscal propus nu respectă una dintre lecțiile de consolidare fiscală ce reiese din experiența țărilor UE din ultimii 30 de ani – nu respectă principiul de echitate socială – ajustarea bugetară lovește disproporționat în cetățenii cu venituri mici și medii. Nu există o distribuție corectă a poverii și de aceea nu putem vorbi despre o consolidare fiscală durabilă și acceptată public”. Analiștii mai atrag atenția că astfel de taxe și impozite pe spatele celor vulnerabili ar împinge și mai mulți români în pragul sărăciei. „Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie. Experiența globală a consolidărilor fiscale reușite arată că grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială trebuie protejate, impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Un program de consolidare perceput ca incorect social sau care împinge largi pături ale populației în sărăcie extremă are șanse mici de reușită – va întâmpina rezistență publică și poate fi abandonat prematur”, spun finanțiștii citați. Foto colaj: Shutterstock + Mediafax CITEȘTE ȘI: