Ministrul Sănătății anunță extinderea rețelei naționale de centre pentru bolile rare
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, în cadrul unei postări pe social media, extinderea rețelei naționale de centre de expertiză pentru bolile rare (CEBR), prin deschiderea unui nou centru la Craiova și recertificarea celui din Timișoara. Măsura vizează îmbunătățirea accesului pacienților la diagnostic rapid, îngrijire coordonată și tratamente moderne, într-un domeniu medical marcat de întârzieri și lipsă de specializare. Centre specializate pentru diagnostic și îngrijire integrată Noul centru de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este dedicat diagnosticului și managementului angioedemului ereditar, o boală rară cu potențial sever. La Timișoara, centrul din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” se concentrează pe anomalii vasculare rare și pe coordonarea îngrijirii pe termen lung. Ambele structuri oferă pacienților acces la echipe multidisciplinare, capabile să gestioneze cazuri complexe și să asigure trasee medicale clare. Sunt vizate inclusiv afecțiuni genetice precum acondroplazia, displaziile scheletale și malformațiile congenitale. Diagnostic avansat și consiliere genetică Pacienții tratați în aceste centre beneficiază de diagnostic molecular și genomic, investigații imagistice avansate și analize specializate. Consilierea genetică joacă un rol esențial în scurtarea traseelor medicale, care în cazul bolilor rare pot dura ani de zile. Odată cu aceste două unități, rețeaua națională ajunge la 52 de centre de expertiză funcționale. Potrivit ministrului, opt centre au fost introduse în mai puțin de un an, semn al accelerării reformelor în acest domeniu. Acces extins la terapii moderne compensate Extinderea infrastructurii medicale este susținută de actualizarea listei de medicamente compensate. Recent, 52 de medicamente noi au fost adăugate, inclusiv tratamente pentru inflamații severe ale vaselor de sânge, boli rare ale sângelui, forme ereditare de amiloidoză, boli neurologice autoimune și boli genetice rare ale metabolismului. Ministerul Sănătății susține că aceste măsuri urmăresc construirea unui sistem coerent, capabil să trateze bolile rare cu rigoare, continuitate și respect pentru pacient.
Alexandru Rogobete, anunț major. Extindere semnificativă a listei de medicamente compensate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut joi după-amiază o conferință de presă în care a prezentat modificări importante la lista medicamentelor compensate în România. El a precizat atât introducerea unor medicamente noi, cât și extinderea indicațiilor pentru unele aflate deja pe listă. Rogobete a precizat că 41 de medicamente intră în premieră în sistemul de compensare, iar pentru alte 10 se lărgește aria terapeutică în care pot fi prescrise și decontate. Acest lucru înseamnă că mai mulți pacienți vor putea beneficia de tratamente fără să plătească integral prețul lor. Noua actualizare reprezintă una dintre cele mai consistente extinderi din ultimii ani. El a afirmat că „discutăm despre toate categoriile de medicamente, atât medicamente în regim biosimilar biogeneric, molecule care au aceeași activitate terapeutică și care vin în completare a celor inovative aflate pe listă”. De asemenea, sunt incluse și „molecule inovative care au aprobare de cost volum încă din anul 2022 și așteaptă compensarea”, precum și medicamente noi al căror preț a scăzut recent. Alexandru Rogobete a spus că aceste medicamente acoperă tratamente pentru o gamă largă de boli. „Principalele afecțiuni pentru care se adresează aceste 41 de medicamente sunt bolile cardio și cerebrovasculare, bolile metabolice, oftalmologice, bolile inflamatorii și autoimune”, a declarat el, adăugând că sunt vizate și „bolile rare, bolile oncologice și pacienții cu virusul HIV”. Prin aceste completări făcute de Ministerul Sănătății, pacienții care până acum nu aveau opțiuni compensate vor putea accesa tratamente esențiale. În ce domenii s-au introdus tratamente noi Alexandru Rogobete a precizat într-o postare pe pagina sa de Facebook că „prin această extindere, pacienții cu boli oncologice, neurologice, cardiovasculare, reumatologice, pneumologice, dermatologice, gastroenterologice, hematologice, oftalmologice, alergologice și infecțioase primesc opțiuni terapeutice moderne”. Extinderea acoperă mai multe domenii medicale. În oncologie, noile tratamente includ terapii pentru cancer mamar în stadiu avansat sau metastatic, cancer colorectal metastazat, cancer de prostată avansat și metastatic, cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC) în stadiu avansat, cancer tiroidian medular avansat, melanom uveal, mielom multiplu recidivat și refractar, leucemie și cancer de tract biliar. În neurologie, lista include tratamente pentru migrenă, epilepsie și miastenia gravis, iar în reumatologie sunt incluse terapii pentru artrita psoriazică și spondiloartrită axială. În dermatologie, pacienții beneficiază de tratamente pentru dermatita atopică, iar în pneumologie, pentru astm bronșic sever și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Noile opțiuni terapeutice se extind și în endocrinologie, cu tratamente pentru hipercolesterolemie primară și dislipidemie mixtă, în oftalmologie pentru degenerescență maculară neovasculară și edem macular diabetic, și în hematologie pentru trombocitopenie severă. Pediatria include, conform ministrului, tratamente pentru acondroplazie, iar ariile multidisciplinare, precum cardiologia și neurologia, beneficiază de terapii pentru amiloidoză cu transtiretină și hipertensiune esențială. Totodată, lista extinsă include tratamente gastroenterologice pentru colită ulcerativă, alergologice pentru angioedem ereditar și infecțioase, cu noi combinații medicamentoase pentru tratamentul infecției HIV.
CNAS respinge informațiile privind scumpiri masive la medicamentele compensate
După apariția unor informații potrivit cărora pacienții ar urma să suporte creșteri semnificative ale contribuției personale pentru medicamentele compensate, de ordinul a 500–600 lei/lună/medicament, Casa Națională de Asigurări de Sănătate precizează că ANMDMR1 a evaluat în anul 2024 18 medicamente (substanțe active – DCI2) care au îndeplinit criteriile, potrivit legii, pentru modificarea nivelului de compensare al acestora. Scopul acestei evaluări a fost de a eficientiza utilizarea bugetului FNUASS3 și a permite accesul unui număr mai mare de pacienți la medicamentele de care aceștia au nevoie, la momentul optim, în cadrul aceluiași buget alocat. CNAS a propus Ministerului Sănătății o serie de criterii suplimentare pentru modificarea nivelului de compensare al medicamentelor evaluate, astfel încât impactul real asupra contribuției personale datorate de asigurați să fie cât mai moderat. 13 medicamente vizate de schimbarea nivelului de compensare Ca urmare, la ora actuală doar în cazul a 13 medicamente se preconizează schimbarea nivelului de compensare, astfel: – Trecerea la nivel de compensare de 20% (mutarea din sublistele A și B în sublista D) pentru medicamentele (DCI): Indapamidum, Metoprololum, Bisoprololum, Combinații (Perindoprilum + Indapamidum), Candesartanum Cilexetil, Rosuvastatinum, Nebivololum, Rilmenidinum și Atorvastatinum – Trecerea la nivel de compensare de 50% (mutarea din sublista A în sublista B) pentru medicamentele (DCI): Fenofibratum, Omeprazolum, Combinații (Spironolactonum + Furosemidum) și Amoxicillinum + Acidum Clavulanicum. „Astfel, în situația în care s-ar pune în aplicare deciziile ANMDMR, contribuția personală ar crește în medie față de cea din prezent cu aproximativ 9 lei/cutie pentru un medicament prescris din cele 13 menționate. Categoriile vulnerabile de populație nu ar fi afectate, menținându-se nivelul actual de compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor pentru copii, tineri (18 – 26 ani) care studiază și nu obțin venituri, gravide, lăuze și beneficiari de legi speciale, și de 90% pentru pensionarii beneficiari ai programului de compensare a prețului medicamentelor din sublista B. CNAS reafirmă că pacienții din România nu vor fi împovărați cu contribuții personale excesive, iar afirmațiile vehiculate în spațiul public privind costuri suplimentare de sute de lei pe lună pentru aceste medicamente compensate sunt false și creează panică inutilă”, transmite CNAS.