Guvernul a aprobat o nouă actualizare a listei de medicamente gratuite și compensate
De asemenea, pentru alte 19 medicamente extindem indicațiile terapeutice. „Este una dintre cele mai ample actualizări ale listei din ultimii ani. În doar 7 luni am extins lista medicamentelor compensate cu peste 90 de medicamente și indicații terapeutice noi”, afirmă ministrul. Acest lucru înseamnă terapii moderne care ajung mai repede la pacienți. Pentru unele dintre aceste tratamente, oamenii ajungeau să plătească zeci de mii de euro din propriul buzunar pentru a avea o șansă la tratament. Astăzi, aceste medicamente sunt gratuite sau compensate și devin accesibile în sistemul public de sănătate pentru cei care au nevoie de ele. „Introducem în sistem primul medicament radiofarmaceutic, Lutetium Vipivotide Tetraxetan, pentru tratamentul cancerului de prostată, alături de alte 14 medicamente noi în Programul Național de Oncologie, destinate tratamentului pentru: – melanom – carcinom hepatocelular – colangiocarcinom – mielom multiplu – macroglobulinemie Waldenström – limfoame – cancer pulmonar fără celule mici – cancer mamar – cancer de prostată – tumori solide cu mutații genetice – tumori gastro-intestinale stromale (GIST). În același timp, asigurăm acces la tratament pentru boli grave și rare, precum: – arterită cu celule gigante – hemoglobinurie paroxistică nocturnă – amiloidoză ereditară cu transtiretină – miastenia gravis – tulburări din spectrul neuromielitei optice – deficit de lipază acidă lizozomală – boala Fabry. În plus, pentru 19 medicamente deja compensate extindem indicațiile terapeutice, ceea ce înseamnă că ele vor putea fi utilizate și pentru alte afecțiuni, inclusiv: – trombocitopenie severă la pacienți cu boală hepatică cronică – sindrom Lennox-Gastaut (formă severă de epilepsie pediatrică) – boala Niemann-Pick tip C – boala Still și artrită idiopatică juvenilă sistemică – alkaptonurie – nefropatie cu IgA – colită ulcerativă moderată sau severă – artrită psoriazică – artrită asociată entezitei și artrită psoriazică juvenilă – febră mediteraneană familială și sindroame autoinflamatorii rare – cancer pulmonar cu mutație BRAF – gliom la copii și adolescenți – limfom folicular recidivant sau refractar – cancer tiroidian diferențiat avansat – miastenia gravis generalizată și tulburări din spectrul neuromielitei optice”. „Știu că pentru mulți dintre dumneavoastră lupta cu boala este, în fiecare zi, o încercare grea. Rolul nostru este să facem ca sistemul de sănătate să fie un sprijin real în această luptă. Fiecare medicament introdus pe această listă înseamnă o șansă în plus la tratament, la timp câștigat și la speranță pentru pacienți și familiile lor. Nu spun că sistemul este perfect. Știu că mai sunt multe de făcut. Dar schimbarea este în curs și vom continua să lucrăm pentru ca accesul la tratament să fie mai rapid, mai echitabil și mai aproape de nevoile reale ale oamenilor”, adaugă Rogobete.
Un singur an, 16 medicamente noi, 7.000 de proiecte și primul plasture genetic testat pe oameni
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a aprobat în 2025 șaisprezece medicamente pentru boli rare, din totalul de 104 autorizații acordate. Medicamentele sunt folosite pentru diagnosticarea, prevenirea și tratarea bolilor rare. Este un număr semnificativ într-un domeniu în care cercetarea avansează lent și cu resurse limitate, notează Agenția ANSA. 7.000 de proiecte de cercetare active în întreaga lume Peste 30% din totalul proiectelor globale de cercetare farmaceutică vizează bolile rare. Cei 7.721 de proiecte actuale urmăresc să găsească tratamente pentru cele 350 de milioane de persoane afectate în întreaga lume. Interesul industriei farmaceutice și biotehnologice pentru acest domeniu este în creștere constantă. Un plasture genetic, prima speranță pentru o boală oculară rară Împotriva atrofiei optice autosomale dominante, o boală oculară gravă, au început studiile clinice cu un „plasture genetic”. Primul pacient a fost deja tratat. Cercetătorii se îndreaptă spre o posibilă vindecare a unei afecțiuni care până acum nu avea tratament. Potrivit Rare Diseases Europe (Eurordis), timpul mediu necesar pentru a obține un diagnostic în Europa este de aproximativ cinci ani. Această „odisee diagnostică” întârzie accesul la tratament și afectează calitatea vieții pacienților. Diagnosticul precoce rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne. Dreptul la tratament, cerut de asociațiile pacienților De Ziua Mondială a Bolilor Rare, asociațiile internaționale au cerut guvernelor să garanteze accesul la terapii fără întârzieri birocratice. „Dreptul la tratament este un drept al omului și trebuie garantat tuturor, 365 de zile pe an”, transmite Anffas. Asociația Luca Coscioni denunță că pacienții sunt adesea ținuți ostatici de birocrație și logica orientată spre profit. Ziua Mondială a Bolilor Rare se sărbătorește în fiecare an pe 28 februarie, ca apel global pentru dreptul la tratament al celor afectați.
Prima pastilă pentru pierderea în greutate, aprobată în SUA
Este prima pastilă din clasa medicamentelor GLP-1 aprobată pentru pierderea în greutate. Până acum era disponibilă doar sub formă injectabilă. GLP-1 este un hormon natural produs de intestin, care ajută la controlul glicemiei și la reglarea apetitului. Acesta stimulează secreția de insulină atunci când nivelul zahărului din sânge crește. Totodată, reduce secreția de glucagon – hormonul care crește glicemia. Și încetinește golirea stomacului, ceea ce crește senzația de sațietate. În plus, GLP-1 acționează asupra creierului, reducând pofta de mâncare. Medicamentele din această clasă, precum Wegovy și Ozempic, sunt folosite pentru tratamentul diabetului de tip 2. Dar, și pentru pierdere în greutate, deoarece ajută pacienții să consume mai puține calorii și să slăbească treptat. Pastila Wegovy folosește semaglutid, aceeași substanță activă ca și injecția Wegovy și Ozempic. Studiile clinice au arătat că pastila oferă pierdere în greutate similară cu injecția. În studii, pacienții au pierdut în medie 14% din greutate pe parcursul a 64 de săptămâni, comparativ cu 2% pentru grupul placebo, potrivit CNN. Pastila trebuie luată pe stomacul gol, cu o cantitate mică de apă, iar pacienții nu trebuie să mănânce, să bea sau să ia alte medicamente timp de 30 de minute după administrare. Pastila Wegovy va fi disponibilă în Statele Unite ale Americii începând cu luna ianuarie, la un preț de 149 de dolari pentru doza inițială, oferind pacienților o alternativă mai comodă față de injecțiile săptămânale.
Trump susține că l-a amenințat pe Macron și l-a forțat să crească prețurile la medicamente în Franța
Președintele american a relatat o presupusă conversație telefonică cu omologul său francez. Dezvăluirea a fost făcută în timpul unui eveniment public din Carolina de Nord. În fața propriilor susținători, Trump a dorit să scoată în evidență strategia sa de negociere care vizează scăderea prețurilor la medicamente în Statele Unite. „Îi spuneam președintelui francez, de exemplu: «Îmi pare rău, dar va trebui să dublați sau să triplez prețul medicamentelor». «Nu, nu, nu, nu vom face asta». «O, da, o veți face. V-am spus că o veți face». Și el (Emmanuel Macron) a spus: «Cum puteți fi atât de sigur?»” I-am răspuns: „Pentru că, dacă nu o faceți, voi impune un tarif de 25% pentru tot ce vindeți în Statele Unite”, a relatat Trump potrivit Le Figaro. Încă de la începutul mandatului său, Trump a depus eforturi pentru a determina țările europene, inclusiv Franța, să plătească mai mult pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Potrivit unui studiu Rand Corporation, rețetele europene sunt în medie de 2,5 ori mai ieftine decât în Statele Unite. Ideea este de a compensa reducerile de prețuri pentru americani prin creșterea prețurilor în alte țări. Francezii spun că discuția nu a avut loc Contactată pentru a confirma existența acestei conversații telefonice, o sursă de la Palatul Élysée a considerat-o „o prostie”, deoarece nu președintele Republicii este cel care decide prețurile medicamentelor. „Trebuie doar să mergi la o farmacie, așa cum fac milioane de francezi în fiecare zi, pentru a vedea că prețurile medicamentelor au rămas în general stabile în țara noastră în ultimele luni”, a explicat sursa. Cu câteva ore înainte de discursul din Carolina de Nord, nouă mari companii farmaceutice, inclusiv firma franceză Sanofi, au ajuns la un acord cu administrația Trump pentru a reduce prețul anumitor medicamente în schimbul unor scutiri de tarife. Donald Trump semnase deja acorduri similare cu Pfizer și AstraZeneca. „Celelalte vor urma în următoarele săptămâni”, a promis republicanul.
Donald Trump anunță acorduri de prețuri cu 9 producători de medicamente, în încercarea de a alinia costurile din SUA cu tarifele mai mici din Europa
Președintele american Donald Trump a anunțat, vineri, încheierea de acorduri cu nouă companii farmaceutice pentru a reduce prețurile unor medicamente, cel mai recent pas în încercarea sa de a alinia costurile din SUA cu prețurile mai mici ale medicamentelor din țările europene. Liderul de la Casa Albă a ajuns acum la acorduri cu 14 dintre cei 17 producători de medicamente cărora le-a trimis scrisori în iulie, cerându-le să reducă prețurile, potrivit The New York Times. Producătorii de medicamente au fost dornici să încheie acorduri voluntare cu Administrația Trump în speranța de a evita acțiuni de reglementare punitive care le-ar putea afecta semnificativ profiturile. Cele nouă companii sunt: Amgen, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, unitatea Genentech de la Roche, Gilead, GSK, Merck, Novartis și Sanofi. În ultimele luni, Trump a anunțat acorduri similare cu Pfizer, AstraZeneca, EMD Serono, Eli Lilly și Novo Nordisk. Cei trei mari producători de medicamente care nu au anunțat încă acorduri cu administrația sunt AbbVie, Johnson & Johnson și Regeneron. Alexandra Bowie, purtătoare de cuvânt a Companiei Regeneron, a declarat că firma sa este încă în discuții cu Administrația Trump. Conform acordurilor, producătorii vor oferi o parte din medicamentele lor prin intermediul unor site-uri web unde americanii pot ocoli asigurările și își pot folosi propriii bani pentru a cumpăra produsele. FOTO – Caracter ilustrativ Pentru a ajuta pacienții să navigheze în acest proces, administrația Trump intenționează să creeze un site numit TrumpRx.gov, care va direcționa pacienții către site-urile web de cumpărare directă ale producătorilor. Oficialii au lansat o versiune promoțională a site-ului web TrumpRx în această toamnă și au declarat că intenționează ca acesta să fie operațional în ianuarie 2026. Donald Trump a semnat, recent, un ordin istoric: Canabisul nu mai e considerat la fel de periculos ca heroina sau cocaina și i se recunoaște beneficiile medicale Donald Trump a semnat, recent, un ordin executiv istoric prin care retrogradează canabisul din categoria cea mai restrictivă de droguri. Documentul reclasifică canabisul din Categoria 1, unde era menționat alături de heroină ca substanță fără uz medical și cu potențial ridicat de abuz, în categoria 3, alături de substanțe precum ketamina sau steroizii. Președintele american a menționat că beneficiile medicale ale canabisului pot trata anumite afecțiuni medicale. Trump a subliniat că măsura va elimina barierele birocratice, permițând cercetătorilor să studieze în profunzime beneficiile plantei pentru tratarea durerii cronice și a altor afecțiuni. De asemenea, măsura autorizează un program pilot de rambursare a pacienților Medicare pentru produsele fabricate cu CBD, un compus popular al canabisului care nu este psihoactiv.
Ce medicamente nu trebuie luate niciodată cu lapte sau iaurt. Acestea pot bloca sau reduce semnificativ absorbția unor tratamente importante
Efectul anumitor medicamente poate fi diminuat semnificativ, dacă sunt luate cu lactate. Nu este un lucru general valabil, dar există anumite pastile pe care nu e bine să le iei cu lapte sau iaurt și nici să consumi aceste alimente imediat după ce le-ai înghițit. Laptele nu este periculos și nu transformă medicamentele în ceva toxic, dar poate bloca sau reduce semnificativ absorbția unor tratamente esențiale. Lactatele conțin calciu în cantități mari, iar calciul, în contact cu anumite substanțe active, se poate „lipi” de ele, formând împreună niște compuși greu de absorbit. Când se întâmplă acest lucru, medicamentul trece prin tubul digestiv fără să ajungă în sânge, în cantitatea necesară, iar efectul său devine mai slab sau chiar ineficient. Interacțiunea se observă în special la unele antibiotice și medicamente care depind mult de absorbția rapidă și completă, iar laptele, brânzeturile sau iaurturile schimbă modul în care corpul le preia. Calciul este principalul responsabil, dar și alte componente din lactate, precum proteinele și grăsimile, pot influența mediul din intestin, ceea ce afectează din nou absorbția. În cazul unor medicamente, aceste modificări sunt suficiente pentru a slăbi efectul tratamentului. Tocmai de aceea, recomandarea medicilor este să nu amestecăm medicamentele sensibile cu produse lactate și să lăsăm un interval între ele, de câteva ore. Astfel, medicamentul respectiv are șansa să fie absorbit corect, iar lactatele pot fi consumate fără să interfereze cu tratamentul. Antibioticele Cele mai cunoscute medicamente sensibile la lapte sunt anumite antibiotice, în special cele din familia tetraciclinelor și o parte din fluorochinolone, cum ar fi ciprofloxacina. Moleculele lor tind să se lege foarte ușor de ionii de calciu, iar în momentul în care ajung în stomac sau intestin în același timp cu lactatele, calciul se prinde de antibiotic și formează un fel de complex insolubil. Corpul nu-l mai poate absorbi cum trebuie, iar medicamentul trece de fapt prin organism fără să își atingă concentrația necesară în sânge. Practic, tratamentul își pierde o bună parte din efect, iar infecția poate persista sau se poate vindeca mult mai greu. Levotiroxina O situație similară apare și la unele tratamente pentru tiroidă, precum levotiroxina, care este foarte sensibilă la orice modificare a absorbției. Aceasta suplimentează hormonii tiroidieni pe care organismul nu îi mai produce în cantitate suficientă, iar pentru ca tratamentul să funcționeze bine, e nevoie ca pastila să intre în sânge într-un mod cât mai constant, zilnic. Orice lucru care îi reduce absorbția poate face ca nivelurile hormonale să devină instabile, ceea ce duce la oboseală, creștere în greutate, încetinirea metabolismului sau alte simptome de hipotiroidie, chiar dacă pacientul își ia medicamentul corect. Laptele, prin calciu și prin modul în care încetinește golirea stomacului, poate reduce cantitatea de medicament care ajunge în sânge. Medicamentele pentru osteoporoză – bifosfonații Aceste medicamente conțin substanțe foarte dificile,din punct de vedere al absorbției, iar corpul preia în mod normal doar o fracțiune extrem de mică din doza ingerată. Orice lucru care interferează cu această absorbție reduce și mai mult cantitatea utilă, iar laptele este unul dintre cei mai importanți factori. Calciul și proteinele din lapte se leagă rapid de bifosfonați și formează compuși pe care intestinul nu-i poate capta. Tocmai de aceea, aceste medicamente trebuie luate pe stomacul gol, cu apă simplă și fără lactate, cu câteva ore înainte și după. Dacă această regulă nu e respectată, tratamentul nu mai are efectul pentru care a fost prescris, pentru că medicamentul pur și simplu nu ajunge în circulație. Suplimentele cu fier Fierul, în special sub formă de săruri feroase, este foarte sensibil atât la calciul din lapte, cât și la unele proteine din lactate. Când sunt administrate împreună, absorbția fierului scade considerabil, uneori chiar la jumătate. Asta înseamnă că o persoană cu anemie riscă să nu-și corecteze nivelul de hemoglobină la timp sau să aibă nevoie de doze mai mari. Laptele nu provoacă reacții adverse periculoase în combinație cu fierul, dar acționează ca un obstacol, diminuând practic șansa fierului de a fi absorbit. De aceea, suplimentele cu fier se iau de obicei la distanță de lactate, tocmai pentru ca organismul să poată prelua cât mai mult din doză, arată verywellhealth.com. Antivirale Există antivirale care depind de o absorbție foarte precisă și care pot forma complexe cu calciul sau alți ioni din lapte. Deși nu toate antiviralele sunt afectate, unele medicamente folosite în tratamentul infecțiilor virale, inclusiv unele folosite pentru gripă sau alte virusuri, pot avea o scădere a absorbției atunci când sunt luate cu lactate. Efectul nu este întotdeauna unul dramatic, dar poate încetini procesul prin care corpul atinge nivelurile optime ale medicamentului. Medicamente contra HIV În cazul anumitor tratamente pentru HIV, absorbția optimă este esențială pentru a menține virusul sub control, dar unele dintre aceste medicamente au aceeași problemă ca antibioticele sensibile, se leagă de calciul și magneziul din lapte. Această legare reduce concentrația medicamentului în sânge și poate duce chiar la scăderea eficienței tratamentului antiviral. Deși nu toate medicamentele pentru HIV sunt afectate de lactate, cele sensibile trebuie administrate cu atenție, deoarece chiar și o scădere ușoară a absorbției poate influența controlul terapiei antiretrovirale. Din acest motiv, de multe ori se recomandă consumul lactatelor la o distanță clară de momentul administrării pastilei. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Shutterstock La cât timp după ce ai luat medicamente poți consuma lapte sau iaurt Pentru iubitorii de lactate, vestea bună este că nu este nevoie să le excludă complet în timpul anumitor tratamente, ci doar să le consume la distanță de momentul în care iau medicamentele. În general, atunci când un medicament necesită administrare pe stomacul gol sau cu apă simplă, lactatele tind să fie excluse din apropierea dozei. Intervalele recomandate diferă în funcție de sensibilitatea fiecărui tratament, dar majoritatea indicațiilor se învârt în jurul aceleiași idei. O pauză de una până la două-trei ore între medicament și lactate asigură un nivel stabil al substanței active în sânge. Unele tratamente au nevoie doar de o distanță scurtă, poate o oră, în timp ce altele sunt mai pretențioase și funcționează optim atunci când laptele și derivatele lui sunt lăsate la câteva
Donald Trump anunță o revoluție în medicină: Este cel mai mare și mai important eveniment din istorie
Președintele american Donald Trump a comentat pe propria rețea de socializare despre prețurile medicamentelor. Scad la niveluri nemaivăzute până acum, a spus Trump adăugând că este singurul președinte care a reușit așa ceva. „Deoarece am invocat statutul națiunii celei mai favorizate pentru Statele Unite ale Americii, prețurile medicamentelor scad la niveluri nemaivăzute până acum, 500%, 600%, 700% și chiar mai mult. Niciun alt președinte nu a reușit să facă asta, dar eu am făcut-o! Acesta este și răspunsul pentru o îngrijire medicală mult mai puțin costisitoare și mult mai bună”, a scris Trump pe rețeaua de socializare. Liderul SUA a vorbit despre o revoluție și cel mai important eveniment din istorie. Asta îi va ajuta pe republicanii să câștige alegerile intermediare cu un scor record, a mai transmis Donald Trump. „Republicani, amintiți-vă, acest lucru a fost făcut de noi și de nimeni altcineva. Aceasta este o revoluție în medicină, cel mai mare și mai important eveniment din dintotdeauna. Dacă această poveste este spusă corect, ar trebui să câștigăm alegerile intermediare cu procente record. Eu sunt președintele accesibilității. Vorbiți tare și cu mândrie. Președintele DJT”, a fost concluzia lui Donald Trump.
Va avea sau nu Europa antibiotice în această iarnă? / Ce spune Agenția Europeană a Medicamentului după ani de penurii
Agenția Europeană a Medicamentului dă asigurări că blocul comunitar nu se va confrunta cu lipsa de antibiotice în această iarnă. Asigurarea vine după mai mulți ani în care aprovizionarea a fost limitată în lunile reci, într-un bloc comunitar care rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate (în principal din India și China). De amintit că, în ianuarie 2024, 19 țări din Spațiul Economic European s-au confruntat cu lipsuri acute de tratamente specifice bolilor sezonului rece, iar 11 dintre ele au înregistrat penurii critice. Datele Agenției arată că utilizarea antibioticelor a rămas relativ stabilă între 2024 și 2025. 36 de medicamente sunt în deficit în UE Unul dintre cele mai utilizate antibiotice, amoxicilina, a fost greu de procurat începând cu 2022 până în iunie anul trecut, când EMA a eliminat-o de pe lista de monitorizare a medicamentelor deficitare și a retras recomandările aferente. De marți, 36 de medicamente se află în deficit în Uniunea Europeană, potrivit datelor EMA, însă niciunul dintre acestea nu e antibiotic. Cele mai multe nu sunt nici măcar pentru utilizare generală – vorbim de medicamente de chimioterapie și antipsihotice pentru care există alternative. Dependență de importuri Recent, Curtea Europeană de Conturi a redactat un raport în care arată că UE se confruntă des cu penuria de medicamente. Penuriile sunt cauzate de numeroase cauze, printre care: creșterea bruscă a cererii, dar, de cele mai multe ori, este vorba de o perturbare în lanțul de aprovizionare. În timpul pandemiei de Covid au fost evidențiate vulnerabilitățile și riscurile provocate de întreruperile exporturilor. În orice caz, blocul comunitar rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate, în principal din India și China.
Specialiștii trag un semnal de alarmă: 8 din 10 episoade de răceală și gripă sunt virale și nu necesită tratament cu antibiotice
În perioada 18–24 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW), o campanie a Organizației Mondiale a Sănătății care atrage atenția asupra pericolului reprezentat de folosirea greșită a antibioticelor. Societatea Română de Rinologie și Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) avertizează că românii continuă să ia antibiotice „după ureche” și transmit mesajul: „Nu lăsa antibioticul să-ți facă rău, în loc să-ți facă bine”. În România, utilizarea medicamentelor „după ureche” încă e la un nivel ridicat Organizațiile medicale explică faptul că rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții nu mai răspund la tratamente, iar infecțiile devin greu sau imposibil de vindecat. Un studiu publicat în Jurnalul Român de Rinologie arată că 40% dintre adulți au luat antibiotice pentru dureri în gât sau alte probleme respiratorii, iar peste jumătate cred greșit că antibioticele omoară virusurile. În realitate, 8 din 10 răceli și gripe sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu au niciun efect. Mesajul specialiștilor „Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene, nu şi împotriva celor virale precum răceala sau gripa. Folosirea responsabilă a antibioticelor protejează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reduce riscul dezvoltării rezistenţei antimicrobiene”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie. „Îndrumăm pacienţii să utilizeze antibioticele doar la recomandarea medicului, să respecte recomandările de tratament (doza, durata şi medicamentul prescris) şi să contribuie la informarea corectă a celor din jur. Protejând prezentul, asigurăm viitorul”, a spus şi Dr. Raluca Ghionaru, Preşedinte AREPMF.
Ministrul Sănătății anunță ce medicamente pentru epilepsia severă la copii au fost introduse pe lista tratamentelor compensate și gratuite
Modificările au fost decise în ședința de Guvern de joi. 41 de molecule noi au fost adăugate pe lista medicamentelor compensate și gratuite. Printre acestea, sunt două medicamente folosite pentru tratarea epilepsiei severe la copii. În epilepsia severă, diferența dintre o zi bună și una imposibilă poate fi dată de un singur lucru: controlul crizelor. Pentru copiii care trăiesc cu forme rezistente la tratament, fiecare criză înseamnă risc, teamă și limitări pe care nicio familie nu ar trebui să le trăiască. (…) Este unul dintre cele mai importante pachete de extindere din ultimii ani — iar în această listă mare se află două tratamente medicamentoase esențiale pentru epilepsia severă: fenfluraminum și cannabidiolum”, a explicat ministrul Sănătății pe Facebook. El a mai spus că terapiile menționate sunt destinate „copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament și care, până acum, erau obligați să caute soluții în afara țării sau în afara posibilităților sistemului public.” „Am văzut direct ce poate însemna accesul la un tratament eficient. Povestea unui copil care avea multe crize pe zi, iar astăzi are doar două pe săptămână, spune tot. Un copil care merge din nou la școală, stă în bancă, își vede colegii și își recapătă viața, pas cu pas. Pentru el și pentru familia lui, asta înseamnă speranță în forma ei cea mai concretă”, a adăugat Alexandru Rogobete. Noi terapii moderne în România Ministrul Sănătății a anunțat că ar putea fi făcute și alte modificări ale listei medicamentelor gratuite și compensate. „Nu există soluții minune. Dar există decizii corecte, luate la timp, care schimbă parcursul unei boli și aduc viața mai aproape de normal pentru pacienți. Asta încerc să fac prin fiecare actualizare de listă: să transformăm un document administrativ într-o șansă reală, să aducem terapii moderne în România, să fim corecți cu oamenii care depind de ele zi de zi”, a precizat Alexandru Rogobete.