Prima pastilă pentru pierderea în greutate, aprobată în SUA
Este prima pastilă din clasa medicamentelor GLP-1 aprobată pentru pierderea în greutate. Până acum era disponibilă doar sub formă injectabilă. GLP-1 este un hormon natural produs de intestin, care ajută la controlul glicemiei și la reglarea apetitului. Acesta stimulează secreția de insulină atunci când nivelul zahărului din sânge crește. Totodată, reduce secreția de glucagon – hormonul care crește glicemia. Și încetinește golirea stomacului, ceea ce crește senzația de sațietate. În plus, GLP-1 acționează asupra creierului, reducând pofta de mâncare. Medicamentele din această clasă, precum Wegovy și Ozempic, sunt folosite pentru tratamentul diabetului de tip 2. Dar, și pentru pierdere în greutate, deoarece ajută pacienții să consume mai puține calorii și să slăbească treptat. Pastila Wegovy folosește semaglutid, aceeași substanță activă ca și injecția Wegovy și Ozempic. Studiile clinice au arătat că pastila oferă pierdere în greutate similară cu injecția. În studii, pacienții au pierdut în medie 14% din greutate pe parcursul a 64 de săptămâni, comparativ cu 2% pentru grupul placebo, potrivit CNN. Pastila trebuie luată pe stomacul gol, cu o cantitate mică de apă, iar pacienții nu trebuie să mănânce, să bea sau să ia alte medicamente timp de 30 de minute după administrare. Pastila Wegovy va fi disponibilă în Statele Unite ale Americii începând cu luna ianuarie, la un preț de 149 de dolari pentru doza inițială, oferind pacienților o alternativă mai comodă față de injecțiile săptămânale.
Trump susține că l-a amenințat pe Macron și l-a forțat să crească prețurile la medicamente în Franța
Președintele american a relatat o presupusă conversație telefonică cu omologul său francez. Dezvăluirea a fost făcută în timpul unui eveniment public din Carolina de Nord. În fața propriilor susținători, Trump a dorit să scoată în evidență strategia sa de negociere care vizează scăderea prețurilor la medicamente în Statele Unite. „Îi spuneam președintelui francez, de exemplu: «Îmi pare rău, dar va trebui să dublați sau să triplez prețul medicamentelor». «Nu, nu, nu, nu vom face asta». «O, da, o veți face. V-am spus că o veți face». Și el (Emmanuel Macron) a spus: «Cum puteți fi atât de sigur?»” I-am răspuns: „Pentru că, dacă nu o faceți, voi impune un tarif de 25% pentru tot ce vindeți în Statele Unite”, a relatat Trump potrivit Le Figaro. Încă de la începutul mandatului său, Trump a depus eforturi pentru a determina țările europene, inclusiv Franța, să plătească mai mult pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Potrivit unui studiu Rand Corporation, rețetele europene sunt în medie de 2,5 ori mai ieftine decât în Statele Unite. Ideea este de a compensa reducerile de prețuri pentru americani prin creșterea prețurilor în alte țări. Francezii spun că discuția nu a avut loc Contactată pentru a confirma existența acestei conversații telefonice, o sursă de la Palatul Élysée a considerat-o „o prostie”, deoarece nu președintele Republicii este cel care decide prețurile medicamentelor. „Trebuie doar să mergi la o farmacie, așa cum fac milioane de francezi în fiecare zi, pentru a vedea că prețurile medicamentelor au rămas în general stabile în țara noastră în ultimele luni”, a explicat sursa. Cu câteva ore înainte de discursul din Carolina de Nord, nouă mari companii farmaceutice, inclusiv firma franceză Sanofi, au ajuns la un acord cu administrația Trump pentru a reduce prețul anumitor medicamente în schimbul unor scutiri de tarife. Donald Trump semnase deja acorduri similare cu Pfizer și AstraZeneca. „Celelalte vor urma în următoarele săptămâni”, a promis republicanul.
Donald Trump anunță acorduri de prețuri cu 9 producători de medicamente, în încercarea de a alinia costurile din SUA cu tarifele mai mici din Europa
Președintele american Donald Trump a anunțat, vineri, încheierea de acorduri cu nouă companii farmaceutice pentru a reduce prețurile unor medicamente, cel mai recent pas în încercarea sa de a alinia costurile din SUA cu prețurile mai mici ale medicamentelor din țările europene. Liderul de la Casa Albă a ajuns acum la acorduri cu 14 dintre cei 17 producători de medicamente cărora le-a trimis scrisori în iulie, cerându-le să reducă prețurile, potrivit The New York Times. Producătorii de medicamente au fost dornici să încheie acorduri voluntare cu Administrația Trump în speranța de a evita acțiuni de reglementare punitive care le-ar putea afecta semnificativ profiturile. Cele nouă companii sunt: Amgen, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, unitatea Genentech de la Roche, Gilead, GSK, Merck, Novartis și Sanofi. În ultimele luni, Trump a anunțat acorduri similare cu Pfizer, AstraZeneca, EMD Serono, Eli Lilly și Novo Nordisk. Cei trei mari producători de medicamente care nu au anunțat încă acorduri cu administrația sunt AbbVie, Johnson & Johnson și Regeneron. Alexandra Bowie, purtătoare de cuvânt a Companiei Regeneron, a declarat că firma sa este încă în discuții cu Administrația Trump. Conform acordurilor, producătorii vor oferi o parte din medicamentele lor prin intermediul unor site-uri web unde americanii pot ocoli asigurările și își pot folosi propriii bani pentru a cumpăra produsele. FOTO – Caracter ilustrativ Pentru a ajuta pacienții să navigheze în acest proces, administrația Trump intenționează să creeze un site numit TrumpRx.gov, care va direcționa pacienții către site-urile web de cumpărare directă ale producătorilor. Oficialii au lansat o versiune promoțională a site-ului web TrumpRx în această toamnă și au declarat că intenționează ca acesta să fie operațional în ianuarie 2026. Donald Trump a semnat, recent, un ordin istoric: Canabisul nu mai e considerat la fel de periculos ca heroina sau cocaina și i se recunoaște beneficiile medicale Donald Trump a semnat, recent, un ordin executiv istoric prin care retrogradează canabisul din categoria cea mai restrictivă de droguri. Documentul reclasifică canabisul din Categoria 1, unde era menționat alături de heroină ca substanță fără uz medical și cu potențial ridicat de abuz, în categoria 3, alături de substanțe precum ketamina sau steroizii. Președintele american a menționat că beneficiile medicale ale canabisului pot trata anumite afecțiuni medicale. Trump a subliniat că măsura va elimina barierele birocratice, permițând cercetătorilor să studieze în profunzime beneficiile plantei pentru tratarea durerii cronice și a altor afecțiuni. De asemenea, măsura autorizează un program pilot de rambursare a pacienților Medicare pentru produsele fabricate cu CBD, un compus popular al canabisului care nu este psihoactiv.
Ce medicamente nu trebuie luate niciodată cu lapte sau iaurt. Acestea pot bloca sau reduce semnificativ absorbția unor tratamente importante
Efectul anumitor medicamente poate fi diminuat semnificativ, dacă sunt luate cu lactate. Nu este un lucru general valabil, dar există anumite pastile pe care nu e bine să le iei cu lapte sau iaurt și nici să consumi aceste alimente imediat după ce le-ai înghițit. Laptele nu este periculos și nu transformă medicamentele în ceva toxic, dar poate bloca sau reduce semnificativ absorbția unor tratamente esențiale. Lactatele conțin calciu în cantități mari, iar calciul, în contact cu anumite substanțe active, se poate „lipi” de ele, formând împreună niște compuși greu de absorbit. Când se întâmplă acest lucru, medicamentul trece prin tubul digestiv fără să ajungă în sânge, în cantitatea necesară, iar efectul său devine mai slab sau chiar ineficient. Interacțiunea se observă în special la unele antibiotice și medicamente care depind mult de absorbția rapidă și completă, iar laptele, brânzeturile sau iaurturile schimbă modul în care corpul le preia. Calciul este principalul responsabil, dar și alte componente din lactate, precum proteinele și grăsimile, pot influența mediul din intestin, ceea ce afectează din nou absorbția. În cazul unor medicamente, aceste modificări sunt suficiente pentru a slăbi efectul tratamentului. Tocmai de aceea, recomandarea medicilor este să nu amestecăm medicamentele sensibile cu produse lactate și să lăsăm un interval între ele, de câteva ore. Astfel, medicamentul respectiv are șansa să fie absorbit corect, iar lactatele pot fi consumate fără să interfereze cu tratamentul. Antibioticele Cele mai cunoscute medicamente sensibile la lapte sunt anumite antibiotice, în special cele din familia tetraciclinelor și o parte din fluorochinolone, cum ar fi ciprofloxacina. Moleculele lor tind să se lege foarte ușor de ionii de calciu, iar în momentul în care ajung în stomac sau intestin în același timp cu lactatele, calciul se prinde de antibiotic și formează un fel de complex insolubil. Corpul nu-l mai poate absorbi cum trebuie, iar medicamentul trece de fapt prin organism fără să își atingă concentrația necesară în sânge. Practic, tratamentul își pierde o bună parte din efect, iar infecția poate persista sau se poate vindeca mult mai greu. Levotiroxina O situație similară apare și la unele tratamente pentru tiroidă, precum levotiroxina, care este foarte sensibilă la orice modificare a absorbției. Aceasta suplimentează hormonii tiroidieni pe care organismul nu îi mai produce în cantitate suficientă, iar pentru ca tratamentul să funcționeze bine, e nevoie ca pastila să intre în sânge într-un mod cât mai constant, zilnic. Orice lucru care îi reduce absorbția poate face ca nivelurile hormonale să devină instabile, ceea ce duce la oboseală, creștere în greutate, încetinirea metabolismului sau alte simptome de hipotiroidie, chiar dacă pacientul își ia medicamentul corect. Laptele, prin calciu și prin modul în care încetinește golirea stomacului, poate reduce cantitatea de medicament care ajunge în sânge. Medicamentele pentru osteoporoză – bifosfonații Aceste medicamente conțin substanțe foarte dificile,din punct de vedere al absorbției, iar corpul preia în mod normal doar o fracțiune extrem de mică din doza ingerată. Orice lucru care interferează cu această absorbție reduce și mai mult cantitatea utilă, iar laptele este unul dintre cei mai importanți factori. Calciul și proteinele din lapte se leagă rapid de bifosfonați și formează compuși pe care intestinul nu-i poate capta. Tocmai de aceea, aceste medicamente trebuie luate pe stomacul gol, cu apă simplă și fără lactate, cu câteva ore înainte și după. Dacă această regulă nu e respectată, tratamentul nu mai are efectul pentru care a fost prescris, pentru că medicamentul pur și simplu nu ajunge în circulație. Suplimentele cu fier Fierul, în special sub formă de săruri feroase, este foarte sensibil atât la calciul din lapte, cât și la unele proteine din lactate. Când sunt administrate împreună, absorbția fierului scade considerabil, uneori chiar la jumătate. Asta înseamnă că o persoană cu anemie riscă să nu-și corecteze nivelul de hemoglobină la timp sau să aibă nevoie de doze mai mari. Laptele nu provoacă reacții adverse periculoase în combinație cu fierul, dar acționează ca un obstacol, diminuând practic șansa fierului de a fi absorbit. De aceea, suplimentele cu fier se iau de obicei la distanță de lactate, tocmai pentru ca organismul să poată prelua cât mai mult din doză, arată verywellhealth.com. Antivirale Există antivirale care depind de o absorbție foarte precisă și care pot forma complexe cu calciul sau alți ioni din lapte. Deși nu toate antiviralele sunt afectate, unele medicamente folosite în tratamentul infecțiilor virale, inclusiv unele folosite pentru gripă sau alte virusuri, pot avea o scădere a absorbției atunci când sunt luate cu lactate. Efectul nu este întotdeauna unul dramatic, dar poate încetini procesul prin care corpul atinge nivelurile optime ale medicamentului. Medicamente contra HIV În cazul anumitor tratamente pentru HIV, absorbția optimă este esențială pentru a menține virusul sub control, dar unele dintre aceste medicamente au aceeași problemă ca antibioticele sensibile, se leagă de calciul și magneziul din lapte. Această legare reduce concentrația medicamentului în sânge și poate duce chiar la scăderea eficienței tratamentului antiviral. Deși nu toate medicamentele pentru HIV sunt afectate de lactate, cele sensibile trebuie administrate cu atenție, deoarece chiar și o scădere ușoară a absorbției poate influența controlul terapiei antiretrovirale. Din acest motiv, de multe ori se recomandă consumul lactatelor la o distanță clară de momentul administrării pastilei. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Shutterstock La cât timp după ce ai luat medicamente poți consuma lapte sau iaurt Pentru iubitorii de lactate, vestea bună este că nu este nevoie să le excludă complet în timpul anumitor tratamente, ci doar să le consume la distanță de momentul în care iau medicamentele. În general, atunci când un medicament necesită administrare pe stomacul gol sau cu apă simplă, lactatele tind să fie excluse din apropierea dozei. Intervalele recomandate diferă în funcție de sensibilitatea fiecărui tratament, dar majoritatea indicațiilor se învârt în jurul aceleiași idei. O pauză de una până la două-trei ore între medicament și lactate asigură un nivel stabil al substanței active în sânge. Unele tratamente au nevoie doar de o distanță scurtă, poate o oră, în timp ce altele sunt mai pretențioase și funcționează optim atunci când laptele și derivatele lui sunt lăsate la câteva
Donald Trump anunță o revoluție în medicină: Este cel mai mare și mai important eveniment din istorie
Președintele american Donald Trump a comentat pe propria rețea de socializare despre prețurile medicamentelor. Scad la niveluri nemaivăzute până acum, a spus Trump adăugând că este singurul președinte care a reușit așa ceva. „Deoarece am invocat statutul națiunii celei mai favorizate pentru Statele Unite ale Americii, prețurile medicamentelor scad la niveluri nemaivăzute până acum, 500%, 600%, 700% și chiar mai mult. Niciun alt președinte nu a reușit să facă asta, dar eu am făcut-o! Acesta este și răspunsul pentru o îngrijire medicală mult mai puțin costisitoare și mult mai bună”, a scris Trump pe rețeaua de socializare. Liderul SUA a vorbit despre o revoluție și cel mai important eveniment din istorie. Asta îi va ajuta pe republicanii să câștige alegerile intermediare cu un scor record, a mai transmis Donald Trump. „Republicani, amintiți-vă, acest lucru a fost făcut de noi și de nimeni altcineva. Aceasta este o revoluție în medicină, cel mai mare și mai important eveniment din dintotdeauna. Dacă această poveste este spusă corect, ar trebui să câștigăm alegerile intermediare cu procente record. Eu sunt președintele accesibilității. Vorbiți tare și cu mândrie. Președintele DJT”, a fost concluzia lui Donald Trump.
Va avea sau nu Europa antibiotice în această iarnă? / Ce spune Agenția Europeană a Medicamentului după ani de penurii
Agenția Europeană a Medicamentului dă asigurări că blocul comunitar nu se va confrunta cu lipsa de antibiotice în această iarnă. Asigurarea vine după mai mulți ani în care aprovizionarea a fost limitată în lunile reci, într-un bloc comunitar care rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate (în principal din India și China). De amintit că, în ianuarie 2024, 19 țări din Spațiul Economic European s-au confruntat cu lipsuri acute de tratamente specifice bolilor sezonului rece, iar 11 dintre ele au înregistrat penurii critice. Datele Agenției arată că utilizarea antibioticelor a rămas relativ stabilă între 2024 și 2025. 36 de medicamente sunt în deficit în UE Unul dintre cele mai utilizate antibiotice, amoxicilina, a fost greu de procurat începând cu 2022 până în iunie anul trecut, când EMA a eliminat-o de pe lista de monitorizare a medicamentelor deficitare și a retras recomandările aferente. De marți, 36 de medicamente se află în deficit în Uniunea Europeană, potrivit datelor EMA, însă niciunul dintre acestea nu e antibiotic. Cele mai multe nu sunt nici măcar pentru utilizare generală – vorbim de medicamente de chimioterapie și antipsihotice pentru care există alternative. Dependență de importuri Recent, Curtea Europeană de Conturi a redactat un raport în care arată că UE se confruntă des cu penuria de medicamente. Penuriile sunt cauzate de numeroase cauze, printre care: creșterea bruscă a cererii, dar, de cele mai multe ori, este vorba de o perturbare în lanțul de aprovizionare. În timpul pandemiei de Covid au fost evidențiate vulnerabilitățile și riscurile provocate de întreruperile exporturilor. În orice caz, blocul comunitar rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate, în principal din India și China.
Specialiștii trag un semnal de alarmă: 8 din 10 episoade de răceală și gripă sunt virale și nu necesită tratament cu antibiotice
În perioada 18–24 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW), o campanie a Organizației Mondiale a Sănătății care atrage atenția asupra pericolului reprezentat de folosirea greșită a antibioticelor. Societatea Română de Rinologie și Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) avertizează că românii continuă să ia antibiotice „după ureche” și transmit mesajul: „Nu lăsa antibioticul să-ți facă rău, în loc să-ți facă bine”. În România, utilizarea medicamentelor „după ureche” încă e la un nivel ridicat Organizațiile medicale explică faptul că rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții nu mai răspund la tratamente, iar infecțiile devin greu sau imposibil de vindecat. Un studiu publicat în Jurnalul Român de Rinologie arată că 40% dintre adulți au luat antibiotice pentru dureri în gât sau alte probleme respiratorii, iar peste jumătate cred greșit că antibioticele omoară virusurile. În realitate, 8 din 10 răceli și gripe sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu au niciun efect. Mesajul specialiștilor „Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene, nu şi împotriva celor virale precum răceala sau gripa. Folosirea responsabilă a antibioticelor protejează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reduce riscul dezvoltării rezistenţei antimicrobiene”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie. „Îndrumăm pacienţii să utilizeze antibioticele doar la recomandarea medicului, să respecte recomandările de tratament (doza, durata şi medicamentul prescris) şi să contribuie la informarea corectă a celor din jur. Protejând prezentul, asigurăm viitorul”, a spus şi Dr. Raluca Ghionaru, Preşedinte AREPMF.
Ministrul Sănătății anunță ce medicamente pentru epilepsia severă la copii au fost introduse pe lista tratamentelor compensate și gratuite
Modificările au fost decise în ședința de Guvern de joi. 41 de molecule noi au fost adăugate pe lista medicamentelor compensate și gratuite. Printre acestea, sunt două medicamente folosite pentru tratarea epilepsiei severe la copii. În epilepsia severă, diferența dintre o zi bună și una imposibilă poate fi dată de un singur lucru: controlul crizelor. Pentru copiii care trăiesc cu forme rezistente la tratament, fiecare criză înseamnă risc, teamă și limitări pe care nicio familie nu ar trebui să le trăiască. (…) Este unul dintre cele mai importante pachete de extindere din ultimii ani — iar în această listă mare se află două tratamente medicamentoase esențiale pentru epilepsia severă: fenfluraminum și cannabidiolum”, a explicat ministrul Sănătății pe Facebook. El a mai spus că terapiile menționate sunt destinate „copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament și care, până acum, erau obligați să caute soluții în afara țării sau în afara posibilităților sistemului public.” „Am văzut direct ce poate însemna accesul la un tratament eficient. Povestea unui copil care avea multe crize pe zi, iar astăzi are doar două pe săptămână, spune tot. Un copil care merge din nou la școală, stă în bancă, își vede colegii și își recapătă viața, pas cu pas. Pentru el și pentru familia lui, asta înseamnă speranță în forma ei cea mai concretă”, a adăugat Alexandru Rogobete. Noi terapii moderne în România Ministrul Sănătății a anunțat că ar putea fi făcute și alte modificări ale listei medicamentelor gratuite și compensate. „Nu există soluții minune. Dar există decizii corecte, luate la timp, care schimbă parcursul unei boli și aduc viața mai aproape de normal pentru pacienți. Asta încerc să fac prin fiecare actualizare de listă: să transformăm un document administrativ într-o șansă reală, să aducem terapii moderne în România, să fim corecți cu oamenii care depind de ele zi de zi”, a precizat Alexandru Rogobete.
Marea Britanie pregătește o creștere a cheltuielilor pentru medicamente în cadrul Serviciului de Sănătate pentru a evita tarifele impuse de Trump
Oficialii au informat administrația Trump cu privire la noile propuneri de ajustare a prețurilor medicamentelor practicate de NHS la începutul acestei săptămâni, au declarat două personalități din industrie pentru POLITICO. Elementul central al planului include creșterea pragului stabilit de Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire (NICE) cu 25%. Pragul NICE măsoară dacă un tratament oferă un raport bun calitate-preț. Conform normelor actuale, dacă un medicament costă NHS între 20.000 și 30.000 de lire sterline pentru fiecare an suplimentar de viață de bună calitate pe care îl oferă unui pacient, acesta este considerat a avea un raport bun calitate-preț. Creșterea pragului ar facilita accesul pacienților la medicamente mai scumpe, dar ar însemna că NHS va plăti mai mult în total pentru medicamente. Guvernul urmează să informeze companiile farmaceutice din Marea Britanie cu privire la detalii în cursul acestei săptămâni, au declarat cele două persoane menționate mai sus. Una dintre surse a declarat că guvernul s-a opus mult timp modificării pragului NICE din cauza costurilor pentru Trezorerie, fără beneficii suplimentare directe, dar „am făcut suficientă vâlvă și au cedat. Acesta este prețul pe care trebuie să-l plătești după Trump pentru ca industria farmaceutică globală să continue să activeze în Marea Britanie”. Creșterea tarifelor impuse de Trump Trump a amenințat că va impune tarife de până la 100% asupra importurilor de produse farmaceutice. Acordul comercial semnat în mai de Marea Britanie și SUA a lăsat deschisă posibilitatea unui „tratament preferențial” în ceea ce privește tarifele, dar numai dacă Marea Britanie va îmbunătăți condițiile pentru companiile farmaceutice americane care operează în Marea Britanie. Giganții farmaceutici britanici AstraZeneca și GSK speră să încheie acorduri cu administrația Trump pentru a evita tarifele vamale la exporturile lor către Statele Unite. Însă firmele sunt sub presiune să-și uniformizeze prețurile la nivel internațional, astfel încât cumpărătorii americani să poată plăti prețuri mai apropiate de cele practicate în țări precum Marea Britanie, unde prețurile sunt mai mici. Reformarea pragurilor NICE ar putea facilita acest lucru. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat: „Sectorul farmaceutic și medicamentele inovatoare pe care le produce sunt esențiale pentru NHS, economia noastră și Planul de schimbare. Prin Planul nostru pentru sectorul științelor vieții, ne-am angajat să colaborăm cu industria pentru a accelera creșterea cheltuielilor pentru medicamente inovatoare în comparație cu deceniul anterior”. Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Am încheiat un parteneriat economic istoric cu SUA, care include colaborarea în domeniul exporturilor farmaceutice din Marea Britanie, îmbunătățind în același timp condițiile pentru companiile farmaceutice de aici. În prezent, suntem în discuții avansate cu administrația SUA pentru a asigura cel mai bun rezultat pentru Marea Britanie, reflectând relația noastră puternică și oportunitățile oferite de parteneriatul strâns cu industria noastră farmaceutică”. „Negociatori duri” NICE, un organism de reglementare din cadrul NHS, măsoară rentabilitatea noilor medicamente, comparând impactul acestora asupra vieții pacienților cu prețul lor. Dacă beneficiile unui medicament nu justifică costul acestuia, NHS nu recomandă utilizarea lui, obligând companiile farmaceutice să negocieze reduceri de preț până când medicamentul este considerat rentabil. Deși Londra și-a prezentat propunerea la Washington, rămâne neclar cum a fost primită aceasta peste Atlantic. Companiile farmaceutice sunt de mult timp angajate în discuții cu guvernul privind cheltuielile NHS pentru medicamente, în contextul temerilor că investițiile ar putea părăsi Marea Britanie. Ministrul științei, Vallance, a sugerat anterior că NHS ar trebui să plătească mai mult dacă Marea Britanie dorește să rămână atractivă pentru investiții, avertizând că tarifele impuse de Trump ar agrava situația dacă Londra nu face „oferte în această direcție”. Însă diviziunile persistă în cadrul guvernului. Secretarul pentru afaceri și comerț, Peter Kyle, a indicat că companiile farmaceutice se dovedesc a fi „negociatori duri” în cadrul discuțiilor cruciale legate de termenul limită impus de Trump, afirmând că „știu cum să folosească mass-media și presa”. Consilierul principal pentru afaceri al lui Starmer, Varun Chandra, a zburat la Washington la începutul acestei luni pentru a încerca să prevină tarifele amenințate de Trump, care au fost suspendate până când administrația va negocia acorduri cu giganții farmaceutici.
Lista medicamentelor compensate se mărește. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Majoritatea sunt în zona de oncologie
Lista medicamentelor compensate se mărește, a anunțat ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, la TVR Info. Actul normativ a fost pus în transparență publică, anunță Ministerul Sănătății. Sunt așteptate schimbări, iar pe listă se află tratamente pentru mai multe afecțiuni severene. De asemenea, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a oferit mai multe detalii legate de mărirea listei cu medicamente compensate. Precizările ministrului Sănătății „Ieri, am pus în transparență decizională ordinul de ministru care face două lucruri. Pe de-o parte, simplifică procedurile pentru includerea anumitor biosimilare și molecule generice, medicamente generice în listă. Și, pe de altă parte, dă posibilitatea ca, sper eu, în două săptămâni de acum înainte, să include în lista de compensate 35 de molecule noi, 35 de molecule generice și biosimilare nou introduse în listă. Practic, se crește accesul pacienților la tratamente care sunt decontetate, compensate. Acoperă toate zonele. Principalele sau majoritatea sunt în zona de oncologie, dar vorbim, aici, și de boli autoimune, boli rare, molecule pentru HIV, pentru copii, dedicate”, a precizat Alexandru Rogobete la TVR Info. Ce conține lista medicamentelor compensate În cursul zilei de miercuri, 10 septembrie 2025, ministrul Sănătății a explicat că „medicamentele nou introduse pe listele de compensate vor aduce soluții reale pentru pacienți diagnosticați cu boli grave”. Cancer de prostată avansat, sensibil la hormoni; Amiloidoză ereditară; Colită ulcerativă activă și boală Crohn moderată până la severă, rezistente la tratamente convenționale; Astm bronșic sever necontrolat, care nu răspunde la alte terapii; Angioedem ereditar recurent (prevenirea de rutină a episoadelor); Leucemie limfocitară cronică, la pacienți cu deleția 17p sau mutația TP53, neeligibili pentru imunochimioterapie; Mielom multiplu recidivat și refractar; Infecția cu HIV-1 la copii. Autorul recomandă: CNAS anunță schimbări la nivelul de compensare al medicamentelor. Cât vor plăti pacienții în plus Rogobete: NU susțin ca oamenii vulnerabili și pacienții cronici să plătească în plus pentru medicamente Sursă foto: Envato / TVR Info Sursă video: TVR Info