Cariile la copii, oprite în doar 10 secunde cu un tratament simplu. Ce au descoperit cercetătorii
Un tratament care se aplică în aproximativ 10 secunde ar putea opri cariile dentare la copii fără intervenție dentară și fără anestezie. Este vorba despre fluorura de diamină de argint (SDF), o soluție care elimină bacteriile și ajută la întărirea structurii dintelui afectat. Deși substanța este folosită de mai mult timp în stomatologie, cercetătorii încearcă să obțină mai multe dovezi privind eficiența și siguranța ei, în special în cazul copiilor mici. Un nou studiu clinic, realizat pe 830 de copii cu vârsta sub 6 ani și cu carii severe, arată rezultate încurajatoare, potrivit Science Alert. Cercetarea a fost realizată de specialiști din mai multe instituții din Statele Unite, iar rezultatele au fost publicate în revista JAMA Pediatrics. „Dacă vrem ca mai mulți copii și familii să beneficieze de acest tratament, avem nevoie de dovezi riguroase care să arate atât că funcționează, cât și că este sigur”, a declarat Margherita Fontana, cercetătoare în stomatologie la Universitatea din Michigan. SDF a oprit mai mult de jumătate dintre carii Studiul acesta a început în 2018 și s-a desfășurat în trei locații din Statele Unite. Cercetătorii au comparat tratamentul cu SDF cu un placebo. Rezultatele au arătat, de fapt, o diferență majoră. La șase luni după aplicare, SDF a oprit evoluția cariilor în 54% dintre cazuri, în timp ce tratamentul placebo a avut o rată de succes de 22,5%. „Din perspectiva sănătății publice, dacă dorim o implementare mai largă în Statele Unite, inclusiv în mediile medicale, avem nevoie de date colectate cu atenție în populațiile americane, iar acum le avem”, a explicat Fontana. Cercetătorii nu au găsit diferențe foarte mari în ceea ce privește durerile dentare între copiii care au primit SDF și cei din grupul placebo. Efectele secundare raportate au fost, în general, ușoare sau moderate și nu au putut fi asociate în mod direct cu tratamentul. Tratamentul durează doar câteva secunde Unul dintre principalele avantaje ale SDF este rapiditatea. Soluția poate fi aplicată pe dintele afectat în aproximativ 10 secunde și nu necesită găurirea dintelui, intervenție chirurgicală sau anestezie. Există însă și un dezavantaj care merită să fie menționat. Zona care este tratată capătă o culoare închisă, permanentă, ceea ce poate fi vizibil pe dinte. „Pentru aproape oricine, acest tratament poate opri cariile și infecția, precum și durerea pe care o provoacă. Acest lucru ar putea fi benefic pentru mulți oameni”, a spus Fontana. Datorită faptului că este rapid și neinvaziv, cercetătorii spun că tratamentul ar putea fi folosit nu doar în cabinetele stomatologice, ci și în unitățile de îngrijire primară. Pentru acest lucru, medicii ar trebui însă să fie instruiți să găsească cariile care pot fi tratate cu SDF și să aibă proceduri pentru trimiterea copiilor către stomatologi. „În medicină, medicii își doresc dovezi de înaltă calitate înainte de a-și schimba practica. Este important să existe date la care să se poată referi, deoarece copiii mici merg adesea la pediatri cu ani înainte de a merge vreodată la dentist.”, a declarat Fontana.
Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE
Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”
Medici fără Frontiere: Răspândirea Ebola în RD Congo este profund alarmantă
Vorbind la două săptămâni după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat focarul, directorul adjunct al MSF, Dr. Alan Gonzales, a declarat că niciodată până acum nu au fost înregistrate „atât de multe cazuri” atât de curând, potrivit BBC. Comentariile sale au venit în timp ce șeful OMS, doctorul Tedros Adhanom Ghebreyesus, a vizitat provincia Ituri din estul congolez – zona cea mai afectată – pentru a supraveghea eforturile de izolare a virusului. Cel puțin 246 de decese în RD Congo În RD Congo există acum peste 1.000 de cazuri suspecte de Ebola și cel puțin 246 de decese. Țara vecină, Uganda, a raportat nouă cazuri confirmate și un deces. „La două săptămâni după declararea focarului de Ebola în provincia Ituri, situația este profund alarmantă”, a declarat Gonzalez într-un comunicat emis sâmbătă. „Niciodată până acum o epidemie de Ebola nu a înregistrat atât de multe cazuri atât de curând după declararea sa”, a spus el, subliniind că echipele sale de pe teren „asistă la un răspuns care nu a reușit încă să țină pasul cu răspândirea rapidă a epidemiei”. „Realitatea de astăzi este că nimeni nu cunoaște adevărata amploare și gravitate a acestei epidemii. Zilnic sunt raportate noi cazuri suspecte, însă sute de probe rămân netestate.” Gonzalez a adăugat că eforturile de izolare și livrările de ajutor umanitar sunt întârziate de „constrângeri majore”, inclusiv închiderea frontierelor și a aeroporturilor. OMS a avertizat în repetate rânduri că conflictul în curs din RD Congo a împiedicat semnificativ răspunsul la epidemia de Ebola.
Experții, anunț despre sportivii de la Jocurile Dopaților: Sunt porcușori de Guineea
Experții au vorbit recent despre Jocurile Dopaților și despre riscurile la care se expun cei care vor participa la competiția care se va desfășura între 21 și 24 mai, în Winchester (SUA). Specialiștii sunt de părere că sportivii care aleg să se expună riscului sunt doar niște „cobai”, dar aceștia sunt atrași cu premii consistente din partea organizatorilor. Pe data de 21 mai 2026 va începe unul dintre cele mai controversate evenimente sportive. Este vorba despre „Jocurile Îmbunătățite”, cunoscute și ca „Jocurile Dopaților”, unde sportivii sunt încurajați să utilizeze substanțe interzise în mod normal, pentru a reuși să își crească performanțele fizice, forța și abilitățile atletice. Ideea a fost dezvoltată într-o perioadă de câțiva ani și îi aparține omului de afaceri australian Aron D’Souza, care a declarat de mai multe ori că va «accepta sprijinul oricui crede în supraumanitatea» pentru acest proiect. Comunitatea medicală internațională a criticat dur existența „Jocurilor Îmbunătățite”, la fel ca și Comitetul Internațional Olimpic (CIO), care le-a descris drept „o trădare a valorilor fundamentale ale sportului”. Biologul și geneticianul Andrew Hessel, pionier în cercetarea biologiei sintetice, crede că sportivii care vor participa la Jocurile Îmbunătățite sunt „cobai, porcușori de Guineea”. „Susțin cu tărie dreptul oamenilor de a experimenta cu ei înșiși. La urma urmei, sunt viețile lor. Dar mulți oameni nu sunt conștienți de riscuri și, dacă o fac pentru longevitate sau sănătate, mi se pare o disonanță cognitivă absurdă”, a mai transmis Andrew Hessel, conform mundodeportico.com. Dr. Jordan Shlain, fondatorul Private Medical Group și al organizației Eat Real, spune că „există o întreagă societate dedicată științei longevității care ar fugi foarte departe și foarte rapid de Jocurile Îmbunătățite”, pe care le descrie ca fiind „mai mult un experiment de carnaval”. Câți sportivi și-au confirmat prezența Până în acest moment, 41 de sportivi au confirmat că vor participa la această competiție, la discipline precum înot, atletism sau haltere. Aceștia au fost atrași de premiile importante în bani care sunt puse în joc: un milion de dolari pentru doborârea unui record mondial și 250.000 de dolari pentru câștigarea unei curse, pe lângă un salariu de bază între 500.000 și 600.000 de dolari pentru cele 12 săptămâni de antrenament dinaintea evenimentului.
Mai multe operații pe zi și gărzi reorganizate: modificare legislativă pusă în transparență de ministrul Sănătății
Potrivit noului ordin, blocul operator poate fi organizat în ture succesive între orele 8:00 și 20:00. A doua tură nu înlocuiește garda, ci prelungește activitatea programată. Medicii din tura a doua pot începe programul la ora 14:00. „Fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient”, a scris Rogobete pe pagina sa de socializare. Aceeași logică se aplică și în ambulatoriu și în spitalizarea de zi. O nouă categorie de gardă: garda intervențională Ordinul clarifică și reorganizează tipurile de gardă din spitale. Alături de garda de urgență, garda de monitorizare și garda la domiciliu, este introdusă o a patra categorie: garda intervențională. Aceasta vizează specialitățile cu specific intervențional: cardiologie intervențională, neurologie intervențională și radiologie intervențională. Gărzi de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul spitalului Spitalele vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore. Decizia va fi luată în funcție de specificul spitalului și al secției, de disponibilitatea resursei umane și de adresabilitate. Modificarea vine ca răspuns la solicitările corpului medical și ale sindicatelor reprezentative. Organizarea programului în ture revine medicului șef de secție, cu aprobarea conducerii medicale. Programul va fi corelat cu gradul de ocupare și cu nevoia reală de servicii. Ministrul Rogobete a precizat că modificările țin cont de evoluția tehnologiei, a industriei farmaceutice și de nevoile pacienților în 2026.
Caz uluitor. Medicii au pus moartea unei fetițe pe seama iPadului
O fetiță de 10 ani din North Yorkshire, Mylea Lilly Broadey-Meear, a încetat din viață în ianuarie 2026, la doar câteva luni după ce familia ei a descoperit că suferea de o tumoare cerebrală mortală, relatează The Sun. Fetița de 10 ani care a murit din cauza durerilor de cap La început, medicii și părinții au pus durerile de cap pe seama folosirii excesive a iPadului, dar și a oboselii oculare. Tragedia subliniază importanța unei evaluări medicale rapide atunci când apar simptome neobișnuite la copii. În august 2025, Myla a început să aibă simptome precum greață, dureri puternice de cap și probleme de echilibru, în timpul unei vacanțe de familie în Primrose Valley. Mama ei, Chantelle Broadey, în vârstă de 29 de ani, a crezut inițial că starea fetei ar putea fi cauzată de timpul petrecut pe iPad sau de nevoia de ochelari. „Am crezut că este vorba doar despre oboseală oculară sau poate deshidratare, însă ceea ce am aflat ulterior ne-a devastat”, a povestit aceasta. În urma unui consult oftalmologic la Specsavers, Myla a fost diagnosticată cu un gliom difuz de linie mediană, o formă extrem de agresivă de cancer. Tumora măsura între 7 și 10 cm, iar fetița a fost transportată de urgență la Spitalul de Copii din Sheffield, unde medicii au reușit să îndepărteze aproximativ 60% din aceasta. Ulterior, Myla a urmat 30 de ședințe de radioterapie, însă tratamentul a avut efecte greu de suportat. Mama ei a povestit că fetița a devenit tot mai slăbită și imobilizată la pat, pierzându-și energia și dorința de a se juca sau de a participa la activități obișnuite. „Parcă o pierdusem încă de atunci”, a spus Chantelle. În ultimele luni, familia a trecut prin momente extrem de dificile, încercând să se împartă între îngrijirea fetiței bolnave și a fratelui mai mic, născut chiar înainte de începerea tratamentului. Radioterapia efectuată în Leeds a fost epuizantă, iar medicii le-au transmis că boala este incurabilă. Myla s-a stins din viață pe 15 ianuarie 2026, la doar patru zile după ce împlinise 10 ani. Mama ei a povestit că fetița a fost înconjurată de familie în ultimele clipe și că nu și-a mai revenit complet după anestezia generală pentru un RMN realizat cu o săptămână înainte. Familia Broadey a creat o pagină de Facebook pentru a crește gradul de conștientizare asupra simptomelor tumorilor cerebrale la copii și pentru a strânge fonduri destinate cercetării. „Acești copii au nevoie de speranță și de mai multă cercetare. Sper ca într-o zi să existe un tratament”, a declarat Chantelle.
Ministrul Sănătății despre medicii care lucrează la stat și la privat: Sunt împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că nu susține ideea ca medicii să fie obligați să aleagă între sistemul public și cel privat. Ministrul a criticat cazurile în care medicii care lucrează în sistemul românesc pleacă din timpul programului de la stat pentru a lucra în privat. „Sunt împotriva gândirii ca medicul să aleagă între public și privat, ori la public, ori la privat. Am fost împotrivă dintotdeauna și nu susțin această gândire. Medicina are particularitățile ei, este o profesie reglementată. Nu consider că este firesc acest lucru.”, a declarat Rogobete. În același timp, ministrul a declarat în cadrul intervenției că există o problemă serioasă în sistem, legată de respectarea programului în spitalele publice. „Sunt total împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat. Sunt atât de împotriva lor încât o să apară modificări legislative importante prin care vom crește instrumentele administrative pentru managerul unității sanitare astfel încât să le poată desface contractul de muncă.”, a spus Rogobete. Acesta a precizat că aceste situații nu sunt doar imorale, ci și ilegale. „Nu că este imoral, că nu este deontologic, dar este ilegal. Și nu vreau să generalizăm. Există medici excepționali, personal medical, asistente, farmaciști excepționali în sistemul de sănătate care își fac treaba, care stau peste program, care fac mai multe gărzi decât prevede normativul, care sunt oameni de bună credință și care, din păcate, munca lor este umbrită de aceste excepții.”, a spus acesta. Respectul față de pacienți și față de sistemul medical trebuie să fie prioritar, a mai declarat ministrul Alexandru Rogobete. „Pacienții au nevoie de demnitate, au nevoie de respect. Personalul medical are nevoie de respect pentru profesii și pentru ceea ce face.”, a punctat acesta. „Sunt de partea cadrelor medicale și de partea personalului medical, dar niciodată nu voi acoperi asemenea comportamente și niciodată nu voi fi de partea celor care fentează sistemul doar pentru că ei cred că au doar drepturi, nu și obligații.”, a precizat ministrul.
La ora 12 se filmează în spitale private”. Rogobete, după greva evitată la limită: Susțin plata pe performanță”
Întrebat, vineri, ce planuri are pentru rezolvarea revendicărilor medicilor, dincolo de tăierea de 10%, ministrul Alexandru Rogobete a anunțat că reforma gărzilor este în curs. Se pregătește un proiect de act normativ cu mai multe modificări. Concret, se discută despre gărzi de 12 ore. Acestea vor fi împărțite în trei componente: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență. Rogobete: Tensiuni din sistem Referitor la tensiunile din sistem, ministrul a spus că personalul medical ar fi trebuit să aprecieze efortul Guvernului. „Într-o perioadă în care peste tot se taie salarii, medicii au fost exceptați”, a argumentat el. Rogobete a precizat că s-a opus tăierii de 10% pentru medici. A adăugat însă că susține plata pe performanță. Hotărârea de Guvern pentru reorganizarea Ministerului Sănătății A profitat de ocazie pentru a vorbit despre medicii care lucrează la privat în timpul programului. „Sunt declarat împotriva celor care la ora 12 se filmează în spitale private, ei fiind în timpul programului de lucru”, a spus el. Întrebat dacă excepția de la tăierea de 10% se aplică pentru tot sistemul de sănătate, ministrul a clarificat că aceasta vizează toate spitalele publice, IML-urile, INSP și serviciile de ambulanță. Rogobete a anunțat că săptămâna viitoare se va publica Hotărârea de Guvern pentru reorganizarea Ministerului Sănătății.
Salariile medicilor scutite de la tăieri. Alexandru Rogobete: Veniturile din sănătate nu vor fi tăiate. Ar fi însemnat un nou exod al acestora din sistem
„Am susținut această poziție pentru că o tăiere liniară nu ar fi adus economii reale, dar ar fi produs efecte negative serioase într-un sistem deja solicitat la maximum. În sănătate, fiecare verigă este esențială”, a scris ministrul, enumerând categoriile de personal care susțin activitatea zilnică a sistemului – de la medici și asistenți până la personal tehnic și administrativ. Potrivit lui Rogobete, o reducere „brută și liniară” a veniturilor ar fi însemnat „demotivare și scăderea încrederii”, cu riscul unui „nou exod” al personalului. „Venituri mai mici pentru oameni înseamnă resurse mai puține pentru spitale, tratamente și investiții. Nu putem consolida sănătatea slăbindu-i oamenii”, a mai transmis acesta. În același timp, ministrul a subliniat că sistemul are nevoie de „reformă profundă”, invocând probleme structurale acumulate în timp: dezechilibre, necorelări, risipă și lipsa unor criterii clare. În viziunea sa, reforma ar trebui să includă: criterii reale de performanță, corelate cu activitatea și complexitatea cazurilor; reorganizarea sistemului de gărzi; reclasificarea spitalelor; reducerea risipei și transparență totală în cheltuirea fondurilor. „Economiile se fac din eficiență și ordine, nu din tăieri aplicate uniform”, a punctat Rogobete. Ministrul a avut și un mesaj către personalul medical, căruia i-a transmis că reforma urmărește un sistem „mai corect, mai predictibil și mai echilibrat”, construit „nu împotriva voastră, ci împreună cu voi”. Un mesaj separat a fost adresat pacienților, cărora le-a transmis că „fiecare decizie” are drept criteriu final „binele” lor și că își propune un sistem „mai stabil, mai demn și mai sigur”. În finalul postării, Rogobete a mulțumit Sorin Grindeanu pentru susținere, precum și liderilor coaliției, afirmând că aceștia „au înțeles specificul sănătății” și au acceptat poziția privind menținerea veniturilor. Declarațiile vin în contextul în care Guvernul României a anunțat luni decizia coaliției privind reforma administrației, menționând amendamente ce vizează, între altele, sănătatea, alături de apărare, ordine publică, siguranță națională, educație și cultură, precum și modificări referitoare la taxe și impozite locale.
Rectorii de la Medicină susțin măsura propusă de Bolojan pentru a ține medicii în România
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, spune că discuția trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți, în condițiile în care formarea medicală este finanțată din bani publici. Soluția nu poate fi însă una rigidă, care să limiteze drepturile fundamentale. „Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici”, a declarat acesta pentru Edupedu.ro. În opinia sa, problema sistemului nu ține doar de numărul de absolvenți, ci mai ales de distribuția lor în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tineri medici. Prea puțini medici acolo unde e cea mai mare nevoie România formează mulți absolvenți de Medicină, însă o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. În același timp, există dezechilibre majore în interiorul sistemului: medicina de familie reprezintă o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban. „Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia după aceea administrativă”, a explicat rectorul. Cum ar putea fi aplicată măsura Azamfirei consideră că propunerea lansată de premierul Ilie Bolojan, privind o perioadă minimă de lucru în România după studiile la buget și rezidențiatul finanțat public, poate fi văzută ca o formă de recuperare a investiției statului și ca o soluție pentru acoperirea deficitului din anumite zone sau specialități. Măsura ar trebui construită sub forma unui angajament de serviciu, nu ca o restrângere a mobilității profesionale. „Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, a precizat rectorul UMFST Târgu Mureș. Potrivit acestuia, o variantă mai realistă ar fi introducerea unui contract semnat la intrarea în rezidențiat, care să fie „foarte puternic juridic”, să prevadă o alocare prioritară către zonele și specialitățile deficitare și să fie însoțit de o opțiune de răscumpărare proporțională. Alternativă: rambursarea formării „Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a explicat Azamfirei. Rectorul a vorbit despre un sistem în care medicii ar putea alege între a lucra o perioadă în țară sau a returna o parte din costurile formării, cu excepții clar definite. În același timp, acesta a avertizat că o obligație strictă, fără alternative reale, ar putea ridica probleme de constituționalitate: „O obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă, pentru că atinge libera alegere a locului de muncă și dreptul de liberă circulație. Ar trebui analizată foarte clar din perspectiva necesității și proporționalității”. Obligația trebuie dublată de sprijin concret Pentru ca o astfel de politică să funcționeze, rectorul consideră esențial și un pachet de sprijin concret: posturi reale, infrastructură adecvată, locuire, transport, mentorat și un traseu clar de carieră, astfel încât obligația să nu devină descurajantă pentru tineri. „Trebuie să existe un pachet de sprijin obligatoriu, cu posturi reale, cu o infrastructură rezonabilă, cu locuire, transport, mentorat, traseu de carieră, ca această obligație să nu devină contraproductivă”. Ideea, susținută și la Cluj În același sens s-a exprimat și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, care a declarat că ideea avansată de premier este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor. „Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a spus aceasta.