Etichetă: medici

Silvia Lungu, medicul ieșean dispărut în Zakynthos, găsită moartă după două săptămâni de căutări

Silvia Lungu, medicul ieșean dispărut în Zakynthos, a fost găsită moartă după mai bine de două săptămâni de căutări. Trupul neînsuflețit al Silviei-Gabriela Lungu, în vârstă de 64 de ani, a fost descoperit pe 27 septembrie 2026, în apropierea localității Alykanas, pe insula grecească Zakynthos. Femeia dispăruse în timpul unei vacanțe în Grecia, unde călătorise singură și era cazată într-un hotel din Alykanas. Silvia Lungu a dispărut în timpul vacanței din Zakynthos Silvia Lungu plecase singură în concediu și alesese localitatea Alykanas pentru cazare. Zona se află în partea de nord-est a insulei Zakynthos și este una dintre zonele turistice importante ale insulei. Potrivit informațiilor publicate după dispariție, Silvia Lungu a fost văzută ultima dată în zona unității de cazare. Unele surse au indicat data de 12 septembrie ca moment al ultimei apariții, în timp ce presa locală din Zakynthos a relatat că dispariția a fost înregistrată începând cu 11 septembrie. Familia a anunțat dispariția, iar cazul a ajuns în atenția autorităților elene. Ulterior, informațiile despre Silvia Lungu au fost distribuite și prin sistemul Silver Alert din Grecia. Potrivit datelor publicate atunci, femeia avea 64 de ani, 1,68 metri înălțime, era slabă și avea părul blond, scurt și ondulat. În ziua dispariției purta un tricou alb și albastru și pantaloni scurți asortați. Silvia Lungu, medicul ieșean dispărut în Zakynthos, găsită moartă Pe 27 septembrie, căutările au avut un deznodământ tragic. Trupul Silviei Lungu a fost descoperit într-un teren aflat în zona dintre Alykanas și Gerakari. Potrivit presei locale, femeia a fost găsită într-un câmp situat la intrarea în localitate și în afara zonei turistice. Descoperirea a fost făcută de un fermier care ajunsese în zonă pentru a tăia iarba. Bărbatul a alertat autoritățile după ce a observat trupul. O altă relatare locală precizează că trupul a fost identificat într-o zonă dificil de accesat, între Alykanas și Gerakari. Operațiunea de căutare a femeii se desfășurase până atunci pe uscat, din aer și în zonele din apropierea litoralului. Trupul se afla într-o stare avansată de descompunere, iar autoritățile elene au început procedurile necesare pentru stabilirea cauzei morții. Presa locală a relatat că trupul urma să fie transportat la Patras pentru examinarea medico-legală. Ancheta este importantă și pentru stabilirea traseului parcurs de Silvia Lungu după dispariție. Zona în care a fost găsită se află în apropierea localității în care femeia era cazată, însă într-un sector diferit de zona turistică intens circulată. Silvia Lungu era medic la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” Silvia Lungu s-a numărat printre medicii care au contribuit la dezvoltarea secției de Dializă de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iași, încă din perioada de început a activității de dializă. În urmă cu aproximativ zece ani, medicul și-a continuat activitatea într-un spital privat din Iași, unde s-a angajat după ce a renunțat la postul de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon”. Ulterior, în urmă cu aproximativ patru ani, Silvia Lungu s-a pensionat din motive medicale. Din punct de vedere familial, Silvia Lungu fusese căsătorită și avea un fiu în vârstă de aproximativ 30 de ani. Moartea româncei pune capăt unei operațiuni de căutare care a durat mai bine de două săptămâni, dar întrebările privind circumstanțele decesului rămân în atenția autorităților elene. Rezultatele examinării medico-legale și ancheta poliției urmează să clarifice cauza exactă a morții și ce s-a întâmplat după dispariția femeii din zona Alykanas.

Și-a pierdut tatăl la 15 ani. Acum încearcă să depisteze tumorile cerebrale din lacrimi

Avea 15 ani când tatăl ei a murit de o tumoră cerebrală descoperită prea târziu. Acum, Petra Hamerlik încearcă să găsească boala într-o simplă lacrimă. Profesoara Petra Hamerlik avea doar 15 ani când tatăl ei a murit, potrivit People. Medicilor le-au trebuit opt luni ca să descopere tumora. Acea întârziere a marcat-o. Hamerlik a spus că a fost mereu curioasă dacă tumorile cerebrale pot fi depistate înainte de apariția simptomelor. Ideea testului pe bază de lacrimi a apărut în 2012, într-un bar din Danemarca. Un alt cercetător i-a povestit că analiza lacrimile pentru unele boli oculare. Hamerlik s-a gândit atunci la o posibilă legătură, pentru că ochiul este o extensie a sistemului nervos central. „Dar dacă există o legătură?”, și-a amintit ea. Cercetătoarea a presupus că schimbările produse în creier de o tumoră s-ar putea reflecta în lichidul lacrimal. Ulterior, ea a condus un studiu la universitatea britanică. Aproximativ 500 de persoane au participat, cu ajutorul unor cercetători din alte țări. Lacrimile care ar putea salva vieți. Testul inventat de o cercetătoare îndoliată Unul dintre participanți, Huw McCandless, știa deja că are o tumoră. Pentru test, i s-a pus sub pleoapa inferioară o hârtie groasă, timp de aproximativ zece minute. Procedura i-a lăsat doar senzația de ochi ușor uscați, a povestit el. Cercetătorii au reușit să identifice corect tumora pe baza lacrimilor sale. Testul ar putea ajunge însă la pacienți abia peste un deceniu, potrivit medicilor. Echipa vrea mai întâi să se asigure că semnalul indică o tumoră, nu o altă afecțiune neurologică. Hamerlik crede că, până la aprobarea testului, ar putea exista deja și un tratament pentru pacienți.

Sorana Cîrstea trece prin clipe grele: E prin Europa, pe la medici

Sorana Cîrstea trece prin clipe grele. Anul 2026 a fost unul excelent pentru ea pe plan sportiv, dar problemele de sănătate o macină pe sportiva în vârstă de 36 de ani. Antrenorul său, Adrian Cruciat, a oferit mai multe detalii despre ceea ce se întâmplă cu jucătoarea de tenis în această perioadă și a declarat că va rata mai multe turnee. Ce se întâmplă cu Sorana Cîrstea Anul 2026 a fost unul extrem de bun pentru Sorana Cîrstea, cea care a făcut un turneu foarte bun la US Open, unde a ajuns până în optimile de finală. Sportiva a urcat până pe locul 15 în clasamentul WTA, aceasta fiind cea mai bună poziție pe care a ocupat-o de-a lungul carierei. Finalul de an a venit cu vești proaste pentru Sorana Cîrstea. După ce a cedat în meciul cu Jessica Pegula, scor 6-3, 6-4, românca întâmpină mai multe probleme de sănătate. Astfel, este nevoită să ia o pauză și nu va putea să participe la următoarele turnee importante. Adrian Cruciat, antrenorul Soranei, a oferit mai multe detalii despre starea sportivei și a precizat că aceasta este încă prin Europa, unde efectuează investigații medicale. Totodată, acesta a mai precizat că Sorana nu va participa la Singapore și, cel mai probabil, nici la Beijing. „Sorana încă este prin Europa, pe la medici. Cu siguranță, 100% va rata turneul de la Singapore și, foarte probabil, și pe cel de la Beijing, de 1.000 de puncte. Sper să putem reveni de la Wuhan!”, a declarat Adrian Cruciat, potrivit digisport.ro. Verdict despre parcursul Soranei Adrian Curciat a vorbit și despre parcursul pe care Sorana Cîrstea l-a avut în 2026 și a precizat că nivelul jocului prestat de româncă a crescut constant. „La începutul sezonului, ea a declarat neoficial că va avea cel mai bun sezon al carierei. Asta înainte să înceapă. Deci ea știa că se pregătește bine, că jocul este la un nivel foarte ridicat. Nivelul jocului a crescut constant, încă de anul trecut au început aceste evoluții foarte bune!”, a mai spus antrenorul Soranei Cîrstea.

Sănătatea se construiește. Nu se improvizează. Rogobete, despre investițiile și problemele spitalelor

În același timp, acesta avertizează că modernizarea spitalelor trebuie dublată de investiții în personal și de o finanțare predictibilă a serviciilor și programelor de sănătate. Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că Ministerul Sănătății și autoritățile locale au investit masiv în ultimii ani în unitatea medicală din Hunedoara. CT, RMN și mamograf pentru pacienții din zonă Potrivit fostului ministru, zona de imagistică a Spitalului Municipal Hunedoara a fost modernizată și dispune în prezent de computer tomograf (CT), aparat de rezonanță magnetică (RMN), mamograf și echipament dedicat pentru ecografie. Rogobete susține că spitalul se numără printre unitățile municipale din regiune care oferă screening pentru cancerul de sân și mamografii gratuite femeilor din zonă. Fostul ministru subliniază importanța programelor de prevenție și a diagnosticării precoce și consideră că acestea trebuie susținute și dezvoltate în continuare. „Prevenția și diagnosticul precoce pot salva vieți”, afirmă Alexandru Rogobete. Investiții și în blocul operator și secția ATI Modernizările nu s-au limitat la serviciile de imagistică. Blocul operator și secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) au fost, de asemenea, dezvoltate și modernizate. Rogobete apreciază că investițiile realizate cu implicarea spitalului, a Ministerului Sănătății și a autorităților locale au permis dezvoltarea serviciilor medicale disponibile comunității. Fostul ministru folosește exemplul de la Hunedoara pentru a susține că servicii medicale de calitate pot fi dezvoltate și în spitalele din afara marilor centre universitare, atunci când investițiile sunt însoțite de colaborare între instituții. „Avem nevoie de mai mulți medici, de mai multe asistente” Rogobete atrage însă atenția că infrastructura și echipamentele moderne reprezintă numai o parte a ecuației. El afirmă că, în urma vizitelor făcute în mai multe spitale în ultimele zile, a primit aproape același mesaj din partea personalului medical: unitățile au nevoie de mai mulți medici și asistenți medicali, dar și de o finanțare adecvată și predictibilă pentru programele de sănătate. „Putem construi clădiri, putem cumpăra aparatură performantă și putem moderniza spitale. Dar investiția trebuie continuată prin oameni și prin finanțarea serviciilor medicale”, transmite fostul ministru al Sănătății. În opinia sa, dezvoltarea sistemului sanitar nu se poate opri odată cu finalizarea investițiilor în infrastructură, în condițiile în care noile echipamente și spațiile modernizate trebuie susținute de suficient personal și de resurse pentru furnizarea efectivă a serviciilor medicale. Rogobete își încheie mesajul cu un apel la continuitatea investițiilor în sistemul sanitar: „Sănătatea se construiește. Nu se improvizează”.

Alexandru Rogobete: Medicii au nevoie de respect. Si au nevoie de un multumesc spus din suflet

Într-o postare pe Facebook, duminică, Rogobete afirmă că, dincolo de grilele de salarizare, legi, reforme și cifre, în centrul sistemului de sănătate se află oamenii. Acesta vorbește despre medicii care rămân în spital după terminarea programului, despre cei care intră în gărzi și trebuie să ia decizii dificile, dar și despre medicii rezidenți care își construiesc cariera în România. „Sigur că sistemul trebuie schimbat”, susține Rogobete, menționând printre probleme plata corectă a gărzilor, corectarea inechităților și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Potrivit acestuia, România nu poate combate migrația medicilor fără să le transmită acestora că munca lor este apreciată și că sunt doriți să rămână în țară. „Trebuie să construim un sistem în care medicul român să vrea să rămână, iar cel care a plecat să aibă motive să se întoarcă”, afirmă Rogobete. Fostul ministru susține că soluția nu este reducerea, ci respectul, motivarea și construirea unui sistem medical în care profesioniștii să aibă motive să rămână în România. El face un apel la recunoștință față de personalul medical: „Mulțumesc medicilor și tuturor profesioniștilor din sănătate care, în fiecare zi, au grijă de noi. Un mulțumesc spus din suflet”.

Rogobete: România riscă un nou val de migrație a medicilor dacă le sunt reduse veniturile

El susține că viitoarele reforme din sănătate ar trebui să urmărească inclusiv readucerea în țară a medicilor români plecați peste hotare. Rogobete invocă scăderea numărului de certificate profesionale Într-o postare publicată pe Facebook, Alexandru Rogobete susține că evoluția solicitărilor pentru documentele profesionale necesare medicilor care intenționează să lucreze în străinătate arată o diminuare a fenomenului în ultimii ani. Potrivit datelor prezentate de fostul ministru, în 2015, când veniturile din sistemul sanitar erau considerabil mai mici, au fost înregistrate 2.269 de solicitări pentru documente profesionale asociate intenției de a lucra în afara țării. În 2018, numărul certificatelor profesionale curente eliberate a fost de 1.221, iar în 2023 ar fi ajuns la 822. Rogobete pune această evoluție inclusiv pe seama creșterii veniturilor și a îmbunătățirii condițiilor din sistemul sanitar. Fostul ministru avertizează, în acest context, că o eventuală diminuare a veniturilor medicilor ar putea inversa tendința. „Reducerea veniturilor medicilor nu este doar o problemă salarială. Poate deveni foarte repede o problemă de resursă umană și, în final, o problemă pentru pacienți”, afirmă Alexandru Rogobete. „România investește ani de zile în formarea unui medic” Fostul ministru atrage atenția și asupra costurilor și timpului necesare pregătirii personalului medical, argumentând că statul riscă să piardă această investiție dacă medicii nu găsesc în România condiții atractive de muncă și salarizare. În opinia sa, reducerea veniturilor, combinată cu blocarea unor posturi, ar putea determina profesioniștii din sănătate să se îndrepte către spitale din Germania, Franța sau alte state europene. Rogobete susține că o reformă a sistemului ar trebui să meargă în direcția opusă: remunerarea corespunzătoare a muncii, adaptarea grilelor salariale în funcție de responsabilitate și de particularitățile specialităților și scoaterea la concurs a posturilor în zonele unde există deficit de personal. Propune un program pentru repatrierea medicilor O altă măsură solicitată de fostul ministru este crearea unui program național destinat medicilor români care lucrează în străinătate și care ar putea fi atrași înapoi în sistemul sanitar din țară. „Avem nevoie de o politică națională prin care medicul român să aibă motive să rămână acasă, iar cel care a plecat să aibă motive să se întoarcă”, afirmă Rogobete. El respinge ideea reducerii veniturilor ca instrument de reformă și avertizează asupra efectelor pe care o asemenea măsură le-ar putea avea asupra deficitului de personal medical. „Soluția nu este să tăiem veniturile și apoi să numărăm medicii care pleacă”, susține fostul ministru al Sănătății. Rogobete concluzionează că România nu își mai permite „un nou val de migrație a medicilor” și consideră că acesta nu trebuie să devină un efect secundar al reformelor din sistemul sanitar.

Gripă, COVID-19 și RSV: Medicii americani explică cine ar trebui să se vaccineze

Vaccinarea antigripală a început deja în Statele Unite, iar noile vaccinuri împotriva COVID-19 ajung în farmacii și clinici după ce versiunile actualizate pentru acest an au fost aprobate săptămâna trecută de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA). În același timp, apropierea sezonului rece readuce în atenție RSV, virusul respirator sincițial, care provoacă de obicei simptome asemănătoare unei răceli, dar poate duce la forme grave de boală în cazul sugarilor, vârstnicilor și persoanelor cu sistem imunitar slăbit, relatează Associated Press. Recomandări diferite de cele federale Recomandările au fost publicate de mai multe dintre cele mai importante organizații profesionale din SUA, printre care Academia Americană de Pediatrie, Academia Americană a Medicilor de Familie, Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor și Societatea Americană de Boli Infecțioase. Medicii încearcă astfel să clarifice cine ar trebui să se vaccineze, în condițiile în care recomandările autorităților federale americane s-au modificat în ultima perioadă. În mod obișnuit, indicațiile sunt formulate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), cu sprijinul unui comitet independent de experți. În ultimul an, însă, administrația Trump a restrâns o parte dintre recomandările anterioare privind vaccinarea împotriva virusurilor respiratorii și imunizarea de rutină a copiilor. Vaccinul antigripal, recomandat de la vârsta de șase luni Organizațiile medicale sunt de acord că aproape toate persoanele cu vârsta de cel puțin șase luni ar trebui să primească vaccinul antigripal. De asemenea, protecția este considerată deosebit de importantă pentru persoanele de peste 65 de ani, femeile însărcinate, copiii mici și persoanele care suferă de boli cronice, precum astmul, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare, precum și pentru cele cu sistem imunitar slăbit. Ultimele două sezoane de gripă din SUA au fost deosebit de severe, fiind înregistrat un număr neobișnuit de mare de decese în rândul copiilor. Cei mai mulți dintre copiii care au murit nu erau vaccinați. Vaccinurile antigripale nu împiedică toate infectările, însă reduc riscul formelor severe. O analiză realizată de Vaccine Integrity Project, un grup de sănătate publică din cadrul Universității din Minnesota, arată că vaccinarea a redus cu 31% spitalizările asociate gripei în rândul persoanelor în vârstă. Un nou vaccin antigripal pe bază de ARNm Pentru persoanele în vârstă există trei variante de vaccin antigripal concepute pentru a produce un răspuns imunitar mai puternic. Medicii recomandă folosirea uneia dintre acestea, dar avertizează că vaccinarea nu ar trebui amânată dacă varianta respectivă nu este disponibilă. Anul acesta apare și o nouă opțiune pentru persoanele de cel puțin 50 de ani: primul vaccin antigripal realizat cu tehnologia ARNm, aceeași tehnologie folosită pentru unele dintre vaccinurile împotriva COVID-19. Vaccinurile pe bază de ARN mesager, prescurtat ARNm, transmit temporar celulelor instrucțiuni pentru producerea unei proteine care determină sistemul imunitar să recunoască agentul infecțios și să pregătească un răspuns împotriva acestuia. Noul vaccin, mFlusiva, produs de Moderna, a fost aprobat recent de FDA. Un studiu a arătat că acesta a fost cu 27% mai eficient în prevenirea gripei simptomatice în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani decât un vaccin antigripal standard. Pentru persoanele care vor să evite injecția există și vaccinul administrat sub forma unui spray nazal, FluMist, destinat persoanelor cu vârste între 2 și 49 de ani care îndeplinesc anumite criterii medicale. Ce recomandă medicii în privința vaccinului anti-COVID Situația este diferită în cazul vaccinurilor împotriva COVID-19. FDA le-a aprobat oficial în acest sezon pentru persoanele considerate mai expuse riscului: cele de 65 de ani și peste, precum și persoanele mai tinere care au o afecțiune ce crește riscul unei forme grave de boală. Academia Americană a Medicilor de Familie recomandă însă vaccinarea tuturor adulților, cu prioritate pentru vârstnici și persoanele cu factori de risc. Persoanelor de cel puțin 65 de ani li se recomandă o doză în această toamnă și o a doua doză după șase luni, deoarece protecția oferită de vaccin scade în timp. În cazul copiilor, Academia Americană de Pediatrie recomandă vaccinarea împotriva COVID-19 pentru toți cei cu vârste între șase luni și 23 de luni, precum și pentru copiii mai mari care prezintă un risc crescut de complicații. Organizația susține, de asemenea, vaccinarea oricărui copil dacă părinții doresc acest lucru. De asemenea, medicii obstetricieni și ginecologi recomandă vaccinarea și în timpul sarcinii și subliniază că datele obținute după administrarea a milioane de doze nu indică o creștere a riscului de avort spontan sau a altor probleme asociate sarcinii. Vaccinurile disponibile sunt produse de Moderna și Pfizer, iar pentru persoanele care nu doresc un vaccin bazat pe tehnologia ARNm există și o variantă care utilizează o tehnologie diferită, produsă de Novavax și Sanofi. Datele analizate de Vaccine Integrity Project, un proiect de sănătate publică al Universității din Minnesota, arată că vaccinurile administrate împotriva COVID-19 în sezonul trecut au redus cu 53% riscul de spitalizare în rândul vârstnicilor. Când este recomandată vaccinarea Pentru vaccinul antigripal, luna octombrie este considerată perioada ideală, spun medicii din SUA, deoarece gripa începe de obicei să se răspândească mai intens în luna noiembrie. În cazul COVID-19, numărul infectărilor poate crește atât spre sfârșitul verii, cât și după sărbătorile de iarnă. Medicii spun că vaccinarea poate fi programată și cu câteva săptămâni înaintea unei călătorii sau a unui eveniment important, pentru ca organismul să aibă timp să dezvolte protecție. Reacțiile adverse obișnuite ale vaccinurilor antigripale și anti-COVID sunt, în general, ușoare și temporare. Printre acestea se numără durerea la locul injecției, oboseala, durerile de cap sau musculare și febra ușoară. Cine are nevoie de protecție împotriva RSV Virusul respirator sincițial, cunoscut prin abrevierea RSV, circulă mai ales toamna, iarna și la începutul primăverii. Pentru majoritatea persoanelor, virusul provoacă simptome asemănătoare răcelii, însă în anumite cazuri poate duce la infecții respiratorii severe și chiar poate pune viața în pericol. Medicii de familie americani recomandă o singură doză de vaccin împotriva RSV persoanelor de cel puțin 75 de ani, celor cu vârste între 50 și 74 de ani care prezintă un risc crescut și persoanelor mai tinere cu sistemul imunitar slăbit. Vaccinarea este recomandată și în ultima parte a sarcinii, pentru ca anticorpii produși de mamă să ofere protecție copilului în

Bolojan, la inaugurarea noului centru de neurochirurgie din Cluj: Fără investiții și dotări, nu putem avea o medicină de calitate / Clujul, o locomotivă a dezvoltării României

Ilie Bolojan a participat, alături de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, la inaugurarea noului Centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. „Sunt onorat să particip la acest eveniment și sunt aici, în primul rând, în semn de respect pentru școala de medicină din Cluj-Napoca, pentru medicii din acest oraș”, a declarat premierul. Bolojan a apreciat activitatea medicilor din Cluj și contribuția acestora la pregătirea specialiștilor care lucrează în spitalele din regiune. „Atunci când în Transilvania apar cazuri grave, cele mai multe se rezolvă la Cluj. Le mulțumesc pentru studenții pe care îi pregătesc aici, pentru că lucrează la toate spitalele din Transilvania, și le sunt recunoscător pentru ceea ce fac în sistemul nostru de medicină. Clujul este unul dintre cele mai puternice centre din acest punct de vedere. Sunt aici în semn de respect pentru doctorul Florian și echipa pe care dânsul a format-o, pentru viețile pe care le-a salvat, pentru profesioniștii pe care i-a format de-a lungul anilor și pentru exemplul pe care dânsul l-a dat de profesionalism și de calitate în medicina românească. Am și o obligație personală, pentru că mi-a salvat câțiva prieteni”, a spus Ilie Bolojan. Bolojan: Clujul, una dintre locomotivele dezvoltării României Șeful Guvernului a vorbit și despre dezvoltarea Clujului, pe care l-a descris drept una dintre principalele „locomotive” economice ale țării. „Sunt aici din respect pentru acest mare oraș care este Cluj-Napoca, pentru oamenii de aici, pentru că este o locomotivă a dezvoltării României. Știm că țara noastră se dezvoltă în jurul câtorva locomotive, iar una dintre cele mai puternice zone de dezvoltare este Clujul”, a adăugat Bolojan. Bolojan a vorbit și despre importanța investițiilor și a dotărilor pentru buna funcționare a noului centru. „Mă bucur că astăzi se finalizează o investiție și sper că, în cel mai scurt timp, odată ce și partea de dotări va fi recepționată, să fim în situația în care echipa doctorului Florian lucrează în condiții mult mai bune. Pentru că fără investiții, fără dotări, nu ne putem aștepta la o medicină de calitate în anii următori”, a precizat Ilie Bolojan. Premierul le-a mulțumit celor care au contribuit de-a lungul anilor la realizarea proiectului, de la reprezentanții ministerelor și ai autorităților locale până la proiectanți și constructori. Noul Centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj a fost realizat cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din bugetul național. Centrul este destinat pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, neurovasculare și neurologice și dispune de o zonă pentru investigații imagistice, precum și de echipamente pentru diagnostic și tratament neurochirurgical și neurovascular. Noua unitate are șase săli de operație pentru intervenții neurochirurgicale și 105 paturi, dintre care 26 sunt destinate terapiei intensive. Potrivit Guvernului, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca se numără printre cele șase unități medicale încadrate în clasa I la nivel național, alături de spitalele județene din Constanța, Iași, Târgu Mureș și Timișoara și de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central.

Cariile la copii, oprite în doar 10 secunde cu un tratament simplu. Ce au descoperit cercetătorii

Un tratament care se aplică în aproximativ 10 secunde ar putea opri cariile dentare la copii fără intervenție dentară și fără anestezie. Este vorba despre fluorura de diamină de argint (SDF), o soluție care elimină bacteriile și ajută la întărirea structurii dintelui afectat. Deși substanța este folosită de mai mult timp în stomatologie, cercetătorii încearcă să obțină mai multe dovezi privind eficiența și siguranța ei, în special în cazul copiilor mici. Un nou studiu clinic, realizat pe 830 de copii cu vârsta sub 6 ani și cu carii severe, arată rezultate încurajatoare, potrivit Science Alert. Cercetarea a fost realizată de specialiști din mai multe instituții din Statele Unite, iar rezultatele au fost publicate în revista JAMA Pediatrics. „Dacă vrem ca mai mulți copii și familii să beneficieze de acest tratament, avem nevoie de dovezi riguroase care să arate atât că funcționează, cât și că este sigur”, a declarat Margherita Fontana, cercetătoare în stomatologie la Universitatea din Michigan. SDF a oprit mai mult de jumătate dintre carii Studiul acesta a început în 2018 și s-a desfășurat în trei locații din Statele Unite. Cercetătorii au comparat tratamentul cu SDF cu un placebo. Rezultatele au arătat, de fapt, o diferență majoră. La șase luni după aplicare, SDF a oprit evoluția cariilor în 54% dintre cazuri, în timp ce tratamentul placebo a avut o rată de succes de 22,5%. „Din perspectiva sănătății publice, dacă dorim o implementare mai largă în Statele Unite, inclusiv în mediile medicale, avem nevoie de date colectate cu atenție în populațiile americane, iar acum le avem”, a explicat Fontana. Cercetătorii nu au găsit diferențe foarte mari în ceea ce privește durerile dentare între copiii care au primit SDF și cei din grupul placebo. Efectele secundare raportate au fost, în general, ușoare sau moderate și nu au putut fi asociate în mod direct cu tratamentul. Tratamentul durează doar câteva secunde Unul dintre principalele avantaje ale SDF este rapiditatea. Soluția poate fi aplicată pe dintele afectat în aproximativ 10 secunde și nu necesită găurirea dintelui, intervenție chirurgicală sau anestezie. Există însă și un dezavantaj care merită să fie menționat. Zona care este tratată capătă o culoare închisă, permanentă, ceea ce poate fi vizibil pe dinte. „Pentru aproape oricine, acest tratament poate opri cariile și infecția, precum și durerea pe care o provoacă. Acest lucru ar putea fi benefic pentru mulți oameni”, a spus Fontana. Datorită faptului că este rapid și neinvaziv, cercetătorii spun că tratamentul ar putea fi folosit nu doar în cabinetele stomatologice, ci și în unitățile de îngrijire primară. Pentru acest lucru, medicii ar trebui însă să fie instruiți să găsească cariile care pot fi tratate cu SDF și să aibă proceduri pentru trimiterea copiilor către stomatologi. „În medicină, medicii își doresc dovezi de înaltă calitate înainte de a-și schimba practica. Este important să existe date la care să se poată referi, deoarece copiii mici merg adesea la pediatri cu ani înainte de a merge vreodată la dentist.”, a declarat Fontana.

Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE

Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”