Microsoft susține că noul său sistem de inteligență artificială diagnostichează mai bine decât medicii
Microsoft a anunțat dezvoltarea unui sistem de inteligență artificială care ar depăși performanțele medicilor umani în diagnosticarea unor afecțiuni medicale complexe. Conform companiei, această realizare reprezintă un pas important către ceea ce numește „superinteligență medicală” – o formă avansată de AI capabilă să ia decizii clinice cu un nivel de precizie superior celor mai buni specialiști. Sistemul a fost creat de divizia Microsoft AI, condusă de britanicul Mustafa Suleyman, cofondatorul DeepMind. În cadrul cercetării, algoritmii au fost testați pe peste 300 de studii de caz clinice dificile, extrase din prestigioasa publicație New England Journal of Medicine. Rezultatele au fost impresionante: AI-ul, în combinație cu modelul de ultimă generație OpenAI o3, a reușit să „rezolve” peste 80% dintre cazuri. Prin comparație, medici umani – izolați de cărți, colegi sau asistență digitală – au avut o rată de succes de doar 20%. Un „coordonator” AI care imită un panel de specialiști Spre deosebire de modelele de AI care doar reproduc răspunsuri învățate, sistemul Microsoft acționează precum un clinician real: adresează întrebări, cere teste relevante și emite un diagnostic abia după analizarea informațiilor. Compania numește acest mecanism „diagnostic orchestrator” – un sistem autonom care colaborează cu modele AI existente (precum cele de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google sau Grok) pentru a lua decizii medicale integrate, simulând modul în care mai mulți medici ar colabora asupra unui caz. De exemplu, în cazul unui pacient care se prezintă cu febră și tuse, coordonatorul AI poate solicita analize de sânge și o radiografie toracică înainte de a emite un diagnostic, cum ar fi pneumonia. Această abordare pas cu pas este considerată esențială pentru a obține un diagnostic corect, mai ales în situații complexe. Mustafa Suleyman va conduce acum divizia de inteligență artificială destinată consumatorilor la Microsoft, după ce a părăsit propria sa companie, Inflection AI. AI-ul nu înlocuiește medicii, dar le poate ușura munca Deși Microsoft subliniază eficiența și costurile reduse ale noului sistem, reprezentanții companiei insistă că scopul nu este înlocuirea cadrelor medicale. „Rolul unui medic merge dincolo de diagnostic – include comunicarea empatică, gestionarea incertitudinii și construirea încrederii cu pacientul. AI-ul nu este pregătit pentru toate acestea”, au precizat autorii studiului, care urmează să fie evaluat de experți independenți. Cu toate acestea, folosirea expresiei „drumul către superinteligență medicală” în comunicarea oficială sugerează că Microsoft vizează o transformare profundă în sistemele de sănătate. Potrivit lui Suleyman, sistemul ar putea funcționa „aproape fără erori” în următorii 5-10 ani. „Ar fi o eliberare uriașă pentru toate sistemele de sănătate din lume”, a declarat el pentru The Guardian. Microsoft mai afirmă că tehnologia poate fi scalată pentru a oferi sprijin pacienților în gestionarea de rutină a propriei stări de sănătate, dar și pentru a oferi medicilor suport avansat în deciziile clinice dificile. Deocamdată, însă, sistemul nu este pregătit pentru utilizare clinică și necesită testări suplimentare, în special pe simptome mai comune.
Un nou test AI poate reduce riscul de deces din cauza cancerului de prostată
Un studiu recent a dezvăluit un test bazat pe inteligență artificială care ar putea reduce riscul de deces provocat de cancerul de prostată la jumătate, scrie Daily Mail. Testul analizează imagini ale tumorilor și reușește să evidențieze detalii invizibile pentru ochiul uman. Astfel, poate arăta care pacienți ar răspunde cel mai bine la un tratament considerat de specialiști drept „revoluționar”. A fost identificat un biomarker prezent la aproximativ unul din patru bărbați cu forme agresive ale bolii. În cazul acestora, combinația dintre medicamentul abiraterone și tratamentul hormonal standard a dus la o scădere semnificativă a mortalității. După cinci ani, riscul de deces a scăzut de la 17% la 9%. La pacienții care nu au biomarkerul respectiv, riscul a scăzut de la 7% la 4%. Un tratament eficient și accesibil Abirateronul costă 77 de lire sterline pe lună, deoarece brevetul său a expirat. Medicamentul blochează producția de testosteron în întregul corp, inclusiv în celulele tumorale. Cercetătorii spun că NHS England ar trebui să-l ofere anual celor aproximativ 2.100 de pacienți care ar putea avea beneficii clare, pentru a evita, în același timp, expunerea altora la efecte secundare inutile. Deocamdată, NHS aprobă abirateronul doar pentru bărbații la care boala a revenit și s-a răspândit. Pentru cei 8.400 de pacienți nou diagnosticați, cu cancer în stadiu local, dar cu risc ridicat, tratamentul nu este acoperit. Studiul a fost realizat de experți de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra și University College London. Au fost analizate date de la peste 1.000 de bărbați cu tumori care prezentau un risc crescut de răspândire. Testul utilizat a fost dezvoltat de compania Artera Inc, iar rezultatele vor fi prezentate la conferința anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică, organizată în Chicago.
Suplimentele cu vitamina D pot încetini îmbătrânirea celulară, arată un nou studiu
Un amplu studiu american aduce vești promițătoare pentru cei interesați de sănătatea pe termen lung: suplimentarea cu vitamina D ar putea încetini procesul de îmbătrânire celulară, protejând telomerii – acele structuri esențiale care păstrează celulele „tinere”. Ce sunt telomerii și de ce contează? Telomerii sunt „capacele” de protecție aflate la capetele cromozomilor. Cu fiecare diviziune celulară, aceștia se scurtează treptat. Odată ajunși sub o anumită lungime, celulele devin mai vulnerabile și pot contribui la apariția unor boli asociate vârstei. Cercetătorii compară telomerii cu un cronometru biologic: cu cât sunt mai scurți, cu atât ceasul celular ticăie mai tare. Vitamina D vs. îmbătrânirea: cum s-a desfășurat studiul Cercetarea, cunoscută sub numele de VITAL, a inclus peste 20.000 de adulți americani: bărbați de peste 50 de ani și femei de peste 55. Participanții au primit zilnic, timp de cinci ani, fie 2.000 UI de vitamina D3, fie un placebo. Într-un braț separat al studiului, s-a testat și impactul acizilor grași Omega-3. Pe parcursul studiului, cercetătorii au măsurat lungimea telomerilor la început, după doi ani și după patru ani, folosind tehnici precise de analiză genetică. Rezultate promițătoare: telomerii s-au „uzat” mai lent cu vitamina D Cei care au primit vitamina D au înregistrat o scădere mai mică a lungimii telomerilor, comparativ cu cei din grupul placebo. Diferența observată a fost echivalentă cu un avantaj biologic de aproape trei ani în procesul de îmbătrânire celulară. Dr. JoAnn Manson, cercetătoare principală în cadrul studiului, afirmă că aceasta este prima cercetare de mare amploare care demonstrează efectul protector al vitaminei D asupra telomerilor. Omega-3 nu a avut același efect Deși acizii grași omega-3 sunt cunoscuți pentru beneficiile asupra sănătății cardiovasculare și cognitive, în această cercetare nu au demonstrat un impact semnificativ asupra lungimii telomerilor. Participanții care au primit zilnic 1 gram de omega-3 nu au prezentat rezultate diferite față de grupul placebo. Vitamina D și inflamația – o legătură importantă Vitamina D este asociată de multă vreme cu reducerea inflamației, un factor major în procesul de îmbătrânire. Studiile anterioare au arătat că niveluri mai mari de vitamina D pot reduce markerii inflamatori, ceea ce ar putea explica de ce telomerii sunt mai bine conservați. „Rezultatele noastre sugerează că vitamina D, administrată în mod țintit, ar putea deveni o strategie promițătoare pentru combaterea îmbătrânirii biologice”, spune Dr. Haidong Zhu, genetician molecular la Medical College of Georgia. Câtă vitamina D este suficientă? Doza folosită în studiu – 2.000 UI pe zi – este peste doza recomandată în mod obișnuit în SUA (600–800 UI), dar este considerată sigură pentru majoritatea adulților sănătoși, conform ghidurilor NIH (National Institutes of Health). Totuși, nu toți au nevoie de suplimente. Persoanele care se expun frecvent la soare sau consumă alimente bogate în vitamina D (precum peștele gras, gălbenușul de ou sau produsele lactate fortificate) pot avea deja un aport suficient. Următorii pași: mai multe cercetări, mai multe răspunsuri Echipa de cercetare plănuiește extinderea studiului către populații mai tinere sau persoane cu boli cronice, pentru a vedea dacă efectele se confirmă. De asemenea, vor fi analizate și alte variabile – stilul de viață, fondul genetic – care pot influența eficiența suplimentelor.
Viitorul în medicină arată bine: Au fost create celulele cerebrale care ar putea ajuta la vindecarea bolii Alzheimer
Oamenii de știință din Statele Unite au făcut un pas uriaș în lupta împotriva bolii Alzheimer. Cercetătorii de la Universitatea din California, Irvine, au găsit o metodă de a crea, în laborator, celule speciale care pot curăța creierul de substanțele toxice care duc la pierderea memoriei și la alte probleme grave, ce ajută la vindecarea Alzheimerului. Din celule stem în celule imune Ei au luat celule stem, adică celule care se pot transforma în orice tip de celulă din corp, și le-au transformat în celule imune ale creierului, numite microglii. Aceste celule, care sunt cunoscute drept „gunoieri” naturali ai creierului, au jucat un rol esențial în noua descoperire științifică. În mod normal, ele ajută la curățenie, dar uneori pot face mai mult rău decât bine, provocând inflamații. Cercetătorii au folosit o tehnologie numită CRISPR, care le permite să modifice ADN-ul celulelor. Așa au reușit să creeze microglii „inteligente”, care curăță doar acolo unde este nevoie, fără să afecteze părțile sănătoase ale creierului. Ce efecte au avut asupra șoarecilor Când au testat aceste celule pe șoarecii cu Alzheimer, rezultatele au fost uimitoare. Plăcile toxice din creier au fost eliminate. Inflamațiile s-au redus, iar șoarecii aleși pentru experiment și-au recăpătat o parte din memorie și funcțiile mentale. De ce este important Până acum, tratamentele pentru Alzheimer doar încetineau boala. Acum, există o speranță că această nouă metodă ar putea chiar inversa efectele bolii. O altă veste bună este că aceste celule nu trebuie să treacă de bariera protectoare a creierului, care de obicei blochează multe medicamente. Ele sunt deja în creier și acționează doar când și unde este nevoie. Care este nivelul următor Cercetătorii sunt optimiști, dar spun că mai durează câțiva ani până când vor putea testa această terapie pe oameni. Dacă funcționează la fel de bine ca la șoareci, acest tratament ar putea schimba complet modul în care tratăm bolile creierului, nu doar Alzheimer, ci și altele precum scleroza multiplă sau cancerul cerebral. Un astfel de tratament ar putea schimba complet viața pacienților care suferă de Alzheimer, precum și familiilor lor. Această metodă este deja folosită cu succes pentru tratarea altor boli, cum ar fi anumite forme de cancer de sânge. În general, este nevoie de trei până la cinci ani pentru ca un tratament care dă rezultate bune la animale să ajungă la primele teste pe oameni. Cu toate că drumul care este de parcurs este încă lung, noua descoperire oferă motive de bucurie și optimism pentru viitorul medicinei creierului.
Soluția la lipsa medicilor în România: Medicina 2.0 prin teleconsultații la automate de telemedicină, deja testată cu succes în Franța
În contextul unei crize acute de personal medical în zonele rurale sau izolate, tot mai multe state europene caută soluții alternative pentru a le oferi cetățenilor acces la consultații de bază. Franța se numără printre pionierii unei abordări inovatoare, bazată pe tehnologie: „automate de telemedicină”, instalate în farmacii, primării și, mai nou, în magazine de optică. Aceste dispozitive digitale permit pacienților să efectueze consultații la distanță cu medici reali, printr-un sistem integrat care combină inteligența tehnologică cu intervenția umană, scrie Bfmtv.com. Medicul din farmacie care vine prin ecran Ideea aparține companiei franceze Medadom, fondată în 2017, care a dezvoltat o rețea extinsă de „automate de telemedicină” pentru zonele cu acces redus la servicii de sănătate. Fiecare automat este dotat cu echipamente medicale esențiale – precum termometru, tensiometru, otoscop, stetoscop, oximetru sau dermatoscop – care permit pacientului să efectueze, sub îndrumarea medicului aflat la distanță, un set de măsurători relevante pentru diagnostic. Consultația începe cu un chestionar introductiv, în care pacientul precizează motivul vizitei, greutatea, înălțimea și eventuale antecedente. După completare, este preluat de un medic disponibil online, care îl ghidează în utilizarea aparatului. Medicul primește în timp real datele obținute și poate recomanda investigații suplimentare sau emite rețete. În cazul în care valorile sunt anormale, acestea sunt semnalate vizual, iar personalul aflat în apropiere – farmacistul sau un angajat al primăriei – poate interveni pentru verificări și asigurarea igienizării echipamentului după fiecare utilizare. Timp redus de așteptare și diagnostic instant Sistemul este gândit pentru eficiență maximă. Pacientul introduce cardul de sănătate la începutul procesului, iar toate informațiile sunt stocate în dosarul electronic. Platforma este conectată la o rețea de medici angajați de Medadom, ceea ce evită externalizarea excesivă a serviciilor și „uberizarea” actului medical – un risc despre care compania franceză spune că dorește să îl evite complet. Consultația costă 25 de euro, dintre care 7,50 euro pot fi rambursați de asigurarea privată. Sunt prevăzute și reguli stricte: minorii sub 16 ani trebuie să fie însoțiți, iar copiii sub 3 ani nu pot utiliza automatul. Automat digital de consultație Medadom, Franța. Din farmacie în primărie și acum și la opticieni Până în prezent, în Franța au fost instalate aproximativ 5.000 de „automate de telemedicină”, în special în regiuni slab deservite de cabinete medicale. Autoritățile locale au început să le amplaseze inclusiv în primării din comune unde nu mai există farmacii sau alte servicii de bază, tocmai pentru a menține un minim de acces la îngrijiri medicale. Timpul de așteptare este, de regulă, sub 45 de minute. Medadom propune trei formate: un automat mobil pe roți, o cabina de consultație cu intimitate crescută și o consolă compactă care poate fi amplasată pe un birou sau într-un colț de spațiu public. Recent, conceptul a fost extins și în domeniul opticii, pentru a reduce timpul de așteptare la consultul oftalmologic. În parteneriat cu rețele precum Optic 2000, Krys sau Alain Afflelou, compania instalează cabine digitale în magazinele de profil. Până în 2026, Medadom intenționează să echipeze cel puțin 1.000 de opticieni, în colaborare cu peste 400 de ortoptiști și oftalmologi. Aplicația Medadom O idee adaptabilă și în România România se confruntă cu o problemă similară: lipsa medicilor de familie, mai ales în mediul rural. Conform estimărilor, mii de localități nu au acces direct la un medic. În acest context, „automatele de telemedicină” ar putea reprezenta o soluție viabilă, mai ales în localități mici, unde înființarea unui cabinet medical permanent nu este justificabilă. Un astfel de dispozitiv, instalat într-o farmacie, primărie sau centru comunitar, ar putea oferi locuitorilor acces rapid la consultații primare, la recomandări medicale și, la nevoie, la trimiterea către investigații suplimentare. Pe termen lung, sistemul ar putea reduce presiunea pe camerele de gardă și ar permite medicilor să își organizeze mai eficient timpul și resursele. Concluzie Modelul francez arată că, acolo unde medicina tradițională nu mai poate ajunge, tehnologia poate deschide uși noi. Cu sprijinul autorităților locale și investiții rezonabile, România ar putea implementa un sistem similar, adaptat realităților locale. „Automatele de telemedicină” nu înlocuiesc complet prezența fizică a medicului, dar oferă o punte esențială între pacient și sistemul de sănătate – una care poate face diferența dintre ignorarea unei probleme și un diagnostic la timp.
Revoluția AI în secvențierea proteinelor: Descoperiri esențiale în medicină, arheologie, dar și mediu
Se pare că noi modele bazate pe inteligență artificială pot identifica proteine necunoscute în probe complexe, oferind, astfel, perspective esențiale pentru cercetarea biologică și istorică. După ce a revoluționat înțelegerea plierii proteinelor, inteligența artificială se impune acum în domeniul secvențierii proteinelor, procesul prin care se identifică proteinele pe baza secvenței de aminoacizi care le compun, scrie Science.org. Noile sisteme AI, mai rapide și mai eficiente decât metodele clasice, permit detectarea proteinelor necunoscute, chiar și în probe degradate din țesuturi infectate, medii marine sau situri arheologice. Cea mai recentă inovație, descrisă într-un studiu publicat în Nature Machine Intelligence, provine de la o echipă europeană care a dezvoltat InstaNovo, un model de AI capabil să identifice proteine patogene în răni și compuși proteici produși de microbi marini. InstaNovo este doar unul dintre cele peste 20 de sisteme AI de acest tip apărute în ultimii patru ani. „Este clar că în această direcție se îndreaptă domeniul”, afirmă William Noble, cercetător în AI aplicată proteomicii la Universitatea Washington. Concret, folosirea acestor instrumente s-a extins deja în biologia evoluționistă, unde sunt folosite pentru a analiza proteine antice care pot oferi indicii despre diferențele dintre Homo sapiens și rudele sale dispărute. Algoritmi inspirați de modelele de limbaj Spre deosebire de metodele tradiționale, care se bazează pe compararea fragmentelor de peptide cu baze de date existente, noile modele de inteligență artificială, inclusiv Casanovo și InstaNovo, reconstruiesc proteinele analizând toate combinațiile posibile de peptide, chiar și în absența unor corespondențe în baze de date. Ele folosesc rețele neuronale similare celor care susțin modelele lingvistice precum ChatGPT, pentru a „învăța” sintaxa proteinelor, adică regulile prin care aminoacizii se combină cel mai probabil. InstaNovo aduce o noutate, și anume un mecanism numit „difuzie”, care introduce și elimină zgomot digital în datele de intrare pentru a rafina rezultatul, o tehnică utilizată și în generarea de imagini de către AI-uri precum DALL-E. În testele de laborator, InstaNovo și versiunea sa avansată, InstaNovo+, au identificat cu 42% mai multe peptide decât modelul precedent Casanovo. Aplicat în practică, InstaNovo a detectat peste 1200 de peptide unice în proteina albumină din răni infectate, de zece ori mai multe decât metodele convenționale. Dintre acestea, 254 erau complet necunoscute în bazele de date existente. Alte peptide au fost asociate cu 52 de proteine bacteriene, demonstrând capacitatea AI-ului de a analiza probe biologice complexe. Aplicații promițătoare în arheologie și mediu – totul cu inteligența artificială Noile AI-uri sunt deja folosite în cercetarea arheologică. Matthew Collins, specialist în paleoproteomică la Universitatea Cambridge, utilizează aceste modele pentru a analiza probe vechi de milenii, în care proteinele sunt adesea degradate sau provin de la specii dispărute. Modelele AI s-au dovedit eficiente în astfel de condiții „imprevizibile”, identificând urme de proteine de iepure în situri neanderthaliene și proteine musculare de pește în vase ceramice antice din Brazilia. „Aceste instrumente sunt atât de folositoare, încât ne-am mutat întreaga cercetare pe această platformă”, afirmă Collins. „Este o schimbare de paradigmă”, s-a precizat, de asemenea.
Caz rar în medicină: Un bărbat a murit după ce a luat probiotice
Pacientul, care avea un istoric medical complex, incluzând dependență de alcool, cancer de colon, hipertensiune arterială și boală cardiacă, a fost inițial dus la urgență după ce a fost găsit prăbușit în locuința sa. Analizele au evidențiat acidoză metabolică severă, o infecție pulmonară și COVID-19, motiv pentru care a fost internat la terapie intensivă timp de peste o lună. În timpul spitalizării, bărbatul a dezvoltat diaree, iar medicii i-au prescris un supliment probiotic care conținea bacteria Clostridium butyricum, considerată benefică pentru tractul digestiv. După aproape două luni de tratament, starea pacientului s-a deteriorat brusc, prezentând umflături și dureri abdominale severe. Analizele au confirmat prezența bacteriei din probiotic în fluxul sanguin, o afecțiune cunoscută ca bacteriemie asociată probioticelor, conform Live Science. „Testul genetic a confirmat că tulpina din sângele bărbatului coincidea perfect cu tulpina probiotică”, au menționat medicii în raportul de caz. În ciuda eforturilor echipei medicale, starea pacientului a evoluat rapid spre insuficiență multiplă de organ, fiind transferat la îngrijiri paliative și murind în a 60-a zi de spitalizare. Specialiștii subliniază că, deși acest tip de complicație este rară, pacienții cu sistem imunitar slăbit sau cu anomalii ale tractului gastrointestinal prezintă un risc crescut. Tratamentele cu steroizi administrate pentru COVID-19 ar fi putut contribui la suprimarea suplimentară a sistemului imunitar al pacientului. Probioticul implicat este folosit pe scară largă, în special în Japonia, și are în general un profil bun de siguranță, fiind administrat în spitale pentru tratarea diareei. Cazul atrage atenția asupra necesității unei evaluări atente a riscurilor înainte de administrarea probioticelor la pacienții cu afecțiuni medicale complexe.
MedLife lansează primul asistent AI care oferă ghidaj medical personalizat, direct în aplicație
MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, anunță lansarea primului asistent bazat pe Inteligență Artificială, care analizează istoricul medical al pacienților, incluzând analizele și rezultatele clinice, pentru a oferi un rezumat detaliat al stării de sănătate. Ulterior, pe baza acestui rezumat, sistemul va recomanda specialitatea medicală la care pacientul ar trebui să se programeze pentru o viitoare consultație, dacă este cazul. Asistentul AI interpretează analizele, inclusiv în context clinic și recomandă specialitatea adecvată Noua funcționalitate disponibilă în aplicația MedLife utilizează algoritmi avansați de Inteligență Artificială pentru a analiza documentele medicale ale pacienților, inclusiv istoricul clinic din ultimii doi ani, respectiv buletinele de analize din ultimele șase luni. Asistentul AI nu are rolul de a pune diagnostic sau de a oferi tratamente medicale, ci se limitează la a furniza un rezumat al stării de sănătate a pacientului, luând în considerare datele relevante din istoricul său medical. Pe baza acestei analize, sistemul recomandă apoi specialitatea care ar trebui consultată pentru a continua evaluarea stării de sănătate. „MedLife a fost dintotdeauna un pionier în utilizarea inovației și tehnologiilor avansate, cele mai recente exemple în acest sens fiind utilizarea dronelor în transportul probelor biologice sau deschiderea Spitalului Medici’s, primul spital digitalizat din vestul României. Acum, inovăm din nou, oferind pacienților un tool revoluționar de Inteligență Artificială care interpretează analizele medicale și oferă un rezumat inclusiv în context clinic. Acest asistent AI nu doar că ajută pacientul să înțeleagă evoluția stării sale de sănătate, dar îl ghidează și către specialitatea adecvată necesară pentru consultație, dacă este cazul. Este un instrument inovativ, care sprijină utilizatorii, fără a compromite niciun moment confidențialitatea datelor personale”, a declarat Mihai Marcu, CEO și Președinte al Grupului MedLife. AI-ul respectă confidențialitatea și anonimizarea completă a datelor pacienților Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei soluții este protejarea datelor pacienților. Asistentul AI analizează doar datele medicale anonimizate în prealabil, respectând principiile de protecție a datelor cu caracter personal. Nu sunt utilizate informații precum numele, CNP-ul sau datele de contact ale pacientului, ci doar sexul și vârsta. Fiecare utilizator are întotdeauna controlul asupra utilizării acestui asistent și își dă acordul explicit înainte ca istoricul său medical să fie procesat. „Securitatea datelor pacienților este prioritatea noastră absolută, iar acest principiu a ghidat fiecare pas în derularea acestui proiect. Implementarea unui sistem de anonimizare completă a informațiilor medicale se traduce prin recomandări precise și utile, fără a compromite datele sensibile ale utilizatorilor. Acest tool nu pune diagnostice și nu înlocuiește consultațiile medicale, ci sprijină pacienții în a vedea un rezumat al stării lor de sănătate și, de ce nu, în alegerea specialității potrivite pentru o consultație viitoare, dacă este cazul”, a adăugat Mihai Marcu, CEO și Președinte al Grupului MedLife. AI-ul MedLife evoluează constant pentru recomandări din ce în ce mai precise Noul asistent AI reprezintă un pas important în îmbunătățirea experienței pacienților, sprijinindu-i în procesul lor de decizie. Informațiile generate de această nouă funcționalitate sunt de natură generală și nu reprezintă un substitut pentru consultațiile sau recomandările unui profesionist medical autorizat. De asemenea, aceste informații nu au scopul de a diagnostica, preveni sau trata afecțiuni medicale. Pacienții sunt îndrumați să consulte întotdeauna un medic specialist pentru evaluarea adecvată și tratamentul corect al afecțiunilor lor. Asistentul AI poate fi accesat prin aplicația MedLife, disponibilă pe platformele iOS și Android, cu condiția descărcării ultimei actualizări și urmând fluxul HOME – Rezultate Analize – Alegerea unui buletin de analize – Interpretare analize (Folosește un model AI pentru interpretarea analizelor tale). Această funcționalitate va continua să învețe și să se îmbunătățească prin procesul de reinforcement learning, utilizând datele oferite de medici, pentru a oferi recomandări din ce în ce mai precise și personalizate pacienților. Articol susținut de Medlife.