1.414 de absolvenți ai Facultății de Medicină de la Carol Davila încheie șase ani de studii. Cîrstoiu: Medicina nu mai este ce era acum 20 de ani

1414-de-absolventi-ai-facultatii-de-medicina-de-la-carol-davila-incheie-sase-ani-de-studii.-cirstoiu:-medicina-nu-mai-este-ce-era-acum-20-de-ani

Zi importantă pentru 1.414 de tineri care au ales medicina. Absolvenții promoției 2020-2026 ai Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București au susținut miercuri examenul de licență, încheind astfel una dintre cele mai importante etape ale formării lor profesionale. Dintre cei 1.414 absolvenți, 1.171 au urmat programul de studii în limba română, iar 243 programul în limba engleză, destinat inclusiv studenților internaționali care au ales să studieze medicina în România. Examenul s-a desfășurat miercuri, 2 septembrie, începând cu ora 9:00, și a avut o durată de trei ore. Pentru absolvenți, momentul a reprezentat finalul celor șase ani de facultate, dar și începutul unui drum profesional în care cunoștințele dobândite în amfiteatre și spitale vor trebui transformate în decizii medicale și, mai ales, în grijă pentru pacienți. La conferința de presă organizată cu această ocazie, prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, decanul Facultății de Medicină, a vorbit despre schimbările profunde prin care a trecut medicina și despre faptul că noua generație de medici intră într-un sistem diferit de cel cunoscut în urmă cu două sau trei decenii.  „Medicina astăzi nu mai e ce era acum 20 de ani, ce era acum 30 de ani, e altfel”, a spus Cătălin Cîrstoiu, explicând că schimbarea nu îi privește doar pe medici, ci și pe pacienți. Potrivit acestuia, pacienții au în prezent acces la mult mai multe informații medicale și au o abordare diferită față de trecut, însă informațiile pe care le găsesc nu sunt întotdeauna corecte. „Nici pacienții nu mai sunt aceiași ca acum 20 de ani. Au alte surse de informații, au altă abordare, au acces la informații medicale, unele corecte, unele nu”, a afirmat decanul Facultății de Medicină. În acest context, Cîrstoiu consideră că și medicii, dar și profesorii care îi formează, trebuie să se adapteze permanent. „Nici doctorii nu ar mai trebui să fie ce erau acum 20 de ani. Și ei trebuie să se schimbe. Nici noi, ca și cadre didactice, nu ar mai trebui să fim cum eram acum 20 de ani, pentru că instrumentele de învățare sunt întotdeauna altele”, a transmis acesta. Un alt mesaj important pentru absolvenți a venit din partea Cătălinei Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, care a pus accentul pe relația dintre medic și pacient și pe nevoia ca pregătirea profesională să fie completată de empatie și abilități de comunicare. „Trebuie să nu uiți niciodată că în fața ta se află un om”, a transmis Cătălina Poiană. Președintele Colegiului Medicilor din România a subliniat că, dincolo de competența profesională, medicul trebuie să păstreze o componentă umană esențială în relația cu pacientul. „Dincolo de competență și alături de profesionalism, medicul trebuie să dovedească și emoție”, a spus Cătălina Poiană. Aceasta a explicat că Facultatea de Medicină oferă baza formării profesionale, însă pregătirea medicului trebuie să continue și după terminarea studiilor, inclusiv prin dezvoltarea unor competențe care devin tot mai importante într-un sistem medical modern. Printre acestea se numără comunicarea cu pacientul și cu ceilalți membri ai echipei medicale, înțelegerea rolului tehnologiei și utilizarea inteligenței artificiale în practica medicală, dar și cunoașterea responsabilităților și regulilor care vin odată cu folosirea acestor instrumente. În același timp, Cătălina Poiană a atras atenția asupra unei provocări importante pentru sistemul medical românesc: crearea condițiilor pentru ca medicii formați în România să rămână și să profeseze în țară. „Facultatea este cea care creează medicii. Dacă însă privim puțin mai departe, vorbim acum aici despre noi generatii de medici și, mai departe, datoria este de a crea acestor medici acele condiții de a rămâne și de a profesa pe teritoriul României”, a declarat aceasta. Pentru cei 1.414 absolvenți, examenul de miercuri înseamnă, astfel, mai mult decât încheierea unei perioade de șase ani. Este momentul în care pregătirea universitară se transformă într-un început de carieră și în asumarea unei profesii în care cunoștințele, tehnologia și performanța trebuie să meargă mână în mână cu empatia și responsabilitatea față de pacient.

Descoperire pentru tratarea unei boli asociate cu diabetul și artrita: terapia cu lumină țintește bacteria periculoasă

descoperire-pentru-tratarea-unei-boli-asociate-cu-diabetul-si-artrita:-terapia-cu-lumina-tinteste-bacteria-periculoasa

Rezultatele au fost publicate în Journal of Translational Medicine. Ele indică posibilitatea unei abordări mai precise și mai puțin invazive a sănătății orale. Parodontita apare atunci când echilibrul bacterian din gură este perturbat. Microbii benefici scad numeric, iar cei nocivi preiau controlul. Printre speciile dăunătoare, Porphyromonas gingivalis se remarcă în mod special. Bacteria joacă un rol central în declanșarea inflamației, remodelând întreaga comunitate microbiană a cavității bucale. Pe măsură ce inflamația se extinde, afectează țesuturile și osul care susțin dinții. Acest lucru poate duce în timp la pierderea lor și la dureri persistente. Efectele parodontitei se pot extinde dincolo de gură. Boala a fost asociată cu afecțiuni precum diabetul și artrita reumatoidă, potrivit sursei citate. Tratamentele tradiționale, precum igiena dentară riguroasă, vizează eliminarea bacteriilor, dar adesea distrug atât microbii dăunători, cât și pe cei benefici. Terapie inovatoare cu lumină infraroșie: atacă doar bacteriile rele din gură, nu și pe cele bune Echipa de cercetare a pornit de la fotoimunoterapia în infraroșu apropiat, o metodă dezvoltată inițial pentru tratarea cancerului. A adaptat-o pentru bacteriile din cavitatea bucală, creând terapia fotoantibacteriană țintită în infraroșu apropiat. La baza metodei stă un anticorp specific împotriva Porphyromonas gingivalis, legat de un colorant fotosensibil. Expus la lumină infraroșie, colorantul se activează, iar anticorpul distruge bacteria țintă. În testele de laborator, compusul s-a legat exclusiv de Porphyromonas gingivalis, fără să afecteze alte bacterii sau celulele gingivale umane. Celulele expuse tratamentului au continuat să crească și să se vindece normal. Terapia a dat rezultate bune și la animale cu afecțiuni gingivale. Cercetătorii spun însă că sunt necesare teste pe oameni, pentru a confirma definitiv eficacitatea și siguranța metodei.

Tratament revoluționar: o singură injecție ar putea reduce colesterolul rău pentru un an

tratament-revolutionar:-o-singura-injectie-ar-putea-reduce-colesterolul-rau-pentru-un-an

Efectul s-a menținut timp de până la un an, potrivit studiului. Tratamentul este administrat intravenos și acționează prin modificarea permanentă a unei gene implicate în reglarea colesterolului. Cercetătorii au raportat că, până în prezent, nu au fost observate probleme grave de siguranță. Rezultatele studiului au fost publicate în prestigioasa revistă medicală The New England Journal of Medicine și oferă speranțe că, în viitor, pacienții ar putea renunța la administrarea zilnică a medicamentelor pentru scăderea colesterolului. De ce trebuie redus colesterolul „rău” Reducerea colesterolului LDL este importantă deoarece limitează acumularea plăcilor de grăsime în artere și, implicit, poate reduce riscul de infarct și accident vascular cerebral, scrie Science Focus. Deși statinele pot produce reduceri similare ale colesterolului, acestea trebuie administrate în mod obișnuit zilnic, pe termen lung. În schimb, VERVE-102 este concepută ca o intervenție unică, cu efect de durată. „Este încă devreme, dar acesta este un moment extrem de important”, a declarat profesorul Riyaz Patel, cadru medical la University College London și cardiolog consultant la Barts Health și UCL Hospitals, unul dintre coordonatorii locali ai studiului. Ar putea lupta împotriva bolilor cardiovasculare Potrivit acestuia, rezultatele arată că tehnologia poate funcționa, contribuie la scăderea colesterolului și, până în prezent, nu a ridicat probleme majore de siguranță. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că este nevoie de studii mai ample și de o monitorizare pe termen lung înainte ca terapia să poată fi considerată un tratament obișnuit. Dacă viitoarele teste vor confirma eficiența și siguranța sa, o singură administrare ar putea, într-o zi, să ofere protecție de lungă durată împotriva bolilor cardiovasculare.

Amputarea părea inevitabilă. Proteza din titan care i-a salvat piciorul

amputarea-parea-inevitabila.-proteza-din-titan-care-i-a-salvat-piciorul

Spitalul a reușit să evite amputarea unui picior grație implantului osos inovator, făcut la comandă pentru pacient în vârstă de 38 de ani, transmite Euronews. Este prima proteză personalizată din metamaterial de acest gen, o tehnologie dezvoltată inițial pentru sectorul aerospațial, care reproduce proprietățile mecanice ale osului printr-o structură din titan fabricată prin imprimare 3D. Proteza este făcută din titan și imită structura osului, permițând păstrarea piciorului și a genunchiului și evitând amputarea. Spre deosebire de protezele convenționale, acest implant nu înlocuiește osul cu o piesă solidă, ci recreează structura și rezistența acestuia printr-o rețea de tije fine din titan care distribuie sarcinile într-un mod similar țesutului osos. Urma să-și piardă piciorul. Medicii au creat o proteză care i l-a salvat Designul său ajută osul pacientului să crească și să integreze proteza, reducând riscul de respingere și complicații. În plus, deoarece este imprimat 3D și adaptat fiecărui pacient, durata operației se reduce aproape la jumătate. Implantul cântărește abia 300 de grame, dar simulările indică faptul că poate suporta peste 500 de kilograme, în comparație cu protezele convenționale, care cântăresc câteva kilograme și pot suporta doar 100-150 de kilograme. La un an după operație, pacientul este deja capabil să meargă. După aproape doi ani în care nu a pus greutate pe picior, el spune că a început în sfârșit să-și recâștige mobilitatea. Spitalul Gregorio Marañón a efectuat deja o a doua procedură similară și pregătește încă două implanturi personalizate, unul pentru încheietura mâinii și altul pentru stern. Obiectivul este de a implementa această tehnologie pentru a oferi medicină hiper-personalizată în cadrul sistemului public de sănătate.

Două statui monumentale, scoase la lumină în Turcia în doar câteva zile. Una îl reprezintă pe zeul medicinei

doua-statui-monumentale,-scoase-la-lumina-in-turcia-in-doar-cateva-zile.-una-il-reprezinta-pe-zeul-medicinei

Prima descoperire a fost anunțată pe 3 august și provine din orașul antic Sardis, în vestul Turciei. Statuia din marmură, înaltă de aproximativ 2,2 metri, reprezintă un tânăr și a fost datată de specialiști între anii 470 și 450 î.Hr. Autoritățile turce o consideră unul dintre rarele exemple păstrate de sculptură monumentală din această perioadă. O statuie de 2.500 de ani, folosită ulterior la pavarea unei străzi Arheologii au găsit statuia în două fragmente mari, fără picioare și fără alte câteva componente mai mici. Surpriza a fost locul în care se afla: sculptura fusese așezată cu fața în jos și reutilizată în perioada romană drept material pentru pavarea unei străzi cu coloane din Sardis. Tocmai această poziție a contribuit, potrivit cercetătorilor, la conservarea feței și a detaliilor sculptate. Personajul poartă un himation, mantie specifică lumii grecești, peste un chiton, iar sub acestea apare o altă piesă vestimentară decorată cu benzi orizontale. Specialiștii spun că această combinație este neobișnuită și nu a fost identificată pe statui comparabile din Grecia sau Anatolia, fiind considerată un indiciu al influenței culturii lidiene. În mâna dreaptă, personajul ține un fruct, posibil o gutuie, despre care cercetătorii cred că ar fi putut reprezenta o ofrandă pentru o divinitate. Statuia datează din perioada în care Sardis se afla sub dominația Imperiului Ahemenid și era centrul unei importante provincii persane din vestul Anatoliei. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât Sardis și tumulii lidieni de la Bin Tepe au fost înscriși în 2025 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru mărturiile excepționale pe care le păstrează despre civilizația lidiană. După operațiunile de conservare și restaurare, statuia urmează să fie expusă la Muzeul Manisa. La Aspendos a fost descoperit zeul medicinei Doar câteva zile mai târziu, o nouă descoperire a fost anunțată la Aspendos, în provincia Antalya, în sudul Turciei. Arheologii au găsit un grup statuar din marmură, înalt de aproximativ 2,20 metri, care îi reprezintă pe Asclepios, zeul medicinei în lumea greco-romană, și pe Telesphoros, fiul și însoțitorul său, asociat cu etapa finală a vindecării și cu recuperarea după boală. Sculptura are aproximativ 1.800 de ani și este datată spre sfârșitul secolului al II-lea d.Hr. Foto: Statuia zeului Asclepios, descoperită la Aspendos, îl înfățișează ca pe un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată. Ministerul Culturii și Turismului din Turcia. Asclepios este reprezentat ca un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată, cu partea superioară a corpului în mare parte descoperită și cu mantia strânsă în falduri în jurul corpului. Lângă piciorul său apare Telesphoros, sculptat la dimensiuni mult mai mici și purtând o haină lungă cu glugă. Lucrarea a fost găsită printre ruinele aripii nordice a Porții Monumentale, în zona Pieței de Est de pe Strada Teatrului, un spațiu public important al orașului antic. Ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a arătat că descoperirea poate oferi cercetătorilor informații noi despre cultele legate de sănătate, credințele religioase și viața socială din Aspendos în perioada romană. Cele două descoperiri fac parte dintr-un program amplu prin care Turcia și-a accelerat în ultimii ani cercetările arheologice. Ministerul Culturii estima pentru 2026 aproximativ 800 de activități arheologice la nivelul întregii țări, după extinderea programului „Legacy for the Future”, destinat să prelungească perioadele de săpături și să finanțeze restaurarea și conservarea siturilor.

Ce locuri de muncă au românii care câștigă 5.000 de euro pe lună. Cum au ajuns la acest nivel

ce-locuri-de-munca-au-romanii-care-castiga-5000-de-euro-pe-luna.-cum-au-ajuns-la-acest-nivel

Pentru mulți români, un salariu de 10.000 de lei pe lună ar fi mai mult decât confortabil, pentru a nu mai avea grija zilei de mâine. Există angajați care câștigă chiar și mai bine, undeva spre 5.000 de euro. Cum au ajuns acolo? De exemplu, un angajat din IT spune că a ajuns să câștige peste 5.000 de euro pe lună, după multă școală, cursuri, muncă, weekenduri pierdut și vacanțe în care a învățat, în loc să se distreze.  Loading … Un alt român a spus că a pornit dintr-o poziție de „jos” în IT și a crescut treptat. În prezent, a ajuns să câștige peste 15.000 de lei pe lună. „Îmi băgam nasul peste tot, îmbunătățeam lucruri. În general am pus accentul pe calitatea muncii și am fost constant”, a declarat acesta, conform adevărul.ro. Crește salariul dacă schimbi compania? Mai multe dintre comentariile internauților arată că veniturile mari nu au venit neapărat prin creșteri succesive în aceeași companie. Mulți au plecat la alte entități și au avut noroc. „Am început din back office customer support de la 2.700 lei acum 8 ani. Foamea m-a făcut să fac un pic mai mult decât fișa postului la fiecare poziție”, a declarat un alt angajat. „O schimbare de companie mi-a dublat salariul, de la aproximativ 7.000 la 14.000 de lei. De multe ori, cele mai mari creșteri vin din schimbarea jobului, nu din măririle anuale”, a scris altcineva. Cât contează facultatea, de fapt Cei care au răspuns la întrebarea privind salarizarea spun că studiile nu garantează neapărat și un venit mai mare. O angajată a spus că a terminat o facultate la Uman, ajungând în cele din urmă în IT, unde câștigă undeva la 10.000 de lei pe lună. Alte domenii bănoase: Medicina, educația, vânzări, design Chiar dacă IT-ul oferă multe joburi bine plătite, există și alte domenii fructuoase, unde un angajat poate câștiga 10.000 de lei pe lună. De exemplu, un medic de urgență spune că are 3 joburi și nu este niciodată acasă, după 12 ani de școală și 6 de facultate plus 5 de rezidențiat și 3 de vechime specialitate. Veniturile sunt, însă, pe măsura strădaniei sale. În educație, o profesoară la o școală privată a spus că salariul ei ajunge undeva la 9.500 de lei. Ce fac angajații când au mai mulți bani Mai mulți participanți la discuție au spus că vor economisi în continuare, chiar dacă salariul lor va crește. Mai mult, unii investesc 35% din salariul lunar în economii, fond de urgență sau chiar pe bursă. Sursa foto: Envato

Medic, în telefon! Adina Alberts, medic: 70% din toate consultațiile medicale pot fi rezolvate sau se pot desfășura prin intermediul telemedicinei

medic,-in-telefon!-adina-alberts,-medic:-70%-din-toate-consultatiile-medicale-pot-fi-rezolvate-sau-se-pot-desfasura-prin-intermediul-telemedicinei

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adina Alberts, medic, afirmă că 70% din toate consultațiile medicale pot fi rezolvate prin intermediul telemedicinei.  Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adina Alberts: „Au înflorit efectiv device-urile de telemedicină, deci nu mai avem, nu mai stetoscoape. Acelea clasice pe care le știm cu toții, ci există stetoscop digital care transmite murmurul vezicular sau zgomotele inimii la distanță unde este medicul” Invitată la Marius Tucă Show, Adina Alberts afirmă că 70% din toate consultațiile medicale pot fi rezolvate prin intermediul telemedicinei. eTELEDOC este o aplicație care poate să fie descărcată pe toate dispozitivele. Prin intermediul ei se pot realiza video-consultații pentru orice pacient. În urma unei consultații se poate primi chiar și o rețetă, cu mențiunea că aceste rețete nu sunt compensate. Serviciul este disponibil 24/7. Ea subliniază că acest serviciu s-a dezvoltat foarte mult în perioada pandemiei. Alberts explică cum medicii au avut o deschidere spre acest nou mod de a consulta pacienții. Aceasta susține că au în dotare chiar stetoscoape digitale prin care medicii pot auzi de la distanță zgomotul inimii. Acest serviciu este destinat strict consultărilor online, nu se pot face consultări la domiciliu. „Da, sunt medici atestați, sunt medicii autorizați cu experiență. Serviciul este disponibil doar pe teritoriul României, iar acesta este un lucru foarte important de menționat. Deci nu putem să sunăm la 1414 dacă suntem în afara țării. eTELEDOC este o construcție la care am muncit de vreo 4 ani de zile. Este o aplicație, aceasta se descarcă din magazinele de aplicații. Găsim trei linii de gardă de fapt, sunt trei departamente, două linii de gardă de adulți și de pediatrie. Ambele linii de gardă sunt 24/7, accesibil de oriunde din lume. Sunt video-consultații cu posibilitatea eliberării unei rețete de orice fel, mai puțin compensată că nu suntem în contractare cu casa. Și avem și un ambulator de specialitate unde putem să avem consultații cu specialiști de la cardiologie, neurologie, pediatrie… Nu poate să vină acasă este tot o video-consultație. Înainte de pandemie era o statistică la nivel mondial care ne spunea că undeva la 70% din toate consultațiile medicale, incluzându-le și pe cele de tip chirurgical, pre și post-operator, pot fi rezolvate sau pot să se desfășoare în condiții optime pe telemedicină. Asta era înainte de pandemie. Lucrurile au evoluat foarte rapid. Pandemia a venit cu multe lucruri negative, dar am avut și o parte pozitivă, și anume deschiderea medicilor pentru a lucra în această manieră. Au înflorit efectiv device-urile de telemedicină, deci nu mai avem, nu mai stetoscoape. Acelea clasice pe care le știm cu toții, ci există stetoscop digital care transmite murmurul vezicular sau zgomotele inimii la distanță unde este medicul.”, a declarat medicul.

Diferență uriașă. Trei obiceiuri zilnice care pot încetini îmbătrânirea, potrivit unei experte în longevitate

diferenta-uriasa.-trei-obiceiuri-zilnice-care-pot-incetini-imbatranirea,-potrivit-unei-experte-in-longevitate

Dr. Florence Comite a văzut din prima sursă cum același ADN poate produce rezultate de sănătate complet diferite. Fiind geamănă identică, ea a observat că experiențele de viață modelează sănătatea la fel de mult ca genele, conform businessinsider.com. „Capacitatea de a activa și dezactiva comutatoare prin alegerile pe care le facem este modul în care ne putem redobândi controlul”, a spus medicul. Fără gustări înainte de culcare Primul obicei eliminat a fost mâncatul de seară. Comite recunoaște că obișnuia să mănânce fructe, ciocolată sau înghețată înainte de somn. „Când am renunțat la asta și mi-am dat seama că trebuie să încetez să mănânc cu o oră sau două înainte de culcare, a fost o diferență enormă”, a spus ea. Mâncatul tardiv perturbă somnul profund, faza în care organismul repară daunele celulare. Fără somn de calitate, metabolismul, imunitatea și alte funcții esențiale au de suferit. Alcoolul, redus la jumătate Al doilea obicei vizează consumul de alcool. Alcoolul crește glicemia, iar oscilațiile de zahăr din sânge în timpul somnului afectează recuperarea nocturnă. Comite recomandă o metodă simplă: un pahar cu apă plată între două băuturi alcoolice. Astfel, cantitatea consumată se reduce automat la jumătate. „Dacă beți două pahare, beți un pahar și un pahar cu apă”, a spus medicul. Pentru monitorizarea glicemiei, ea recomandă folosirea unui glucometru continuu (CGM). Cardio și forță, combinate Al treilea element este rutina de fitness. Comite merge la sală trei zile pe săptămână, câte o oră. Programul combină antrenamentul cu greutăți, exercițiile cardio la aparatul de vâslit și sesiuni de tip HIIT, inclusiv sprint. Această combinație vizează indicatori-cheie de longevitate, printre care VO2 max, considerat unul dintre cei mai buni predictori ai sănătății cardiovasculare pe termen lung. „Începem să prezentăm schimbări legate de îmbătrânire la nivel celular, sub suprafață, încă de la 30 de ani. Cu cât acționăm mai devreme, cu atât vom fi mai bine”, a concluzionat Comite.

Ministrul Sănătății propune un master profesional pentru absolvenții de Medicină care nu intră la rezidențiat

„Noi producem undeva la câteva mii, 3-4.000 de absolvenți de medicină cu diploma de licență pe care scrie medic-doctor, dar care nu au ce să facă cu ea”, a spus Rogobete, la Prima TV. Ministerul analizează introducerea unui master profesionat Ministrul a explicat că soluția ar fi introducerea unui master profesional: „Și de aici a venit ideea de, spun cu ghilimele, stagiatură, pentru că ea poate fi asemănată, nu va fi la fel, și anume înființarea unui master profesional, de doi sau trei ani de zile, prin care absolvenții care nu intră în examenul de rezidențiat, deci practic nu merg pe parcursul rezidențiat, medic specializat, medic primar, să poată avea șansa totuși de a lucra în sistem printr-un masterat profesional. Acest masterat profesional îi conferă la final titlul de medic generalist”. Potrivit ministrului, programul ar putea fi implementat începând de anul viitor, cu sprijinul universităților de medicină. „Mă bucur că aici toate cele șase universități au zis da și vom încerca ca de anul viitor să punem în practică un astfel de program”, a spus Rogobete. Noua categorie: medic generalist cu drept de practică limitat El a arătat că programul ar urma să fie unul practic, similar rezidențiatului, și ar include stagii în mai multe specialități. „Practic, studentul, absolventul, intră în acest masterat profesional, care nu este unul teoretic, este unul practic, la fel ca rezidențiatul. Merge în anumite specialități, stagii de pregătire, medicină de urgență, medicină de familie, ATI, medicină internă. Dau câteva exemple acum. După cei doi sau trei ani de studii de masterat primește diploma de medic generalist cu drept de liberă practică bine definit”, a precizat Rogobete. Ministrul a precizat că medicii formați astfel vor avea atribuții limitate, distincte de cele ale medicilor specialiști: „trebuie să existe o diferență între medicul rezident, medicul specialist și medicul generalist. Deci el va avea o practică limitată”. Ulterior, aceștia se vor putea orienta către anumite specialități deficitare. El a subliniat importanța valorificării acestei resurse umane în sistemul sanitar. „Este o resursă umană importantă pe care noi nu o introducem în sistem. Avem deficit important de resursă umană și eu cred că e important să dăm șansa acestor oameni, acestor colegi până la urmă, să-și practice profesia”, a mai spus ministrul Sănătății.

Proiect: Cadrele didactice din facultățile de Medicină și Farmacie vor ocupa posturi în spitale prin concurs

proiect:-cadrele-didactice-din-facultatile-de-medicina-si-farmacie-vor-ocupa-posturi-in-spitale-prin-concurs

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că marți a fost pus în transparență pe site-ul Ministerului Sănătății proiectul de ordin care actualizează metodologia de ocupare a posturilor prin integrare clinică pentru personalul didactic medico-farmaceutic. Până acum, aceste posturi se ocupau fără examen sau concurs. „Eu cred că este echitabil și corect față de tot personalul medical să avem reguli clare, uniforme și transparente, valabile pentru toți. Ce se schimbă concret? Stabilim explicit cum personalul didactic poate ocupa, prin concurs sau examen, posturi în spitalele și instituțiile publice de sănătate (posturi deja prevăzute în structuri), definim condițiile de încadrare și ce înseamnă integrarea clinică, clarificăm responsabilitățile universităților și ale unităților sanitare, introducem un calendar clar al concursurilor/examenelor, stabilim componența comisiilor și criteriile de evaluare, reglementăm transparența, conflictul de interese, protecția datelor și situațiile speciale (suspendare, reluare, transfer). Știu că uneori apar rezistențe, dar prin colaborare și comunicare corectă lucrurile capătă sens și nuanță”, spune, pe Facebook, Rogobete.