Amputarea părea inevitabilă. Proteza din titan care i-a salvat piciorul
Spitalul a reușit să evite amputarea unui picior grație implantului osos inovator, făcut la comandă pentru pacient în vârstă de 38 de ani, transmite Euronews. Este prima proteză personalizată din metamaterial de acest gen, o tehnologie dezvoltată inițial pentru sectorul aerospațial, care reproduce proprietățile mecanice ale osului printr-o structură din titan fabricată prin imprimare 3D. Proteza este făcută din titan și imită structura osului, permițând păstrarea piciorului și a genunchiului și evitând amputarea. Spre deosebire de protezele convenționale, acest implant nu înlocuiește osul cu o piesă solidă, ci recreează structura și rezistența acestuia printr-o rețea de tije fine din titan care distribuie sarcinile într-un mod similar țesutului osos. Urma să-și piardă piciorul. Medicii au creat o proteză care i l-a salvat Designul său ajută osul pacientului să crească și să integreze proteza, reducând riscul de respingere și complicații. În plus, deoarece este imprimat 3D și adaptat fiecărui pacient, durata operației se reduce aproape la jumătate. Implantul cântărește abia 300 de grame, dar simulările indică faptul că poate suporta peste 500 de kilograme, în comparație cu protezele convenționale, care cântăresc câteva kilograme și pot suporta doar 100-150 de kilograme. La un an după operație, pacientul este deja capabil să meargă. După aproape doi ani în care nu a pus greutate pe picior, el spune că a început în sfârșit să-și recâștige mobilitatea. Spitalul Gregorio Marañón a efectuat deja o a doua procedură similară și pregătește încă două implanturi personalizate, unul pentru încheietura mâinii și altul pentru stern. Obiectivul este de a implementa această tehnologie pentru a oferi medicină hiper-personalizată în cadrul sistemului public de sănătate.
Două statui monumentale, scoase la lumină în Turcia în doar câteva zile. Una îl reprezintă pe zeul medicinei
Prima descoperire a fost anunțată pe 3 august și provine din orașul antic Sardis, în vestul Turciei. Statuia din marmură, înaltă de aproximativ 2,2 metri, reprezintă un tânăr și a fost datată de specialiști între anii 470 și 450 î.Hr. Autoritățile turce o consideră unul dintre rarele exemple păstrate de sculptură monumentală din această perioadă. O statuie de 2.500 de ani, folosită ulterior la pavarea unei străzi Arheologii au găsit statuia în două fragmente mari, fără picioare și fără alte câteva componente mai mici. Surpriza a fost locul în care se afla: sculptura fusese așezată cu fața în jos și reutilizată în perioada romană drept material pentru pavarea unei străzi cu coloane din Sardis. Tocmai această poziție a contribuit, potrivit cercetătorilor, la conservarea feței și a detaliilor sculptate. Personajul poartă un himation, mantie specifică lumii grecești, peste un chiton, iar sub acestea apare o altă piesă vestimentară decorată cu benzi orizontale. Specialiștii spun că această combinație este neobișnuită și nu a fost identificată pe statui comparabile din Grecia sau Anatolia, fiind considerată un indiciu al influenței culturii lidiene. În mâna dreaptă, personajul ține un fruct, posibil o gutuie, despre care cercetătorii cred că ar fi putut reprezenta o ofrandă pentru o divinitate. Statuia datează din perioada în care Sardis se afla sub dominația Imperiului Ahemenid și era centrul unei importante provincii persane din vestul Anatoliei. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât Sardis și tumulii lidieni de la Bin Tepe au fost înscriși în 2025 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru mărturiile excepționale pe care le păstrează despre civilizația lidiană. După operațiunile de conservare și restaurare, statuia urmează să fie expusă la Muzeul Manisa. La Aspendos a fost descoperit zeul medicinei Doar câteva zile mai târziu, o nouă descoperire a fost anunțată la Aspendos, în provincia Antalya, în sudul Turciei. Arheologii au găsit un grup statuar din marmură, înalt de aproximativ 2,20 metri, care îi reprezintă pe Asclepios, zeul medicinei în lumea greco-romană, și pe Telesphoros, fiul și însoțitorul său, asociat cu etapa finală a vindecării și cu recuperarea după boală. Sculptura are aproximativ 1.800 de ani și este datată spre sfârșitul secolului al II-lea d.Hr. Foto: Statuia zeului Asclepios, descoperită la Aspendos, îl înfățișează ca pe un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată. Ministerul Culturii și Turismului din Turcia. Asclepios este reprezentat ca un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată, cu partea superioară a corpului în mare parte descoperită și cu mantia strânsă în falduri în jurul corpului. Lângă piciorul său apare Telesphoros, sculptat la dimensiuni mult mai mici și purtând o haină lungă cu glugă. Lucrarea a fost găsită printre ruinele aripii nordice a Porții Monumentale, în zona Pieței de Est de pe Strada Teatrului, un spațiu public important al orașului antic. Ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a arătat că descoperirea poate oferi cercetătorilor informații noi despre cultele legate de sănătate, credințele religioase și viața socială din Aspendos în perioada romană. Cele două descoperiri fac parte dintr-un program amplu prin care Turcia și-a accelerat în ultimii ani cercetările arheologice. Ministerul Culturii estima pentru 2026 aproximativ 800 de activități arheologice la nivelul întregii țări, după extinderea programului „Legacy for the Future”, destinat să prelungească perioadele de săpături și să finanțeze restaurarea și conservarea siturilor.
Ce locuri de muncă au românii care câștigă 5.000 de euro pe lună. Cum au ajuns la acest nivel
Pentru mulți români, un salariu de 10.000 de lei pe lună ar fi mai mult decât confortabil, pentru a nu mai avea grija zilei de mâine. Există angajați care câștigă chiar și mai bine, undeva spre 5.000 de euro. Cum au ajuns acolo? De exemplu, un angajat din IT spune că a ajuns să câștige peste 5.000 de euro pe lună, după multă școală, cursuri, muncă, weekenduri pierdut și vacanțe în care a învățat, în loc să se distreze. Loading … Un alt român a spus că a pornit dintr-o poziție de „jos” în IT și a crescut treptat. În prezent, a ajuns să câștige peste 15.000 de lei pe lună. „Îmi băgam nasul peste tot, îmbunătățeam lucruri. În general am pus accentul pe calitatea muncii și am fost constant”, a declarat acesta, conform adevărul.ro. Crește salariul dacă schimbi compania? Mai multe dintre comentariile internauților arată că veniturile mari nu au venit neapărat prin creșteri succesive în aceeași companie. Mulți au plecat la alte entități și au avut noroc. „Am început din back office customer support de la 2.700 lei acum 8 ani. Foamea m-a făcut să fac un pic mai mult decât fișa postului la fiecare poziție”, a declarat un alt angajat. „O schimbare de companie mi-a dublat salariul, de la aproximativ 7.000 la 14.000 de lei. De multe ori, cele mai mari creșteri vin din schimbarea jobului, nu din măririle anuale”, a scris altcineva. Cât contează facultatea, de fapt Cei care au răspuns la întrebarea privind salarizarea spun că studiile nu garantează neapărat și un venit mai mare. O angajată a spus că a terminat o facultate la Uman, ajungând în cele din urmă în IT, unde câștigă undeva la 10.000 de lei pe lună. Alte domenii bănoase: Medicina, educația, vânzări, design Chiar dacă IT-ul oferă multe joburi bine plătite, există și alte domenii fructuoase, unde un angajat poate câștiga 10.000 de lei pe lună. De exemplu, un medic de urgență spune că are 3 joburi și nu este niciodată acasă, după 12 ani de școală și 6 de facultate plus 5 de rezidențiat și 3 de vechime specialitate. Veniturile sunt, însă, pe măsura strădaniei sale. În educație, o profesoară la o școală privată a spus că salariul ei ajunge undeva la 9.500 de lei. Ce fac angajații când au mai mulți bani Mai mulți participanți la discuție au spus că vor economisi în continuare, chiar dacă salariul lor va crește. Mai mult, unii investesc 35% din salariul lunar în economii, fond de urgență sau chiar pe bursă. Sursa foto: Envato
Medic, în telefon! Adina Alberts, medic: 70% din toate consultațiile medicale pot fi rezolvate sau se pot desfășura prin intermediul telemedicinei
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adina Alberts, medic, afirmă că 70% din toate consultațiile medicale pot fi rezolvate prin intermediul telemedicinei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adina Alberts: „Au înflorit efectiv device-urile de telemedicină, deci nu mai avem, nu mai stetoscoape. Acelea clasice pe care le știm cu toții, ci există stetoscop digital care transmite murmurul vezicular sau zgomotele inimii la distanță unde este medicul” Invitată la Marius Tucă Show, Adina Alberts afirmă că 70% din toate consultațiile medicale pot fi rezolvate prin intermediul telemedicinei. eTELEDOC este o aplicație care poate să fie descărcată pe toate dispozitivele. Prin intermediul ei se pot realiza video-consultații pentru orice pacient. În urma unei consultații se poate primi chiar și o rețetă, cu mențiunea că aceste rețete nu sunt compensate. Serviciul este disponibil 24/7. Ea subliniază că acest serviciu s-a dezvoltat foarte mult în perioada pandemiei. Alberts explică cum medicii au avut o deschidere spre acest nou mod de a consulta pacienții. Aceasta susține că au în dotare chiar stetoscoape digitale prin care medicii pot auzi de la distanță zgomotul inimii. Acest serviciu este destinat strict consultărilor online, nu se pot face consultări la domiciliu. „Da, sunt medici atestați, sunt medicii autorizați cu experiență. Serviciul este disponibil doar pe teritoriul României, iar acesta este un lucru foarte important de menționat. Deci nu putem să sunăm la 1414 dacă suntem în afara țării. eTELEDOC este o construcție la care am muncit de vreo 4 ani de zile. Este o aplicație, aceasta se descarcă din magazinele de aplicații. Găsim trei linii de gardă de fapt, sunt trei departamente, două linii de gardă de adulți și de pediatrie. Ambele linii de gardă sunt 24/7, accesibil de oriunde din lume. Sunt video-consultații cu posibilitatea eliberării unei rețete de orice fel, mai puțin compensată că nu suntem în contractare cu casa. Și avem și un ambulator de specialitate unde putem să avem consultații cu specialiști de la cardiologie, neurologie, pediatrie… Nu poate să vină acasă este tot o video-consultație. Înainte de pandemie era o statistică la nivel mondial care ne spunea că undeva la 70% din toate consultațiile medicale, incluzându-le și pe cele de tip chirurgical, pre și post-operator, pot fi rezolvate sau pot să se desfășoare în condiții optime pe telemedicină. Asta era înainte de pandemie. Lucrurile au evoluat foarte rapid. Pandemia a venit cu multe lucruri negative, dar am avut și o parte pozitivă, și anume deschiderea medicilor pentru a lucra în această manieră. Au înflorit efectiv device-urile de telemedicină, deci nu mai avem, nu mai stetoscoape. Acelea clasice pe care le știm cu toții, ci există stetoscop digital care transmite murmurul vezicular sau zgomotele inimii la distanță unde este medicul.”, a declarat medicul.
Diferență uriașă. Trei obiceiuri zilnice care pot încetini îmbătrânirea, potrivit unei experte în longevitate
Dr. Florence Comite a văzut din prima sursă cum același ADN poate produce rezultate de sănătate complet diferite. Fiind geamănă identică, ea a observat că experiențele de viață modelează sănătatea la fel de mult ca genele, conform businessinsider.com. „Capacitatea de a activa și dezactiva comutatoare prin alegerile pe care le facem este modul în care ne putem redobândi controlul”, a spus medicul. Fără gustări înainte de culcare Primul obicei eliminat a fost mâncatul de seară. Comite recunoaște că obișnuia să mănânce fructe, ciocolată sau înghețată înainte de somn. „Când am renunțat la asta și mi-am dat seama că trebuie să încetez să mănânc cu o oră sau două înainte de culcare, a fost o diferență enormă”, a spus ea. Mâncatul tardiv perturbă somnul profund, faza în care organismul repară daunele celulare. Fără somn de calitate, metabolismul, imunitatea și alte funcții esențiale au de suferit. Alcoolul, redus la jumătate Al doilea obicei vizează consumul de alcool. Alcoolul crește glicemia, iar oscilațiile de zahăr din sânge în timpul somnului afectează recuperarea nocturnă. Comite recomandă o metodă simplă: un pahar cu apă plată între două băuturi alcoolice. Astfel, cantitatea consumată se reduce automat la jumătate. „Dacă beți două pahare, beți un pahar și un pahar cu apă”, a spus medicul. Pentru monitorizarea glicemiei, ea recomandă folosirea unui glucometru continuu (CGM). Cardio și forță, combinate Al treilea element este rutina de fitness. Comite merge la sală trei zile pe săptămână, câte o oră. Programul combină antrenamentul cu greutăți, exercițiile cardio la aparatul de vâslit și sesiuni de tip HIIT, inclusiv sprint. Această combinație vizează indicatori-cheie de longevitate, printre care VO2 max, considerat unul dintre cei mai buni predictori ai sănătății cardiovasculare pe termen lung. „Începem să prezentăm schimbări legate de îmbătrânire la nivel celular, sub suprafață, încă de la 30 de ani. Cu cât acționăm mai devreme, cu atât vom fi mai bine”, a concluzionat Comite.
Ministrul Sănătății propune un master profesional pentru absolvenții de Medicină care nu intră la rezidențiat
„Noi producem undeva la câteva mii, 3-4.000 de absolvenți de medicină cu diploma de licență pe care scrie medic-doctor, dar care nu au ce să facă cu ea”, a spus Rogobete, la Prima TV. Ministerul analizează introducerea unui master profesionat Ministrul a explicat că soluția ar fi introducerea unui master profesional: „Și de aici a venit ideea de, spun cu ghilimele, stagiatură, pentru că ea poate fi asemănată, nu va fi la fel, și anume înființarea unui master profesional, de doi sau trei ani de zile, prin care absolvenții care nu intră în examenul de rezidențiat, deci practic nu merg pe parcursul rezidențiat, medic specializat, medic primar, să poată avea șansa totuși de a lucra în sistem printr-un masterat profesional. Acest masterat profesional îi conferă la final titlul de medic generalist”. Potrivit ministrului, programul ar putea fi implementat începând de anul viitor, cu sprijinul universităților de medicină. „Mă bucur că aici toate cele șase universități au zis da și vom încerca ca de anul viitor să punem în practică un astfel de program”, a spus Rogobete. Noua categorie: medic generalist cu drept de practică limitat El a arătat că programul ar urma să fie unul practic, similar rezidențiatului, și ar include stagii în mai multe specialități. „Practic, studentul, absolventul, intră în acest masterat profesional, care nu este unul teoretic, este unul practic, la fel ca rezidențiatul. Merge în anumite specialități, stagii de pregătire, medicină de urgență, medicină de familie, ATI, medicină internă. Dau câteva exemple acum. După cei doi sau trei ani de studii de masterat primește diploma de medic generalist cu drept de liberă practică bine definit”, a precizat Rogobete. Ministrul a precizat că medicii formați astfel vor avea atribuții limitate, distincte de cele ale medicilor specialiști: „trebuie să existe o diferență între medicul rezident, medicul specialist și medicul generalist. Deci el va avea o practică limitată”. Ulterior, aceștia se vor putea orienta către anumite specialități deficitare. El a subliniat importanța valorificării acestei resurse umane în sistemul sanitar. „Este o resursă umană importantă pe care noi nu o introducem în sistem. Avem deficit important de resursă umană și eu cred că e important să dăm șansa acestor oameni, acestor colegi până la urmă, să-și practice profesia”, a mai spus ministrul Sănătății.
Proiect: Cadrele didactice din facultățile de Medicină și Farmacie vor ocupa posturi în spitale prin concurs
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că marți a fost pus în transparență pe site-ul Ministerului Sănătății proiectul de ordin care actualizează metodologia de ocupare a posturilor prin integrare clinică pentru personalul didactic medico-farmaceutic. Până acum, aceste posturi se ocupau fără examen sau concurs. „Eu cred că este echitabil și corect față de tot personalul medical să avem reguli clare, uniforme și transparente, valabile pentru toți. Ce se schimbă concret? Stabilim explicit cum personalul didactic poate ocupa, prin concurs sau examen, posturi în spitalele și instituțiile publice de sănătate (posturi deja prevăzute în structuri), definim condițiile de încadrare și ce înseamnă integrarea clinică, clarificăm responsabilitățile universităților și ale unităților sanitare, introducem un calendar clar al concursurilor/examenelor, stabilim componența comisiilor și criteriile de evaluare, reglementăm transparența, conflictul de interese, protecția datelor și situațiile speciale (suspendare, reluare, transfer). Știu că uneori apar rezistențe, dar prin colaborare și comunicare corectă lucrurile capătă sens și nuanță”, spune, pe Facebook, Rogobete.
Donald Trump anunță o revoluție în medicină: Este cel mai mare și mai important eveniment din istorie
Președintele american Donald Trump a comentat pe propria rețea de socializare despre prețurile medicamentelor. Scad la niveluri nemaivăzute până acum, a spus Trump adăugând că este singurul președinte care a reușit așa ceva. „Deoarece am invocat statutul națiunii celei mai favorizate pentru Statele Unite ale Americii, prețurile medicamentelor scad la niveluri nemaivăzute până acum, 500%, 600%, 700% și chiar mai mult. Niciun alt președinte nu a reușit să facă asta, dar eu am făcut-o! Acesta este și răspunsul pentru o îngrijire medicală mult mai puțin costisitoare și mult mai bună”, a scris Trump pe rețeaua de socializare. Liderul SUA a vorbit despre o revoluție și cel mai important eveniment din istorie. Asta îi va ajuta pe republicanii să câștige alegerile intermediare cu un scor record, a mai transmis Donald Trump. „Republicani, amintiți-vă, acest lucru a fost făcut de noi și de nimeni altcineva. Aceasta este o revoluție în medicină, cel mai mare și mai important eveniment din dintotdeauna. Dacă această poveste este spusă corect, ar trebui să câștigăm alegerile intermediare cu procente record. Eu sunt președintele accesibilității. Vorbiți tare și cu mândrie. Președintele DJT”, a fost concluzia lui Donald Trump.
Rezidențiat 2025. Care sunt specializările de care fug viitorii medici. Ce domenii rămân neacoperite
La examenul de rezidențiat din 16 noiembrie 2025, din rândul primilor 200 de candidați, în ordinea mediilor, opțiunile s-au concentrat în special asupra cardiologiei și a specialităților de medicină estetică. Specializările precum medicina de familie sau ATI au fost ocolite de viitori medici. Dermato-venerologia s-a ocupat prima, având doar 60 de locuri disponibile la nivel național, urmată de chirurgia plastică cu 59 de locuri. O statistică făcută de HotNews arată că din rândul primilor 200 de rezidenți, 47 de candidați au ales cardiologia, iar 33 s-au orientat către dermatovenerologie și chirurgie plastică. Un singur candidat a ales chirurgia generală, șase au ales Anestezia și Terapia Intensivă (ATI), iar alte specialități chirurgicale au fost alese sporadic: obstetrică-ginecologie de cinci candidați, oftalmologie de patru, neurochirurgie de doi și ORL de doi. Medicina de familie ignorată total Medicina de familie, deși are cel mai mare deficit de personal și cel mai mare număr de locuri scoase la concurs, nu a fost aleasă de niciunul dintre primii 200 de candidați. Chirurgia pediatrică, chirurgia cardiovasculară, ortopedia sau urologia, specialități chirurgicale și ele, nu se regăsesc în preferințele primilor 200 de absolvenți. Sunt specializări de care este mare nevoie, precum chirurgie și ATI, dar nu au fost alese de rezidenți. Anul acesta, specialitățile medicale cu cele mai multe locuri scoase la concurs au fost medicină de familie – 641, medicină internă – 190, cardiologie – 189, chirurgie generală – 181, anestezie și terapie intensivă – 180, pediatrie – 152 și obstetrică-ginecologie – 148. Examenul de rezidențiat a avut loc duminică, 16 noiembrie, iar pe 23 noiembrie a început repartizarea specialităților, în funcție de note. Au participat aproape 7.000 de studenți, dintre care 5.179 au promovat. Recomandarea autorului: Tânăra care a obținut locul 1 pe țară la Rezidențiat – Medicină Dentară: „Parcă visez”
Rezidențiat 2025: Peste 10.000 de candidați înscriși la nivel național
Ministerul Sănătății organizează duminică, 16 noiembrie 2025, concursul național de admitere în rezidențiat pe loc și pe post, în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie. Examenul se va desfășura simultan în centrele universitare București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara. Bucureștiul, cel mai mare centru de examinare Potrivit datelor transmise de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București , la nivel național s-au înscris 10.147 de candidați, care vor concura pentru 5.079 de locuri și 295 de posturi. În centrul universitar București sunt înregistrați cei mai mulți participanți: 3.881 de candidați, adică peste 37% din total. Dintre aceștia, 2.678 s-au înscris pentru domeniul medicină, 809 pentru medicină dentară și 394 pentru farmacie. La nivel național, domeniul medicină atrage 6.956 de candidați pentru 4.354 de locuri, medicină dentară are 1.950 de înscriși pentru 464 de locuri, iar farmacie 1.241 de candidați pentru 261 de locuri. Rectorul UMF „Carol Davila”, Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, afirmă că examenul de rezidențiat este „principala poartă de intrare în marea familie a specialiștilor în sănătate”. Cum se desfășoară concursul Concursul se va derula sub forma unui test-grilă de 200 de întrebări, cu durată de 4 ore. Candidații pot intra în sălile de examen de la ora 8:30, testarea urmând să înceapă la ora 10:00. După finalizarea probei și o pauză de 15 minute, va începe corectura în săli. Contestațiile pot fi depuse în maximum 24 de ore, iar răspunsurile vor fi comunicate în termen de 48 de ore. Punctajul minim de promovare este de 60%. Se păstrează numărul mare de locuri pentru medicina de familie Cele mai multe locuri rămân la medicina de familie: 641 în 2025, față de 555 în 2024. În top urmează: medicină internă (190), cardiologie (189), chirurgie generală (181) și ATI (180). Cele mai puține locuri sunt la neurologie pediatrică (5), medicină sportivă (6), expertiza capacității de muncă (11), cardiologie pediatrică (12) și medicină nucleară (17).