Proiect pilot. Diana Buzoianu începe „împădurirea plajelor” Mamaia-Năvodari. Ce copaci vor fi plantați
Ministerul Mediului pregătește un proiect pilot pentru crearea de perdele forestiere pe plajele din Mamaia–Năvodari. Lărgirea plajelor este benefică, dar crează și un disconfort turiștilor. Aceștia nu beneficiază de nici un petec de umbră natrală pe sute de hectare. Conform Diana Buzoianu acest lucru va fi remediat, vor fi create perdele verzi, la fel ca pe plajele sălbatice din Grecia. Pinii sunt copacii care pot fi aclimatizați cel mai bine în acest sol ostil. „Litoralul românesc are nevoie de soluții pentru turism de calitate. Pe plajele lărgite artificial avem suprafețe mari de nisip expuse direct soarelui și vântului. Testăm, prin acest proiect pilot, crearea unor zone naturale de umbră, integrate în peisaj și adaptate condițiilor de la Marea Neagră. Turiștii au dreptul să se răcorescă gratis pe litoral „Am primit solicitări de la oameni în acest sens, am analizat cele mai potrivite soluții și astăzi suntem pregătiți să facem ultimii pași pentru a le și pune în practică. Turiștii au dreptul să se răcorescă pe litoral și fără să plătească neapărat costul unei umbrele pe plajă sau la terasă”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu. Proiectul este lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin instituțiile din subordine și în parteneriat cu administratorul plajelor, în zona Mamaia Nord–Năvodari. Scopul este de a îmbunătăți peisajul litoralului și de a crea zone naturale de umbră pe sectoarele de plajă supra-lărgite. Pinii vor umbri Mamaia În etapa pilot este propusă plantarea a 220 de puieți și vor fi folosite specii precum: Pinus halepensis – pin de Alep Pinus pinea Pinus nigra Tamarix spp. Elaeagnus angustifolia – sălcioară. Proiectul răspunde unor probleme tot mai vizibile pe litoral: suprafețele de plajă lărgite prin lucrările de combatere a eroziunii costiere sunt, în multe zone, lipsite de vegetație în timpul verii, aceste suprafețe se supraîncălzesc, iar vântul favorizează transportul nisipului. În contextul schimbărilor climatice și al temperaturilor tot mai ridicate din sezonul estival, introducerea unor arbori și arbuști adaptați mediului litoral contribuie la: îmbunătățirea microclimatului creșterea confortului pentru turiști stabilizarea locală a nisipului. Proiectul, intitulat „Aliniamente forestiere experimentale pentru îmbunătățirea peisajului și crearea de zone de umbră pe plaja Mamaia–Năvodari”, va fi implementat gradual, în perioada 2026–2031. Inițiativa aparține MMAP, Gărzii Forestiere Naționale și Administrației Naționale „Apele Române” – ABA Dobrogrea-Litoral. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va asigura suport tehnic și o parte din materialul vegetal, precum și cu sprijin de specialitate din partea autorităților silvice din Grecia. Recomandarea autorului: Fenomen bizar la Marea Neagră, care nu s-a mai petrecut de zece ani. Cum arată acum plajele din Mamaia după o furtună care a schimbat complet peisajul
Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu
Programul Rabla continuă în 2026, postează Alexandru Nazare. Ministrul anunță că 100 milioane de lei au fost alocate în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Ministerul Mediului. Am majorat bugetul AFM pentru anul acesta, pentru ca mai mulți români să își poată schimba mașinile vechi și să susținem în același timp economia, zice Nazare. Rabla Clasic și Rabla Plus Am avizat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru 2026, cu o alocare în plus de 100 de milioane de lei pentru programul Rabla față de bugetul inițial. Bugetul AFM acomodează atât programele aflate deja în derulare, cât și finanțări noi pentru investiții publice și proiecte cu impact direct: Rabla Clasic și Rabla Plus, panouri fotovoltaice, eficiență energetică în clădiri, stații de încărcare, iluminat public eficient, reciclare, apă, canalizare și gestionarea deșeurilor. Pentru Rabla, am considerat important să majorăm alocarea. Programul are efect direct pentru oameni, pentru piața auto și pentru economie: susține înlocuirea mașinilor vechi, stimulează achizițiile și menține un flux de finanțare predictibil pentru un sector important. În același timp, bugetul include finanțări pentru proiecte preluate din PNRR și investiții în infrastructură locală, centre de colectare, insule ecologice digitalizate și capacități de reciclare. Recomandarea autorului: Bolojan, întâlnire cu CEO-ul Dacia după anunțul gigantului auto că renunță la investiții în România
Venezuela avertizează asupra unui impact grav asupra mediului în urma unei presupuse deversări de petrol
Ministerul de Externe al Venezuelei a declarat sâmbătă seară, într-o scrisoare adresată comunității internaționale, că evaluările inițiale au constatat „riscuri severe” pentru ecosistemele din statele Sucre și Delta Amacuro și din Golful Paria. Acesta afirmă că deversarea reprezintă o amenințare pentru mangrove, zonele umede și echilibrul ecologic al regiunii, potrivit AP. Venezuela nu a precizat când a detectat pentru prima dată scurgerea și nici nu a specificat cantitatea de lichide deversate. Guvernul din Trinidad și Tobago nu a comentat și nici nu a confirmat presupusa scurgere. Guvernul venezuelean a solicitat informații despre incident și planul de acțiune pentru atenuarea și limitarea deversării și a cerut măsuri de reparare a daunelor în conformitate cu dreptul internațional al mediului, se arată în comunicatul oficial. Venezuela și națiunea caraibiană, care în anii 1990 au semnat un tratat de delimitare care stabilește termenii de exploatare a oricăror zăcăminte de hidrocarburi de ambele părți ale fâșiei de frontieră, împart Golful Paria, o mare interioară situată la capătul vestic al Venezuelei și la sud de insula Trinidad. Trinidad și Tobago desfășoară o activitate semnificativă de explorare a petrolului și gazelor, atât pe uscat, cât și în ape puțin adânci, și este unul dintre cei mai mari producători din Caraibe, potrivit informațiilor oficiale de la Ministerul Energiei din Trinidad.
Buzoianu: 84% din bugetul Ministerului Mediului pe 2026, pentru investiții sau proiecte similare
Buzoianu a afirmat că mai puțin de 10% din buget va fi pentru cheltuieli de personal și cheltuieli de funcționare ale Ministerului Mediului. „Vor fi finanțate sute de proiecte pentru centre de colectare cu aport voluntar, insule ecologice digitalizate, fabrici de reciclare. De asemenea, vor continua investiții importante pentru infrastructura de apă, inclusiv lucrări la acumulările Cuceu, Rovinari, Surduc – Timiș și Frumoasa. Toate acestea cu o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse în raport cu totalul bugetului”, a declarat Diana Buzoianu. Pentru anul 2026, Ministerul Mediului are un buget de 4,66 miliarde lei credite de angajament și 5,95 miliarde lei credite bugetare. Din acestea, 83,73% din creditele bugetare și 79,24% din totalul creditelor de angajament sunt alocate implementării proiectelor cu finanțare din PNRR, proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și proiectelor de investiții și asimilate investițiilor. Pentru salarii, bunuri și servicii, respectiv cheltuieli de capital este alocat doar 9,56% din totalul creditelor bugetare. Pentru infrastructura de apă, prevenirea inundațiilor și gestionarea resurselor de apă, inclusiv lucrări de apărare, hidrologie și reducerea riscurilor naturale, Ministerul Mediului are alocată suma de 1,3 miliarde lei. Alte 274 milioane lei sunt destinate dezvoltării durabile a silviculturii, prin compensații pentru proprietari de păduri, despăgubiri pentru pagube produse de fauna sălbatică și investiții în împăduriri, drumuri forestiere și lucrări de corectare a torenților. Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului alocă 659 milioane lei pentru protecția mediului, inclusiv pentru modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Toți știau. Din octombrie. Gândul publică documentele care aruncă în aer minciunile Dianei Buzoianu în Criza Apei de la Barajul Paltinu
Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă. În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-ping între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a pasat responsabilitatea în „ograda” ESZ Prahova – despre care a declarat într-un interviu că știa despre riscul de turbiditate în apa din Lacul Paltinu – dar a tăcut. GÂNDUL demontează versiunea publică a ministrului de la Mediu și arată că în minuta ședinței în care s-a spus negru pe alb despre riscurile cu privire la creșterea turbidității apei a fost prezent și un reprezentant al ministerului „păstorit” de Diana Buzoianu. Care a tăcut și el și nu a reclamat pericolul acestor lucrări care au lasat 100.000 de oameni fără apă. Cu alte cuvinte, toți știau! Încă din octombrie. Minuta ședinței din 22.10.2025, trimisă de Ministerul Mediului în data de 29.10.2025. Detaliile unei ședințe care anunța un dezastru. De ce nu a reacționat nimeni dintre cei prezenți? „În data 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă prin golirea de fund GF2, conform regulamentului de exploatare. La scurt timp de la efectuarea manevrei de deschidere s-a constatat că accesul în golirea de fund GF2 a fost blocat. Pentru remedierea situației, ABA Buzău – lalomița a contractat UZINSIDER GENERAL CONTRACTOR SĂ, care în prima etapă, în perioada 18- 20 septembrie 2025, a efectuat o inspecţie subacvatică cu ROV, cu personal specializat. Rezultatele inspecției au indicat faptul că sistemul de admisie al galeriei GF2, precum şi batardourile, prezintă o înfundare totală cu sedimente care afectează funcţionalitatea structurii. În dată de 22.10.2025, o comisie constituită din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, A.N. „Apele Române”, A.B.A. Buzău-lalomița, S.G.A. Prahova, S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. – S.H. Curtea de Argeș, S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., s-a deplasat la barajul Paltinu pentru a clarifica aspectele referitoare la situația GF 2 şi pentru a stabili măsurile imediat următoare pentru remedierea situației. În urmă analizei situației şi a discuțiilor purtate s-a convenit că este imperios necesară continuarea coborârii nivelului în lac până la cota optimă realizării lucrărilor de deblocare a golirii de fund GF2, dar şi măsuri ulterioare pentru menținerea funcțiilor principale ale acumulării Paltinu: alimentarea cu apă a populaţiei și industriilor, atenuarea undelor de viitură și apărarea împotriva inundaţiilor a zonelor din aval şi producerea de energie electrică. Nivelului optim în acumulare, pentru desfășurarea lucrărilor de decolmatare cu echipa de scafandrii, este 603 – 604 mdMN (cu cca 3-4 m peste nivelul minim energetic). Având în vedere că cele două goliri de fund, care echipează barajul Paltinu, sunt blocate, asigurarea volumelor de apă pentru alimentarea cu apă (principala funcţie a acumulării) se poate realiza doar prin CHE Paltinu. În perioada de coborâre a nivelului în lac și mai ales în perioada de execuție a lucrărilor de decolmatare a acesului în GF2 există riscul creşterii turbidității apei evacuate din acumulare. În aceste condiţii, se vor aplică măsurile prevăzute în Convenția de exploatare nr. 22773/27.11.2017, cap ÎI.2 Funcţionarea în condiții speciale. Facem precizarea că, reprezentanţii S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (dl. Marius CHESCA – Şef SH Voila și dl. Mihnea BAN – Şef Stație de Tratare Voila, participanți la şedinţa din 22.10.2025, au luat cunoștință de situația precizată mai sus.” Diana Buzoianu: „Nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval” Mai mult, pe data de 26 noiembrie 2025, oficialul de la Mediu nu părea deloc impacientat în ceea ce privește riscul acestor lucrări. „Sunt două lucrări care au loc împreună cu Hidroelectrica, împreună cu Apele Române. Toate autoritățile știu de aceste lucrări. Sunt două lucrări total separate, deci n-au legătură între ele. Sunt controlate, sunt făcute tocmai pentru a realiza anumite obiective în zonele respective. Dacă la Vidraru este vorba de o retehnologizare care trebuie să fie făcută, practic apa este luată de acolo și se dă drumul controlat pentru a vedea unde mai sunt probleme, pentru a se face remedierile și pentru a întări astfel infrastructura din zona respectivă, la Paltinu este vorba de o colmatare care a fost descoperită acum câteva săptămâni sau acum câteva luni și a trebuit să fie scăzut nivelul apei pentru a se putea elibera zona respectivă. În aceste condiții, vă dați seama, funcția principală de producere de energie nu mai este realizată. Dar tocmai pentru că avem nevoie de aceste lucrări ca să fie realizată această funcție principală de a produce energie, ele sunt, repet, controlate, nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval. Din contră, ele sunt făcute tocmai pentru a da mai multă siguranță pentru aceste lucrări pe viitor și pentru a le face mai eficiente”, a răspuns ministra Mediului, întrebată dacă se mai produce electricitate la Vidraru”, declara ministra de la Mediu într-un interviu pentru Digi 24. Apele Române, anunț în plină criză a apei din Prahova și Dâmbovița / Diana Buzoianu cere primele demisii Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Ministrul Diana Buzoianu a afirmat că a solicitat demisia conducerii celor două instituții, precizând că, atât operatorul, cât și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița au contribuit în mod egal la situația care a afectat alimentarea cu apă în 13 localități din Prahova și Dâmbovița. ESZ Prahova denunță „deciziile eronate” luate de Apele Române și Ministerul Mediului
Diana Buzoianu: Tăierile ilegale de arbori din spațiile verzi urbane trebuie să devină infracțiuni
Proiectul de modificare a Codului Silvic vine în urma numeroaselor cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi ale orașelor mari. „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi. În situații precum cele din IOR, instituțiile s-au lovit de limitele legii în vigoare. Prin această Ordonanță vom putea corecta un vid legislativ și stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală. Orașele au nevoie de protecție reală, nu doar declarativă”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Decizia de a introduce un regim penal vine în contextul unui fenomen în creștere. Potrivit Ministerului Mediului, Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori, situație în care autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului silvic deoarece terenul era încadrat la categoria „curți construcții” . „Cazurile recente, precum tăierea ilegală a 30 de arbori în Sectorul 6, sancționată contravențional cu 300.000 lei, confirmă că actualele instrumente sunt insuficiente pentru a descuraja fenomenul. Proiectul prevede că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere de pe spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul se află în domeniul public sau privat, inclusiv în cazul celor încadrate în categoria „curți construcții” . Vor putes fi tăiați în continuare doar arborii pentru care există legislație să fie tăiați. Această modificare elimină ambiguitățile legislative care au împiedicat până acum intervenția autorităților în cele mai sensibile cazuri de distrugere a arborilor”, transmite Ministerul Mediului, duminică, într-un comunicat de presă. Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator este necesară pentru protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației, în condițiile în care Bucureștiul are doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor.
Buzoianu: Să aruncăm în stânga și în drepta cu vouchere nu ne duce nicăieri
„Până acum au fost gândite programe pe termen scurt în loc de programe strategice, că aici de fapt este o problemă esențială: Unde ducem banii de pe taxele pe mediu sau de pe certificatele verzi? Pentru anul viitor am schimbat strategia. Adică anul acesta și până anul acesta programele de succes gândite de AFM erau mai degrabă programele care duceau la vouchere date în două secunde. Era această voucheriadă în care dacă se puteau da în două secunde era cel mai de succes program posibil al anului respectiv. Nu asta rezolvă, de fapt, problema pe mediu. Deci problema să aruncăm în stânga și în dreapta cu vouchere ca să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită și de fapt în realitate nu se rezolvă problema mai mare, nu ne duce nicăieri”, a spus sâmbătă, la B1, Diana Buzoianu. Ea susține că anul acesta o parte semnificativă din banii din PNRR au fost pierduți în urma negocierilor cu Comisia Europeană. „Acolo sunt proiecte strategice pentru România: apă canal pentru comunități, comunități care nu au astăzi, nu au văzut apă potabilă în zona respectivă, nu au acces la canalizare. Acolo sunt proiecte precum centrul de aport voluntar, adică locurile în care să poată aduce cetățenii mobila lor, deșeuri toxice, deșeuri vegetale. Toate aceste programe și-au pierdut finanțarea. O parte semnificativă dintre ele. Am reușit să salvăm o parte prin negocierea cu Comisia. O parte, aproape o treime din acești bani au fost pierduți. Și vorbim de proiecte care începuseră deja”, a spus ministra Mediului. O parte din proiecte, mutate pe AFM Ea susține că o parte din aceste proiecte au fost mutate pe AFM. „Dacă am de ales între a da vouchere pentru termopane, deși este un proiect nobil, deși are și beneficiile lui, sau între a da a finaliza proiecte de apă și canalizare în localități care nu au apă și canalizare în 2025, pentru mine este o decizie foarte simplă, inclusiv de mediu, că îmi doresc ca oamenii să aibă înainte de orice acces la apă”, a explicat ministra. În ceea ce privește programul Casa Verde, Diana Buzoianu susține că acesta este gestionat prin programul RepowerEU de Ministerul Fondurilor Europene: „Noi de fapt în realitate avem o problemă foarte mare legată de programele de fotovoltaice, pentru că am investit foarte mult în programele de fotovoltaice, dar nu am dat în stocare, exact. (…) Trebuie să schimbăm asta, pentru că resursele pe care noi le avem sunt limitate”. „Anul viitor s-ar putea să nu mai avem proiecte noi cu vouchere, e adevărat, dar o să finalizăm proiecte în care comune care nu au avut niciodată apă și canal, vor avea apă și canal. Și eu cred că asta este un câștig uriaș pentru România”, a adăugat Diana Buzoianu.
Buzoianu: Proiectul de reorganizare a Romsilva, trimis săptămâna viitoare spre avizare
„Am trimis săptămâna aceasta ultimul proiect de ordonanță de urgență, care sperăm noi să fie adoptat săptămâna viitoare împreună cu hotărârea de reorganizare. Este o ordonanță de urgență care este absolut esențială pentru a rezolva inclusiv niște observații venite de la Ministerul Justiției, dar și care clarifică foarte onest că este nevoie de criterii de performanță. Eu am trăit această realitate absolut aberantă, în care încercând să introduc criterii de performanță, mi s-a explicat atât: nu e scris în lege că trebuie să fie criterii de performanță. Am trecut expres în lege că trebuie să fie criterii de performanță”, a spus Diana Buzoianu la B1 Tv. Ea spune că au fost modificate inclusiv condițiile pe care trebuie să le îndeplinească directorii care doresc să participe la concurs, astfel încât să nu mai fie doar oameni din sistem, ci și unii mai noi, mai tineri, care pot aduce experiența lor. „Și după ce vom trece această ordonanță de urgență, practic avem și hotărârea de reorganizare care stabilește foarte clar că se va aduce la 12 direcții regionale”, a adăugat ministra Mediului. Ea mai spune că un lucru foarte important este că va fi clarificată contabilitatea Romsilva: „Pentru că până acum Romsilva a făcut o grămadă de activități, o parte dintre ele secundare, care de fapt, în realitate, mâncau bani de la activitatea principală și anume de administrare a pădurilor. (…0 Eu nu mai vreau să ducem bani de la principala activitate a Romsilvei, să-i ducem ca să finanțăm orice altceva, hoteluri și mai știu eu ce”.
Diana Buzoianu va propune modificări la monitorizarea aerului: Vrem să știm ce respirăm acum, nu media pe 24 de ore
Diana Buzoianu susține că dronele aflate deja în funcțiune au și stații de măsurare a calității aerului. „Săptămâna următoare îmi doresc să propunem o legislație care să ne arate live cu o medie de o oră ce aer respirăm. Astăzi dacă ne uităm cu toții pe site-ul autorității naționale, cu privire la Registrul Calității Aerului, avem o medie din ultimele 24 de ore. Poate vă amintiți la ultimul incendiu din București, cum senzorii arătau verde și eram în plin incendiu și străzile erau pline cu fum”, a declarat ministra Mediului la B1 TV. Ea spune că se întâmplă acest lucru pentru că în prezent standardul de monitorizare a calității aerului este media din ultimele 24 de ore. „O să modificăm asta și chiar săptămâna următoare sper să venim cu un ordin pentru a avea monitorizare pe medie orară. Pentru că oamenii când se uită pe aceste site-uri vor să vadă ce aer respiră acum, nu ce aer au respirat în medie în ultimele 24 de ore”, a adăugat Buzoianu.
Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect major de importanță națională. Urgența tronsonului pentru care România riscă să piardă 17 miliarde de lei
Guvernul se pregătește să declare Autostrada Sibiu – Pitești drept proiect major de importanță națională. Decizia ar putea fi luată pentru ca finalizarea autostrăzii să fie permisă pe raza unor arii naturale protejate de interes național, cu exproprieri în siturile Natura Cozia și Cozia – Buila – Vânturarița, respectiv cu defrișarea a 13 hectare de pădure din Parcul Național Cozia, conform unui proiect de act normativ pregătit în acest scop. În acest sens, autoritățile consideră necesar să se facă o derogare de la prevederile legale aplicabile în domeniul protecției mediului. Autostrada Sibiu – Pitești are 122 de kilometri și este prima care traversează Carpații, pe teritoriul României. Costă circa 2,8 miliarde de euro, fără TVA. Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect de importanță națională. Autostrada Sibiu – Pitești este singurul tronson lipsă al Coridorului de conectivitate 1 „Transcarpați” Executivul susține că neadoptarea acestor derogări de mediu ar conduce la pierderea finanțării obținute din fonduri externe nerambursabile pentru finalizarea obiectivului de investiții Autostrada Sibiu – Pitești, respectiv 17 miliarde lei pentru secțiunile 2 și 3, secțiuni afectate de prevederile legale în vigoare cu privire la arii protejate, cu mențiunea că secțiunile 1 și 5 au fost deja date în trafic, iar secțiunea 4 este realizată în proporție de 85%, potrivit informațiilor Profit.ro. Totodată, susțin sursele citate neadoptarea derogărilor va conduce la rezilierea contractelor de proiectare și execuție și, implicit, la suportarea de către statul român a daunelor către antreprenori pentru costurile suportate de aceștia atât pentru mobilizarea resurselor necesare execuției lucrărilor, cât și pentru pierderea de profit și alte cheltuieli ce vor fi stabilite în urma proceselor în instanță. Autostrada Sibiu-Pitești și condițiile de protecție a mediului Coridorul de conectivitate 1 ”Transcarpați” Constanța – București – Pitești – Sibiu – Sebeș – Deva – Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă și asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța și granița de vest a țării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Pe Autostrada Sibiu- Pitești (circa 123 km) sunt prevăzute următoarele lucrări: 9 tuneluri rutiere, dintre care 7 tuneluri în cadrul Secțiunii 2 (Boița 1 în lungime de aprox. 264 m, Boița 2 în lungime de aprox. 444 m, Lazaret Nord în lungime de aprox. 1018 m, Lazaret Sud în lungime de aprox. 317 m, Câineni în lungime de aprox. 1532 m, Robești în lungime de aprox. 900 m și Balota în lungime de aprox. 524 m), 1 tunel în cadrul Secțiunii 3 (Poiana în lungime de aprox. 1780 m) și 1 tunel în cadrul Secțiunii 4 (Momaia în lungime de aprox. 1350 m); 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești); lucrări de artă poduri, pasaje și viaducte ce traversează cursuri de apă, printre care râul Olt, căi ferate și drumuri naționale, județene și tehnologice, astfel fiind asigurat accesul fără a întrerupe nicio cale de comunicației Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Prin acordul de mediu și actele de reglementare în domeniul protecției mediului, au fost stabilite condiții și măsuri pentru protecția mediului în vederea realizării proiectului; condiționalitățile pentru protecţia mediului fiind respectate prin efectuarea următoarelor lucrări specifice: 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești); panouri fonoabsorbante; panouri anticoliziune; sisteme de colectare, epurare și evacuare a apei pluviale; polate și semipolate, cât și viaducte, poduri și pasaje, podețe care au și rol de asigurare a permeabilității faunei; consolidări care asigură stabilitatea versanților; garduri ranforsate de protecție pentru amfibieni și reptile, cât și pentru animale mari; cordoane de vegetație care să ghideze deplasarea unui număr cât mai mare de specii de faună pe sub infrastructuri, inclusiv a unor specii de păsări și a liliecilor Coridorul de conectivitate 1 „Transcarpaţi” Constanţa – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Sebeş – Deva – Lugoj – Timişoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă şi asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța şi graniţa de vest a ţării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Întregul coridor se suprapune atât reţelei TEN-T Core cât şi ramurii nordice a coridorului european Rin-Dunăre. Sursă foto: Profit.ro / Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Circulația TRENURILOR la CFR a fost reluată, după o suspendare temporară din cauza datoriilor Vești bune despre Autostrada Sibiu – Pitești. Ministrul Transporturilor și directorul CNAIR anunță progrese importante pe cel mai așteptat drum