Diana Buzoianu caută 20 de tineri care să participe la deciziile României privind clima și mediul
Diana Buzoianu: „Vocea tinerilor trebuie să conteze” Ministra Mediului, Diana Buzoianu, susține că noul mecanism ar trebui să le ofere tinerilor posibilitatea de a participa constant la elaborarea politicilor publice în domeniul climei și al mediului. „Deciziile pe care le luăm astăzi în domeniul mediului și al climei îi privesc direct pe tineri și le vor influența viitorul. De aceea, este important ca vocea lor să nu fie doar ascultată, ci să aibă un cadru real și constant prin care să poată contribui la politicile publice”, a declarat Diana Buzoianu. Potrivit ministrei, Consiliul va încerca să aducă împreună tineri din regiuni și medii diferite și să creeze „un dialog bazat pe date, știință și informații verificate”. Ce va face noul Consiliu Activitatea CCT-CM va acoperi teme precum schimbările climatice și adaptarea la efectele acestora, biodiversitatea, poluarea, gestionarea deșeurilor, educația climatică și de mediu și participarea publică. Cei 20 de membri vor putea participa la consultări cu instituții, experți, comunități și alți tineri, vor analiza subiecte de actualitate și vor formula recomandări de politică publică. Ei vor putea, de asemenea, să urmărească modul în care propunerile lor sunt analizate de instituții. Cine se poate înscrie Selecția este deschisă persoanelor cu vârste între 14 și 35 de ani, care locuiesc în România și sunt interesate de climă, mediu, participare civică, comunicare, educație sau domenii conexe. Ministerul precizează că nu este necesară experiență profesională anterioară în domeniul mediului, climei sau al politicilor publice. Candidații vor fi evaluați în funcție de motivație, capacitatea de analiză și argumentare, gândirea critică, interesul pentru verificarea informațiilor, disponibilitatea de implicare și capacitatea de colaborare. Organizatorii spun că vor urmări și o reprezentare cât mai diversă din punct de vedere teritorial, social și al categoriilor de vârstă. Înscrierile sunt deschise până pe 31 august Aplicațiile pot fi depuse până la 31 august 2026, ora 23:59. Evaluarea va avea loc între 1 și 4 septembrie, iar candidații ajunși pe lista scurtă vor susține interviuri în perioada 8–11 septembrie. Cei 20 de membri vor fi anunțați pe 12 septembrie 2026, iar prima întâlnire fizică a Consiliului este programată în perioada 14–18 septembrie. Transportul și cazarea participanților din alte localități vor fi suportate de organizatori. Secretariatul tehnic al Consiliului va fi asigurat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, în timp ce Ministerul Mediului va asigura legătura cu procesele instituționale de elaborare a politicilor publice. UNICEF România va sprijini participarea copiilor și aplicarea unor metode adaptate vârstei.
De ce se încălzește Europa în ritm record. Patru factori
Europa se încălzește cu viteză record. Continentul se confruntă cu efecte severe ale încălzirii climatice în 2026, iar zona europeană se încălzește mai rapid decât alte regiuni ale lumii. Specialiștii avertizează că fenomenul are consecințe grave asupra populației. Încălzirea globală afectează întreaga lume, însă Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente. Valurile de căldură au provocat deja zeci de mii de decese asociate temperaturilor extreme în această vară. Loading … Europa se încălzește cu viteză record. Sursă foto: Shutterstock Continentele se încălzesc mai repede decât oceanele, care absorb mai multă căldură. Europa este însă deosebit de vulnerabilă din patru motive. Printre acestea se numără schimbarea tiparelor meteo, apropierea de Arctica, reducerea zăpezii și scăderea poluării atmosferice. Europa este acum cu 2,5°C mai caldă față de perioada preindustrială. Creșterea este aproape dublă față de media globală, de 1,4°C. Din anii ’90, temperaturile europene au crescut cu 0,56°C pe deceniu. În comparație, în America de Nord, temperaturile au crescut cu 0,42°C, iar în America de Sud, creșterea este cu 0,27°C, arată The Guardian. Valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa Modificările circulației atmosferice au favorizat valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa. În iunie 2026 a fost înregistrat cel mai sever val de căldură de până acum. Aerul fierbinte a rămas blocat sub o „cupolă de căldură” staționară. Schimbările ar putea fi legate de modificarea curentului jet. Acest vânt puternic de mare altitudine influențează vremea din Europa și, la rândul său, este afectat de încălzirea globală. Arctica se încălzește cel mai rapid dintre regiunile planetei. Topirea gheții accelerează fenomenul. Suprafața albă reflectă lumina solară, iar reducerea ei permite absorbția unei cantități mai mari de căldură. Topirea gheții lasă la vedere oceanul mai întunecat, care absoarbe mai multă căldură. Astfel, procesul de topire se accelerează și apropierea Europei de Arctica contribuie la creșterea mai rapidă a temperaturilor, explică sursa. În trecut, suprafețe extinse din Europa erau acoperite de zăpadă pe timpul iernii. Zăpada reflecta lumina solară și ajuta la menținerea temperaturilor mai scăzute, însă încălzirea climatică reduce stratul de nea de pe continent. În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă a scăzut cu 31% față de media 1991-2020. Suprafața pierdută a fost de aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați. A fost al treilea cel mai scăzut nivel înregistrat din 1983. Cum poate fi accentuată încălzirea pe termen scurt și care sunt consecințele? Aerul mai curat poate accentua încălzirea pe termen scurt. Reducerea poluării elimină particulele care reflectau o parte din lumina solară. Astfel, mai multă căldură ajunge la suprafața Pământului și, în același timp, efectul încălzirii provocate de dioxidul de carbon devine mai evident. Particulele poluante reflectă o parte din radiația solară și contribuie și la formarea norilor. Reducerea poluării lasă mai multă căldură să ajungă la sol, iar fenomenul ar putea favoriza și apariția unor tipare de blocaj atmosferic. De altfel, există și o serie de consecințe. Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese, iar incendiile și secetele devin mai intense. Și furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt amplificate de temperaturile ridicate. Efectele afectează viețile și veniturile oamenilor din Europa, iar situația se va agrava până la atingerea emisiilor „zero”. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, avertizează că efectele crizei climatice au ajuns la nivel de „urgență națională”. El cere renunțarea mai rapidă la combustibilii fosili și susține extinderea energiei regenerabile și protejarea populației. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Ministerul Mediului, precizări după acuzațiile AUR privind Strategia pentru biodiversitate. Studiul a costat 373.600 de lei
Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate. Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei. Studiul pentru elaborarea Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA „O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale. Ministerul Mediului: Direcția Biodiversitate are 13 angajați În ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative. Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice. Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”. „Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului. Cronologia documentului Ministerul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului. În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente. Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai. Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului. Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului. Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.
Reacția Comisiei Europene după ce Camera Deputaților a adoptat Legea decarbonizării: Urmărim evoluția
Comisia Europeană a anunțat că urmărește cu „atenție” evoluția Legii decarbonizării ce a fost adoptată de către Camera Deputaților din Parlamentul României. Legea include și amendamentul susținut de PSD pentru închiderea centralelor de cărbune numai după ce sunt puse în funcțiune capacități de producție de energie alternativă. Loading … Executivul european nu a comentat procesul legislativ aflat încă în desfășurare, dup[ ce proiectul a fost aprobat în Camera Deputaților cu 180 de voturi „pentru”, 9 voturi „împotrivă” și 27 de abțineri. 80 de deputați n-au votat. „Urmărim cu atenție evoluția. Am luat act de amendamentele despre decarbonizare. Conform practicii obișnuite a Comisiei Europene, nu putem face comentarii cu privire la un proces legislativ în curs înainte ca legislația să fie adoptată în mod oficial”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. PSD: NU închiderii centralelor pe cărbune dacă nu sunt înlocuite cu noi centrale funcționale PSD susține că scoaterea din funcțiune a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se poate realiza numai după ce noi capacități energetice care să producă energie la nivel similar sunt puse în funcțiune.Legea urmează să fie dusă la promulgare în contextul crizei energetice din România. „Scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se realizează numai după instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a uneia sau mai multor capacităţi ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, care, individual sau cumulat, pot prelua, în condiţii de siguranţă şi continuitate, funcţiile electrice şi, după caz, termice ale capacităţilor retrase„, prevede amendamentul. Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene, susține că că amendamentele propuse nu reprezintă soluții și asigură că nu există niciun risc privind închiderea centralelor pe cărbuni. „Avem, într-adevăr, o situație de criză energetică și, în mod evident, lucrurile care îi afectează pe români trebuie să fie prima noastră preocupare. Înțelegem conflictul politic din această perioadă și înțelegem prerogativele Parlamentului de a adopta măsuri judicioase care să aducă beneficii românilor. Amendamentele care au fost propuse însă nu rezolvă absolut nimic. Nu rezolvă nicio problemă care să fi fost iminentă în ceea ce privește închiderea vreunei centrale pe cărbune. Repet: nu există niciun risc iminent ca vreo centrală pe cărbune să fie închisă”, a declarat ministrul demis. Comisia Europeană și-a propus ca până în 2050 să atingă obiectivul „zero net emisii de carbon” pentru a preveni intensificarea schimbărilor climatice, ceea ce presupune închiderea centralelor care produc electricitate pe bază de combustibili fosili și încetarea producției de mașini alimentate cu benzină și gaz, iar în schimb s-ar construi la scară largă capacități de producție de energie verde și automobile electrice. Sursa Foto: Arhiva Foto Gândul
Scufundarea barjelor pe Dunăre, amânată pentru joi
Scufundarea celor patru barje în Dunăre, destinată creșterii debitului spre Centrala de la Cernavodă, a fost amânată pentru joi dimineață, a anunțat secretarul de stat Ionel Scrioșteanu. Secretarul de stat anunță că operațiunea va începe la ora 8:00. Ora scufundării barjelor va fi decisă după o nouă ședință operativă. „În urma analizei pe care am realizat-o în această ședință operativă, s-a luat decizia ca operațiunea de scufundare a celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, în așa fel încât să nu ne prindă seara cu această activitate”, a declarat miercuri Ionel Scrioșteanu, arată Mediafax. Loading … Operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre, amânată pentru joi. Sursă foto: Facebook Apele Române Operațiunea începe joi la ora 08:00 Scufundarea barjelor era programată inițial pentru miercuri după-amiază. Două au fost poziționate în zona stâncii Pârjoaia, iar alte două sunt transportate de la Galați. Barjele vor fi scufundate controlat pentru a devia o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala către Dunărea Veche și spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. „Noi începem activitatea la ora 8:00 dimineață, dar, în funcție de prima ședință operativă de mâine dimineață, vom stabili procedura și ora la care va demara această activitate de scufundare a celor patru barje”, a afirmat Scrioșteanu. Intervenția este determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Centrala de la Cernavodă funcționează doar cu Unitatea 2, iar conducerea estimează că aceasta ar putea rămâne în funcțiune încă 10-11 zile dacă lucrările de pe fluviu vor avea rezultatele așteptate. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Astfel de acțiuni vin după „dislocarea” stâncii Pârjoaia. Vă reamintim că Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată în urma unei noi explozii controlate, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță. Potrivit acestuia, intervenția a reușit și ar putea contribui la creșterea debitului Dunării spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. MApN anunță că peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au fost implicate în operațiunea de deviere a cursului Dunării. Scopul intervenției este menținerea condițiilor necesare funcționării centralei de la Cernavodă.
Campionatul Mondial va polua cât Islanda într-un an. Totul începe în aeroporturi
Potrivit cercetătorilor, Cupa Mondială 2026 va polua cât Islanda într-un an, generând aproximativ 4,23 milioane de tone de dioxid de carbon, notează Il Corriere. Aproape 3 milioane de tone vor proveni doar din zborurile suporterilor către Statele Unite, Canada și Mexic, iar extinderea turneului de la 32 la 48 de echipe a adăugat încă aproape 600.000 de tone de CO₂. Ce arată comparația cu turneul trupei Coldplay? Studiul a analizat și turneul european al formației Coldplay, din 2024. La acele concerte, 97% din emisii au provenit din deplasările a 1,9 milioane de spectatori. Trupa a folosit o aplicație prin care fanii comparau modurile de deplasare, în funcție de emisii. Cei care ajungeau cu mijloace mai durabile primeau reduceri la produsele promoționale. Emisiile legate de deplasările publicului au scăzut cu 48%, datorită acestor măsuri. Dacă tot costul climatic ar fi transferat suporterilor, un bilet s-ar scumpi cu 114 dolari. Cercetătorii propun, în schimb, reduceri pentru cei care vin cu trenul sau prin car-sharing. Prețurile biletelor premium ar putea fi ajustate pentru a acoperi o parte din costurile climatice. Aproximativ 98% din reducerea emisiilor la turneul Coldplay a venit din schimbarea obiceiurilor de călătorie. Aproximativ 40% dintre spectatorii internaționali ai Cupei Mondiale 2026 provin din Europa. Organizarea turneului pe continentul european ar fi redus emisiile zborurilor intercontinentale, potrivit studiului. Cercetătorii propun o evaluare climatică preventivă, înainte de alegerea gazdelor marilor evenimente. Aceasta ar compara beneficiile economice și sociale cu costurile de mediu ale turneelor.
Proiectele pe energie regenerabilă din România sunt puse sub presiune, după noile restricții impuse de UE. Ce ar putea să se întâmple cu investițiile
Proiectele pe energie regenerabilă din România sunt puse sub presiune. Noile restricții ale Uniunii Europene privind finanțarea proiectelor care folosesc invertoare produse în China ar putea încetini dezvoltarea energiei regenerabile în România. Potrivit unei analize Wood Mackenzie, România se numără printre țările din Europa Centrală și de Est care vor fi cel mai puternic afectate. Detaliile se află mai jos. Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de tehnologiile din China, însă noile reguli privind finanțarea proiectelor verzi afectează, în special, statele din estul Europei, inclusiv România. Comisia Europeană a decis ca proiectele finanțate din fonduri europene să nu mai poată utiliza invertoare din țări considerate cu risc ridicat (pe listă fiind și China) invocând motive de securitate. Loading … Totuși, invertoarele sunt esențiale și majoritatea sunt aduse din China, la momentul actual. Proiectele pe energie regenerabilă din România sunt puse sub presiune, după noile restricții impuse de UE. Sursă foto: Shutterstock. În unele state, proiectele de energie regenerabilă ar putea fi blocate Invertoarele, esențiale pentru sistemele de energie regenerabilă, sunt furnizate în mare parte de China, care acoperă aproximativ 70% din necesarul Europei. Mai multe companii și investitori avertizează că noile restricții vor lovi în special țările din Europa Centrală și de Est, unde proiectele verzi sunt susținute în principal din fonduri publice. Investitorii avertizează că noile reguli ar putea încetini, iar în unele state chiar bloca, dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă. Aceștia susțin că producția europeană de invertoare nu poate înlocui rapid componentele chinezești. Acest aspect ar rezulta apariția unor costuri mai mari, întârzieri și amânarea investițiilor din cauza lipsei unor reguli clare. Potrivit estimărilor Wood Mackenzie, între 2026 și 2030, o parte importantă dintre proiectele europene de energie solară și de stocare vor fi nevoite să înlocuiască invertoarele chinezești cu alternative. România, alături de Cehia și Grecia, se numără printre statele care vor resimți cel mai puternic efectele acestor restricții, arată stiripesurse.ro. Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de tehnologiile din China. Sursă foto: Shutterstock. Alternativă la interdicție Industria cere o alternativă la interdicție. Și anume, propune limitarea accesului producătorilor străini la invertoarele deja instalate în Europa. Aceste echipamente pot fi actualizate de la distanță, ceea ce ridică probleme de securitate. O parte dintre oficialii UE consideră că măsura nu oferă suficiente garanții în fața unor posibile interferențe din exterior. Sursă foto: Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)
Proiect pilot. Diana Buzoianu începe „împădurirea plajelor” Mamaia-Năvodari. Ce copaci vor fi plantați
Ministerul Mediului pregătește un proiect pilot pentru crearea de perdele forestiere pe plajele din Mamaia–Năvodari. Lărgirea plajelor este benefică, dar crează și un disconfort turiștilor. Aceștia nu beneficiază de nici un petec de umbră natrală pe sute de hectare. Conform Diana Buzoianu acest lucru va fi remediat, vor fi create perdele verzi, la fel ca pe plajele sălbatice din Grecia. Pinii sunt copacii care pot fi aclimatizați cel mai bine în acest sol ostil. „Litoralul românesc are nevoie de soluții pentru turism de calitate. Pe plajele lărgite artificial avem suprafețe mari de nisip expuse direct soarelui și vântului. Testăm, prin acest proiect pilot, crearea unor zone naturale de umbră, integrate în peisaj și adaptate condițiilor de la Marea Neagră. Turiștii au dreptul să se răcorescă gratis pe litoral „Am primit solicitări de la oameni în acest sens, am analizat cele mai potrivite soluții și astăzi suntem pregătiți să facem ultimii pași pentru a le și pune în practică. Turiștii au dreptul să se răcorescă pe litoral și fără să plătească neapărat costul unei umbrele pe plajă sau la terasă”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu. Proiectul este lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin instituțiile din subordine și în parteneriat cu administratorul plajelor, în zona Mamaia Nord–Năvodari. Scopul este de a îmbunătăți peisajul litoralului și de a crea zone naturale de umbră pe sectoarele de plajă supra-lărgite. Pinii vor umbri Mamaia În etapa pilot este propusă plantarea a 220 de puieți și vor fi folosite specii precum: Pinus halepensis – pin de Alep Pinus pinea Pinus nigra Tamarix spp. Elaeagnus angustifolia – sălcioară. Proiectul răspunde unor probleme tot mai vizibile pe litoral: suprafețele de plajă lărgite prin lucrările de combatere a eroziunii costiere sunt, în multe zone, lipsite de vegetație în timpul verii, aceste suprafețe se supraîncălzesc, iar vântul favorizează transportul nisipului. În contextul schimbărilor climatice și al temperaturilor tot mai ridicate din sezonul estival, introducerea unor arbori și arbuști adaptați mediului litoral contribuie la: îmbunătățirea microclimatului creșterea confortului pentru turiști stabilizarea locală a nisipului. Proiectul, intitulat „Aliniamente forestiere experimentale pentru îmbunătățirea peisajului și crearea de zone de umbră pe plaja Mamaia–Năvodari”, va fi implementat gradual, în perioada 2026–2031. Inițiativa aparține MMAP, Gărzii Forestiere Naționale și Administrației Naționale „Apele Române” – ABA Dobrogrea-Litoral. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va asigura suport tehnic și o parte din materialul vegetal, precum și cu sprijin de specialitate din partea autorităților silvice din Grecia. Recomandarea autorului: Fenomen bizar la Marea Neagră, care nu s-a mai petrecut de zece ani. Cum arată acum plajele din Mamaia după o furtună care a schimbat complet peisajul
Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu
Programul Rabla continuă în 2026, postează Alexandru Nazare. Ministrul anunță că 100 milioane de lei au fost alocate în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Ministerul Mediului. Am majorat bugetul AFM pentru anul acesta, pentru ca mai mulți români să își poată schimba mașinile vechi și să susținem în același timp economia, zice Nazare. Rabla Clasic și Rabla Plus Am avizat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru 2026, cu o alocare în plus de 100 de milioane de lei pentru programul Rabla față de bugetul inițial. Bugetul AFM acomodează atât programele aflate deja în derulare, cât și finanțări noi pentru investiții publice și proiecte cu impact direct: Rabla Clasic și Rabla Plus, panouri fotovoltaice, eficiență energetică în clădiri, stații de încărcare, iluminat public eficient, reciclare, apă, canalizare și gestionarea deșeurilor. Pentru Rabla, am considerat important să majorăm alocarea. Programul are efect direct pentru oameni, pentru piața auto și pentru economie: susține înlocuirea mașinilor vechi, stimulează achizițiile și menține un flux de finanțare predictibil pentru un sector important. În același timp, bugetul include finanțări pentru proiecte preluate din PNRR și investiții în infrastructură locală, centre de colectare, insule ecologice digitalizate și capacități de reciclare. Recomandarea autorului: Bolojan, întâlnire cu CEO-ul Dacia după anunțul gigantului auto că renunță la investiții în România
Venezuela avertizează asupra unui impact grav asupra mediului în urma unei presupuse deversări de petrol
Ministerul de Externe al Venezuelei a declarat sâmbătă seară, într-o scrisoare adresată comunității internaționale, că evaluările inițiale au constatat „riscuri severe” pentru ecosistemele din statele Sucre și Delta Amacuro și din Golful Paria. Acesta afirmă că deversarea reprezintă o amenințare pentru mangrove, zonele umede și echilibrul ecologic al regiunii, potrivit AP. Venezuela nu a precizat când a detectat pentru prima dată scurgerea și nici nu a specificat cantitatea de lichide deversate. Guvernul din Trinidad și Tobago nu a comentat și nici nu a confirmat presupusa scurgere. Guvernul venezuelean a solicitat informații despre incident și planul de acțiune pentru atenuarea și limitarea deversării și a cerut măsuri de reparare a daunelor în conformitate cu dreptul internațional al mediului, se arată în comunicatul oficial. Venezuela și națiunea caraibiană, care în anii 1990 au semnat un tratat de delimitare care stabilește termenii de exploatare a oricăror zăcăminte de hidrocarburi de ambele părți ale fâșiei de frontieră, împart Golful Paria, o mare interioară situată la capătul vestic al Venezuelei și la sud de insula Trinidad. Trinidad și Tobago desfășoară o activitate semnificativă de explorare a petrolului și gazelor, atât pe uscat, cât și în ape puțin adânci, și este unul dintre cei mai mari producători din Caraibe, potrivit informațiilor oficiale de la Ministerul Energiei din Trinidad.