Buzoianu: 84% din bugetul Ministerului Mediului pe 2026, pentru investiții sau proiecte similare
Buzoianu a afirmat că mai puțin de 10% din buget va fi pentru cheltuieli de personal și cheltuieli de funcționare ale Ministerului Mediului. „Vor fi finanțate sute de proiecte pentru centre de colectare cu aport voluntar, insule ecologice digitalizate, fabrici de reciclare. De asemenea, vor continua investiții importante pentru infrastructura de apă, inclusiv lucrări la acumulările Cuceu, Rovinari, Surduc – Timiș și Frumoasa. Toate acestea cu o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse în raport cu totalul bugetului”, a declarat Diana Buzoianu. Pentru anul 2026, Ministerul Mediului are un buget de 4,66 miliarde lei credite de angajament și 5,95 miliarde lei credite bugetare. Din acestea, 83,73% din creditele bugetare și 79,24% din totalul creditelor de angajament sunt alocate implementării proiectelor cu finanțare din PNRR, proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și proiectelor de investiții și asimilate investițiilor. Pentru salarii, bunuri și servicii, respectiv cheltuieli de capital este alocat doar 9,56% din totalul creditelor bugetare. Pentru infrastructura de apă, prevenirea inundațiilor și gestionarea resurselor de apă, inclusiv lucrări de apărare, hidrologie și reducerea riscurilor naturale, Ministerul Mediului are alocată suma de 1,3 miliarde lei. Alte 274 milioane lei sunt destinate dezvoltării durabile a silviculturii, prin compensații pentru proprietari de păduri, despăgubiri pentru pagube produse de fauna sălbatică și investiții în împăduriri, drumuri forestiere și lucrări de corectare a torenților. Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului alocă 659 milioane lei pentru protecția mediului, inclusiv pentru modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Toți știau. Din octombrie. Gândul publică documentele care aruncă în aer minciunile Dianei Buzoianu în Criza Apei de la Barajul Paltinu
Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă. În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-ping între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a pasat responsabilitatea în „ograda” ESZ Prahova – despre care a declarat într-un interviu că știa despre riscul de turbiditate în apa din Lacul Paltinu – dar a tăcut. GÂNDUL demontează versiunea publică a ministrului de la Mediu și arată că în minuta ședinței în care s-a spus negru pe alb despre riscurile cu privire la creșterea turbidității apei a fost prezent și un reprezentant al ministerului „păstorit” de Diana Buzoianu. Care a tăcut și el și nu a reclamat pericolul acestor lucrări care au lasat 100.000 de oameni fără apă. Cu alte cuvinte, toți știau! Încă din octombrie. Minuta ședinței din 22.10.2025, trimisă de Ministerul Mediului în data de 29.10.2025. Detaliile unei ședințe care anunța un dezastru. De ce nu a reacționat nimeni dintre cei prezenți? „În data 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă prin golirea de fund GF2, conform regulamentului de exploatare. La scurt timp de la efectuarea manevrei de deschidere s-a constatat că accesul în golirea de fund GF2 a fost blocat. Pentru remedierea situației, ABA Buzău – lalomița a contractat UZINSIDER GENERAL CONTRACTOR SĂ, care în prima etapă, în perioada 18- 20 septembrie 2025, a efectuat o inspecţie subacvatică cu ROV, cu personal specializat. Rezultatele inspecției au indicat faptul că sistemul de admisie al galeriei GF2, precum şi batardourile, prezintă o înfundare totală cu sedimente care afectează funcţionalitatea structurii. În dată de 22.10.2025, o comisie constituită din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, A.N. „Apele Române”, A.B.A. Buzău-lalomița, S.G.A. Prahova, S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. – S.H. Curtea de Argeș, S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., s-a deplasat la barajul Paltinu pentru a clarifica aspectele referitoare la situația GF 2 şi pentru a stabili măsurile imediat următoare pentru remedierea situației. În urmă analizei situației şi a discuțiilor purtate s-a convenit că este imperios necesară continuarea coborârii nivelului în lac până la cota optimă realizării lucrărilor de deblocare a golirii de fund GF2, dar şi măsuri ulterioare pentru menținerea funcțiilor principale ale acumulării Paltinu: alimentarea cu apă a populaţiei și industriilor, atenuarea undelor de viitură și apărarea împotriva inundaţiilor a zonelor din aval şi producerea de energie electrică. Nivelului optim în acumulare, pentru desfășurarea lucrărilor de decolmatare cu echipa de scafandrii, este 603 – 604 mdMN (cu cca 3-4 m peste nivelul minim energetic). Având în vedere că cele două goliri de fund, care echipează barajul Paltinu, sunt blocate, asigurarea volumelor de apă pentru alimentarea cu apă (principala funcţie a acumulării) se poate realiza doar prin CHE Paltinu. În perioada de coborâre a nivelului în lac și mai ales în perioada de execuție a lucrărilor de decolmatare a acesului în GF2 există riscul creşterii turbidității apei evacuate din acumulare. În aceste condiţii, se vor aplică măsurile prevăzute în Convenția de exploatare nr. 22773/27.11.2017, cap ÎI.2 Funcţionarea în condiții speciale. Facem precizarea că, reprezentanţii S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (dl. Marius CHESCA – Şef SH Voila și dl. Mihnea BAN – Şef Stație de Tratare Voila, participanți la şedinţa din 22.10.2025, au luat cunoștință de situația precizată mai sus.” Diana Buzoianu: „Nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval” Mai mult, pe data de 26 noiembrie 2025, oficialul de la Mediu nu părea deloc impacientat în ceea ce privește riscul acestor lucrări. „Sunt două lucrări care au loc împreună cu Hidroelectrica, împreună cu Apele Române. Toate autoritățile știu de aceste lucrări. Sunt două lucrări total separate, deci n-au legătură între ele. Sunt controlate, sunt făcute tocmai pentru a realiza anumite obiective în zonele respective. Dacă la Vidraru este vorba de o retehnologizare care trebuie să fie făcută, practic apa este luată de acolo și se dă drumul controlat pentru a vedea unde mai sunt probleme, pentru a se face remedierile și pentru a întări astfel infrastructura din zona respectivă, la Paltinu este vorba de o colmatare care a fost descoperită acum câteva săptămâni sau acum câteva luni și a trebuit să fie scăzut nivelul apei pentru a se putea elibera zona respectivă. În aceste condiții, vă dați seama, funcția principală de producere de energie nu mai este realizată. Dar tocmai pentru că avem nevoie de aceste lucrări ca să fie realizată această funcție principală de a produce energie, ele sunt, repet, controlate, nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval. Din contră, ele sunt făcute tocmai pentru a da mai multă siguranță pentru aceste lucrări pe viitor și pentru a le face mai eficiente”, a răspuns ministra Mediului, întrebată dacă se mai produce electricitate la Vidraru”, declara ministra de la Mediu într-un interviu pentru Digi 24. Apele Române, anunț în plină criză a apei din Prahova și Dâmbovița / Diana Buzoianu cere primele demisii Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Ministrul Diana Buzoianu a afirmat că a solicitat demisia conducerii celor două instituții, precizând că, atât operatorul, cât și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița au contribuit în mod egal la situația care a afectat alimentarea cu apă în 13 localități din Prahova și Dâmbovița. ESZ Prahova denunță „deciziile eronate” luate de Apele Române și Ministerul Mediului
Diana Buzoianu: Tăierile ilegale de arbori din spațiile verzi urbane trebuie să devină infracțiuni
Proiectul de modificare a Codului Silvic vine în urma numeroaselor cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi ale orașelor mari. „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi. În situații precum cele din IOR, instituțiile s-au lovit de limitele legii în vigoare. Prin această Ordonanță vom putea corecta un vid legislativ și stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală. Orașele au nevoie de protecție reală, nu doar declarativă”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Decizia de a introduce un regim penal vine în contextul unui fenomen în creștere. Potrivit Ministerului Mediului, Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori, situație în care autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului silvic deoarece terenul era încadrat la categoria „curți construcții” . „Cazurile recente, precum tăierea ilegală a 30 de arbori în Sectorul 6, sancționată contravențional cu 300.000 lei, confirmă că actualele instrumente sunt insuficiente pentru a descuraja fenomenul. Proiectul prevede că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere de pe spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul se află în domeniul public sau privat, inclusiv în cazul celor încadrate în categoria „curți construcții” . Vor putes fi tăiați în continuare doar arborii pentru care există legislație să fie tăiați. Această modificare elimină ambiguitățile legislative care au împiedicat până acum intervenția autorităților în cele mai sensibile cazuri de distrugere a arborilor”, transmite Ministerul Mediului, duminică, într-un comunicat de presă. Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator este necesară pentru protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației, în condițiile în care Bucureștiul are doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor.
Buzoianu: Să aruncăm în stânga și în drepta cu vouchere nu ne duce nicăieri
„Până acum au fost gândite programe pe termen scurt în loc de programe strategice, că aici de fapt este o problemă esențială: Unde ducem banii de pe taxele pe mediu sau de pe certificatele verzi? Pentru anul viitor am schimbat strategia. Adică anul acesta și până anul acesta programele de succes gândite de AFM erau mai degrabă programele care duceau la vouchere date în două secunde. Era această voucheriadă în care dacă se puteau da în două secunde era cel mai de succes program posibil al anului respectiv. Nu asta rezolvă, de fapt, problema pe mediu. Deci problema să aruncăm în stânga și în dreapta cu vouchere ca să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită și de fapt în realitate nu se rezolvă problema mai mare, nu ne duce nicăieri”, a spus sâmbătă, la B1, Diana Buzoianu. Ea susține că anul acesta o parte semnificativă din banii din PNRR au fost pierduți în urma negocierilor cu Comisia Europeană. „Acolo sunt proiecte strategice pentru România: apă canal pentru comunități, comunități care nu au astăzi, nu au văzut apă potabilă în zona respectivă, nu au acces la canalizare. Acolo sunt proiecte precum centrul de aport voluntar, adică locurile în care să poată aduce cetățenii mobila lor, deșeuri toxice, deșeuri vegetale. Toate aceste programe și-au pierdut finanțarea. O parte semnificativă dintre ele. Am reușit să salvăm o parte prin negocierea cu Comisia. O parte, aproape o treime din acești bani au fost pierduți. Și vorbim de proiecte care începuseră deja”, a spus ministra Mediului. O parte din proiecte, mutate pe AFM Ea susține că o parte din aceste proiecte au fost mutate pe AFM. „Dacă am de ales între a da vouchere pentru termopane, deși este un proiect nobil, deși are și beneficiile lui, sau între a da a finaliza proiecte de apă și canalizare în localități care nu au apă și canalizare în 2025, pentru mine este o decizie foarte simplă, inclusiv de mediu, că îmi doresc ca oamenii să aibă înainte de orice acces la apă”, a explicat ministra. În ceea ce privește programul Casa Verde, Diana Buzoianu susține că acesta este gestionat prin programul RepowerEU de Ministerul Fondurilor Europene: „Noi de fapt în realitate avem o problemă foarte mare legată de programele de fotovoltaice, pentru că am investit foarte mult în programele de fotovoltaice, dar nu am dat în stocare, exact. (…) Trebuie să schimbăm asta, pentru că resursele pe care noi le avem sunt limitate”. „Anul viitor s-ar putea să nu mai avem proiecte noi cu vouchere, e adevărat, dar o să finalizăm proiecte în care comune care nu au avut niciodată apă și canal, vor avea apă și canal. Și eu cred că asta este un câștig uriaș pentru România”, a adăugat Diana Buzoianu.
Buzoianu: Proiectul de reorganizare a Romsilva, trimis săptămâna viitoare spre avizare
„Am trimis săptămâna aceasta ultimul proiect de ordonanță de urgență, care sperăm noi să fie adoptat săptămâna viitoare împreună cu hotărârea de reorganizare. Este o ordonanță de urgență care este absolut esențială pentru a rezolva inclusiv niște observații venite de la Ministerul Justiției, dar și care clarifică foarte onest că este nevoie de criterii de performanță. Eu am trăit această realitate absolut aberantă, în care încercând să introduc criterii de performanță, mi s-a explicat atât: nu e scris în lege că trebuie să fie criterii de performanță. Am trecut expres în lege că trebuie să fie criterii de performanță”, a spus Diana Buzoianu la B1 Tv. Ea spune că au fost modificate inclusiv condițiile pe care trebuie să le îndeplinească directorii care doresc să participe la concurs, astfel încât să nu mai fie doar oameni din sistem, ci și unii mai noi, mai tineri, care pot aduce experiența lor. „Și după ce vom trece această ordonanță de urgență, practic avem și hotărârea de reorganizare care stabilește foarte clar că se va aduce la 12 direcții regionale”, a adăugat ministra Mediului. Ea mai spune că un lucru foarte important este că va fi clarificată contabilitatea Romsilva: „Pentru că până acum Romsilva a făcut o grămadă de activități, o parte dintre ele secundare, care de fapt, în realitate, mâncau bani de la activitatea principală și anume de administrare a pădurilor. (…0 Eu nu mai vreau să ducem bani de la principala activitate a Romsilvei, să-i ducem ca să finanțăm orice altceva, hoteluri și mai știu eu ce”.
Diana Buzoianu va propune modificări la monitorizarea aerului: Vrem să știm ce respirăm acum, nu media pe 24 de ore
Diana Buzoianu susține că dronele aflate deja în funcțiune au și stații de măsurare a calității aerului. „Săptămâna următoare îmi doresc să propunem o legislație care să ne arate live cu o medie de o oră ce aer respirăm. Astăzi dacă ne uităm cu toții pe site-ul autorității naționale, cu privire la Registrul Calității Aerului, avem o medie din ultimele 24 de ore. Poate vă amintiți la ultimul incendiu din București, cum senzorii arătau verde și eram în plin incendiu și străzile erau pline cu fum”, a declarat ministra Mediului la B1 TV. Ea spune că se întâmplă acest lucru pentru că în prezent standardul de monitorizare a calității aerului este media din ultimele 24 de ore. „O să modificăm asta și chiar săptămâna următoare sper să venim cu un ordin pentru a avea monitorizare pe medie orară. Pentru că oamenii când se uită pe aceste site-uri vor să vadă ce aer respiră acum, nu ce aer au respirat în medie în ultimele 24 de ore”, a adăugat Buzoianu.
Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect major de importanță națională. Urgența tronsonului pentru care România riscă să piardă 17 miliarde de lei
Guvernul se pregătește să declare Autostrada Sibiu – Pitești drept proiect major de importanță națională. Decizia ar putea fi luată pentru ca finalizarea autostrăzii să fie permisă pe raza unor arii naturale protejate de interes național, cu exproprieri în siturile Natura Cozia și Cozia – Buila – Vânturarița, respectiv cu defrișarea a 13 hectare de pădure din Parcul Național Cozia, conform unui proiect de act normativ pregătit în acest scop. În acest sens, autoritățile consideră necesar să se facă o derogare de la prevederile legale aplicabile în domeniul protecției mediului. Autostrada Sibiu – Pitești are 122 de kilometri și este prima care traversează Carpații, pe teritoriul României. Costă circa 2,8 miliarde de euro, fără TVA. Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect de importanță națională. Autostrada Sibiu – Pitești este singurul tronson lipsă al Coridorului de conectivitate 1 „Transcarpați” Executivul susține că neadoptarea acestor derogări de mediu ar conduce la pierderea finanțării obținute din fonduri externe nerambursabile pentru finalizarea obiectivului de investiții Autostrada Sibiu – Pitești, respectiv 17 miliarde lei pentru secțiunile 2 și 3, secțiuni afectate de prevederile legale în vigoare cu privire la arii protejate, cu mențiunea că secțiunile 1 și 5 au fost deja date în trafic, iar secțiunea 4 este realizată în proporție de 85%, potrivit informațiilor Profit.ro. Totodată, susțin sursele citate neadoptarea derogărilor va conduce la rezilierea contractelor de proiectare și execuție și, implicit, la suportarea de către statul român a daunelor către antreprenori pentru costurile suportate de aceștia atât pentru mobilizarea resurselor necesare execuției lucrărilor, cât și pentru pierderea de profit și alte cheltuieli ce vor fi stabilite în urma proceselor în instanță. Autostrada Sibiu-Pitești și condițiile de protecție a mediului Coridorul de conectivitate 1 ”Transcarpați” Constanța – București – Pitești – Sibiu – Sebeș – Deva – Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă și asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța și granița de vest a țării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Pe Autostrada Sibiu- Pitești (circa 123 km) sunt prevăzute următoarele lucrări: 9 tuneluri rutiere, dintre care 7 tuneluri în cadrul Secțiunii 2 (Boița 1 în lungime de aprox. 264 m, Boița 2 în lungime de aprox. 444 m, Lazaret Nord în lungime de aprox. 1018 m, Lazaret Sud în lungime de aprox. 317 m, Câineni în lungime de aprox. 1532 m, Robești în lungime de aprox. 900 m și Balota în lungime de aprox. 524 m), 1 tunel în cadrul Secțiunii 3 (Poiana în lungime de aprox. 1780 m) și 1 tunel în cadrul Secțiunii 4 (Momaia în lungime de aprox. 1350 m); 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești); lucrări de artă poduri, pasaje și viaducte ce traversează cursuri de apă, printre care râul Olt, căi ferate și drumuri naționale, județene și tehnologice, astfel fiind asigurat accesul fără a întrerupe nicio cale de comunicației Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Prin acordul de mediu și actele de reglementare în domeniul protecției mediului, au fost stabilite condiții și măsuri pentru protecția mediului în vederea realizării proiectului; condiționalitățile pentru protecţia mediului fiind respectate prin efectuarea următoarelor lucrări specifice: 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești); panouri fonoabsorbante; panouri anticoliziune; sisteme de colectare, epurare și evacuare a apei pluviale; polate și semipolate, cât și viaducte, poduri și pasaje, podețe care au și rol de asigurare a permeabilității faunei; consolidări care asigură stabilitatea versanților; garduri ranforsate de protecție pentru amfibieni și reptile, cât și pentru animale mari; cordoane de vegetație care să ghideze deplasarea unui număr cât mai mare de specii de faună pe sub infrastructuri, inclusiv a unor specii de păsări și a liliecilor Coridorul de conectivitate 1 „Transcarpaţi” Constanţa – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Sebeş – Deva – Lugoj – Timişoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă şi asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța şi graniţa de vest a ţării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Întregul coridor se suprapune atât reţelei TEN-T Core cât şi ramurii nordice a coridorului european Rin-Dunăre. Sursă foto: Profit.ro / Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Circulația TRENURILOR la CFR a fost reluată, după o suspendare temporară din cauza datoriilor Vești bune despre Autostrada Sibiu – Pitești. Ministrul Transporturilor și directorul CNAIR anunță progrese importante pe cel mai așteptat drum
Ambițiile ecologice ale Braziliei, puse pe pauză. Țara a apobat forajele petroliere în zona Amazonului
Compania braziliană Petrobras a primit permisiunea de a fora în căutare de petrol în apropierea gurii de vărsare a fluviului Amazon, ceea ce pune în umbră ambițiile ecologice ale țării, care se pregătește să găzduiască discuțiile ONU privind clima, potrivit The Guardian. Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a fost criticat de ecologiști, care susțin că planurile sale de extindere a zăcămintelor petroliere contravin imaginii sale de lider global în domeniul schimbărilor climatice. Brazilia va găzdui luna viitoare discuțiile privind clima Cop30 în orașul amazonian Belem. Compania Petrobras a declarat că forajele în regiunea Foz de Amazonas vor începe imediat și vor dura cinci luni, după lupta de cinci ani pentru obținerea permisiunii de explorare a zonei. „Petrobras a îndeplinit toate cerințele stabilite de Ibama (organismul de supraveghere a mediului), respectând pe deplin procesul de acordare a licențelor de mediu”, a declarat gigantul petrolier într-un comunicat transmis AFP. „Sperăm să obținem rezultate excelente în urma acestei cercetări și să dovedim existența petrolului în porțiunea braziliană a acestei noi frontiere energetice globale”, a declarat Magda Chambriard, președinta Petrobras. Compania va fora o sondă de explorare la un sit offshore situat la 500 km de gura de vărsare a fluviului Amazon, la o adâncime de peste 2.800 de metri. Forajul Blocului 59 – care se află la 160 km de coastă – a fost un proiect pasionat de Lula, care insistă că veniturile din petrol vor ajuta la finanțarea tranziției climatice a Braziliei. Ecologiștii au tras semnale de alarmă cu privire la forajul petrolier în largul coastei celei mai mari păduri tropicale din lume, o zonă cu biodiversitate care găzduiește mai multe comunități indigene. ONG-ul Observatorul Climei din Brazilia a declarat că organizațiile societății civile vor merge în instanță pentru a contesta decizia, pe baza „ilegalităților și deficiențelor tehnice” din procesul de acordare a licențelor. „Aprobarea sabotează Cop și contravine rolului de lider climatic revendicat de președintele Luiz Inácio Lula da Silva pe scena internațională”, a declarat Observatorul Climei. „Decizia este dezastruoasă din perspectiva mediului, climei și sociobiodiversității.” Ibama a refuzat companiei Petrobras o licență de explorare în 2023, invocând planuri inadecvate de protejare a faunei sălbatice în caz de deversare de petrol.
SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică
SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Generarea globală de energie regenerabilă depășește pentru prima dată cărbunele
Un raport al grupului de experți în climă Ember a constatat că, în primele șase luni ale anului 2025, energia regenerabilă a depășit apetitul tot mai mare la nivel mondial pentru electricitate, ceea ce a dus la o ușoară scădere a utilizării cărbunelui și gazelor, potrivit The Guardian. Lumea a generat cu aproape o treime mai multă energie solară în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, acoperind 83% din creșterea globală a cererii de energie electrică. Energia eoliană a crescut cu puțin peste 7%, permițând surselor regenerabile să înlocuiască combustibilii fosili pentru prima dată. Această etapă importantă reprezintă „un punct de cotitură crucial”, potrivit Małgorzatei Wiatros-Motyka, analist senior în domeniul energiei electrice la Ember și autoare a raportului. Ea a spus: „Energiile solare și eoliene se dezvoltă acum suficient de rapid pentru a satisface apetitul tot mai mare al lumii pentru electricitate. Aceasta marchează începutul unei schimbări în care energia curată ține pasul cu creșterea cererii.” China și India au fost în mare măsură responsabile pentru creșterea exploziei de energie regenerabilă, potrivit raportului Ember, spre deosebire de SUA și Europa, care s-au bazat mai mult pe combustibilii fosili. Un raport separat al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) a constatat că sursele regenerabile de energie la nivel global s-ar putea dubla până la sfârșitul deceniului, 80% din noua capacitate de energie curată fiind așteptată să provină din energia solară. Fatih Birol, directorul executiv al IEA, a declarat: „Creșterea capacității globale de energie regenerabilă în următorii ani va fi dominată de energia solară fotovoltaică – dar și de energia eoliană, hidroenergia, bioenergia și energia geotermală vor contribui.” AIE a declarat că China va rămâne cea mai mare piață de creștere din lume pentru energiile regenerabile, India devenind a doua cea mai mare în restul deceniului. În aceeași perioadă, India și-a crescut cererea de energie regenerabilă de peste trei ori față de cea de electricitate – care a fost semnificativ mai slabă în acest an – ceea ce a dus la o scădere a consumului de cărbune și gaze cu 3,1%, respectiv 34%. În schimb, cererea de energie electrică din SUA a depășit sectorul energiilor regenerabile în creștere, ceea ce a dus la o creștere de 17% a producției de energie pe bază de cărbune în prima jumătate a anului. În UE, cererea a înregistrat doar o creștere modestă în comparație cu prima jumătate a anului trecut, însă o scădere a energiei eoliene și hidroelectrice cauzată de vreme a făcut ca nici măcar energia solară, aflată în creștere rapidă, să nu poată împiedica creșterea producției de gaze și cărbune cu 14%, respectiv 1,1%.