Pe ce dată vor deveni „normale” prețurile la cireșe în România, potrivit experților. Cât mai avem de așteptat, de fapt
La venirea verii, prin anii 1990-2000, cireșele care le consumam în mod obișnuit la țară din pomii bunicilor sau vecinilor („Amintiri din Copilărie” – „La cireșe”, de Ion Creangă) au devenit un lux. Calamitățile climatice, precum înghețul, bruma și grindina, au distrus recoltele. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat pe 24 aprilie că, din cauza fenomenelor meteorologice extreme, 2025 va fi anul în care nu vom mânca cireșe, vișine, caise sau piersici din producția internă. Ministrul spune că suntem neputincioși, deși a spus că autoritățile pot să gestioneze problema inundațiilor, deșertificării Sudului României și să prevină defrișările la scară largă. „Trebuie să recunosc că nu o să reușim la Ministerul Mediului să schimbăm clima în România și nu o să reușim să luăm măsuri care să schimbe clima la nivel global. Însă, în ceea ce privește adaptarea și în ceea ce privește atenuarea unor riscuri, bineînțeles că putem”. O ieșeancă vine cu o soluție Mihaela Căpraru, o ieșeancă născută în comuna Coarna care a lucrat la un hotel în Italia, și-a deschis o afacere în cartierul Zimbru, în anul 2021. În prezent, deține o plantație de două hectare cu cireși, însă ploile din ultimele zile i-au afectat 50% din producție. Însă, aprozarul ei de fructe și legume continuă să facă vânzări. Ea mai vinde prune, pere și caise, iar în toamnă, câteva soiuri de struguri. De asemenea, mai are la vânzare și pepeni din Grecia. „Am deschis acest aprozar în urmă cu 4 ani. Am o producție de cireșe care se întinde pe două hectare, avem prune, pere, caise și, toamna, mai multe soiuri de struguri. Ploile de zilele acestea au afectat foarte mult producția de cireșe, au crăpat foarte multe dintre ele. Ploaia aceasta a și ajutat, dar a și înrăutățit situația. Crescând la țară și muncind acolo, știam cu ce se mănâncă această muncă”, a spus Mihaela Căpraru pentru BZI. Când se vor ieftini cireșele? Mihaela Căpraru intenționează să se apuce de cultivat căpșuni. În privința cireșelor, ea a spus că are persoane care o ajută la cules fiindcă lucrează toată ziua la aprozar. În primul an i-a fost greu pentru că nu găsea oameni dispuși să lucreze. Cu toate că afacerea ei a mers pe minus la început, a căpătat experiență. Ea vinde kilogramul de cireșe la 49 lei, dar estimează că prețul va scădea spre finalul lunii iunie. Pe de altă parte, este întristată că recolta de caise este compromisă anul acesta, iar 50% din producția de cireșe s-au pierdut. Mihaela Căpraru se teme că precipitațiile prelungite de ploaie îi vor cauza și mai multe pierderi. „Anul acesta nu o să avem caise din producția noastră, din cauza frigului care a fost. Cam 50% dintre cireșe s-au pierdut, cam aceasta a fost pierderea. Am avut, zilele trecute, și zmeură, și afine din producția noastră, dar nu mai avem acum. Prețul la cireșe o să mai scadă în aproximativ o lună. Dacă o să o mai țină așa cu ploile, o să fie și mai multe pierderi”. Citește și: Cât costă 1 kilogram de căpșune românești în Carrefour, acum, pe final de lună mai Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Comisia de mediu din Parlament, în vizită în Baia Mare: maramureșenii mor otrăviți cu metale grele
Diana Buzoianu a prezentat, alături de parlamentarii USR Brian Cristian și Allen Coliban, concluziile vizitei întreprinse săptămâna trecută la Baia Mare, precum și fotografii și înregistrări video ale dezastrului ecologic care îi îmbolnăvește și chiar omoară pe maramureșeni, „în timp ce autoritățile statului fie ridică din umeri, fie spun că au monitorizat și nu au găsit nimic în neregulă”. „Dezastrul de la Bozânta Mare reiese limpede și din cifrele privind îmbolnăvirile: de la 1.500 la 15.000 de bolnavi de cancer în evidența spitalului din apropiere, din cauza otrăvirii constante cu metale grele. Înfricoșător de-a dreptul este faptul că toate autoritățile cu care am vorbit știu situația, dar ridică din umeri. De exemplu, Conversmin SA, societatea din subordinea Ministerului Economiei care trebuia să se ocupe de ecologizarea iazurilor de decantare, a primit ZERO lei pentru această acțiune. De 10 ani încoace, locuitorii din zonă mor din cauza poluării, dar nu s-au găsit 160 de milioane de lei – căci atât ar fi trebuit – pentru ecologizarea iazurilor”, declară Diana Buzoianu, deputată USR și președinta Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților. La fel de grav precum inacțiunea din ultimul deceniu este faptul că nici măcar acum, în al 12-lea ceas, autoritățile nu par să aibă intenția de a îndrepta situația. „În județul Maramureș sunt mai multe iazuri de decantare, cel de la Bozânta Mare este cel mai mare. Vorbim de grămezi de steril, provenit în urma exploatărilor miniere și care conține substanțe toxice, inclusiv silice cristalină, asociată direct cu cazurile de cancer pulmonar. La momentul închiderii minelor, statul și-a luat angajamentul să ecologizeze zona, dar nu a făcut nimic. Mai mult, la Ministerul Economiei există un proiect care prevede ca pe iazul de la Bozânta să fie depozitat nămol provenit de la stațiile de epurare a apelor de mină, dar și de la operatorul de apă și canalizare. Adică, dacă tot avem deja foarte multe substanțe toxice într-un loc, vor să vină și să pună mai multe substanțe toxice. Nu putem permite asta”, afirmă deputatul USR de Maramureș Brian Cristian. Comisia pentru mediu a mers și la Iazul Tăuții de Sus, unde autoritățile spun că au fost desfășurate 70% din acțiunile de ecologizare și că ar mai fi nevoie de 26 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor. Banii nu vin însă de ani de zile, în schimb Consiliul Județean Maramureș vrea să construiască la foarte mică distanță (doar câteva zeci de metri) un parc industrial și un centru educațional dual, unde vor învăța sute de studenți și elevi. De asemenea, membrii Comisiei pentru mediu au vizitat fosta fabrica Cuprom, prilej de a vedea cum gestionează statul imobilele Companiei Remin, companie aflată în insolvență de aproape 10 ani. „La dezbaterea pe care am avut-o la Primăria Baia Mare nu a participat Institutul Național de Sănătate Publică, deși discutam o problemă ce afectează viețile locuitorilor. Apoi, Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș a susținut că măsurătorile pe care le-a efectuat în zonă nu au scos nereguli la iveală. Dar Agenția a măsurat doar pulberile în suspensie, nu și poluarea cu metale grele. Cu alte cuvinte, vedem cum instituțiile care ar trebui să reacționeze primele și să sancționeze poluatorii sunt cele mai pasive. Sunt probleme grave în funcționarea instituțiilor și se vede incapacitatea statului în respectarea articolului din Constituție care garantează românilor dreptul la un mediu curat”, precizează Allen Coliban, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru mediu. USR va face toate demersurile pentru a se asigura că statul va aloca banii necesari lucrărilor de ecologizare a iazurilor, astfel încât sănătatea românilor să nu mai aibă de suferit.