Şedinţă de urgenţă la Ministerul Mediului din cauza avertizărilor meteo şi hidro de cod roşu şi portocaliu
Ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, a convocat astăzi Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), ca urmare a avertizărilor meteorologice şi hidrologice de cod galben, portocaliu şi roşu emise de Administraţia Naţională de Meteorologie şi de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Şedinţa extraordinară a fost condusă de secretarul de stat Raul Pop. Acesta a subliniat că, în următoarele 24 de ore, cantităţile de precipitaţii pot depăşi de două ori media unei luni, ceea ce poate conduce la inundaţii locale şi probleme pe cursurile de apă. Deşi solul uscat poate absorbi parţial apele, există riscul producerii de viituri rapide şi de depăşiri ale cotelor de inundaţie. Populaţia este rugată să evite depozitarea materialelor în apropierea canalelor de scurgere pentru a nu bloca evacuarea apelor. Meteorologii anunţă ploi abundente, de până la 110 litri pe metru pătrat în judeţele Dolj şi Olt, unde a fost emis cod roşu, intensificări ale vântului cu rafale de 70–90 km/h în Capitală şi în sudul ţării, precum şi ninsori viscolite la altitudini de peste 1500 de metri, cu depuneri de zăpadă de până la 50 de centimetri. În acelaşi timp, hidrologii au emis avertizări de cod galben, portocaliu şi roşu pe mai multe râuri din sud-vest, Muntenia, Dobrogea şi Moldova, unde se aşteaptă viituri şi posibile depăşiri ale cotelor de apărare. Reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” au mobilizat 75 de utilaje şi peste 500 de oameni pregătiţi să intervină, menţinând contactul permanent cu administraţiile bazinale, prefecturile şi autorităţile locale. Totodată, au fost verificate acumulările de apă şi s-a colaborat cu Hidroelectrica pentru gestionarea viiturilor. În judeţele Dolj şi Olt, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă au dispus manevre preventive, cu echipe operative şi mijloace tehnice suplimentare. Ministerul Mediului reaminteşte responsabililor de amenajări hidrotehnice şi acumulări piscicole că este obligatorie respectarea strictă a regulilor de exploatare şi monitorizarea permanentă a lucrărilor pentru a proteja populaţia şi mediul. Avertizările rămân în vigoare în perioada 2–5 octombrie 2025, iar prognozele vor fi actualizate în funcţie de evoluţia fenomenelor.
Diana Buzoianu: Delta Văcărești e protejată prin lege, dar fără consecințe dure, problemele se repetă
Diana Buzoianu a declarat că Delta Văcărești beneficiază de statut legal de arie protejată, însă lipsa unor sancțiuni imediate și ferme face ca încălcările să se repete. Ea a subliniat că este nevoie ca poliția, Primăria Capitalei și Garda de Mediu să colaboreze pentru a impune reguli clare și pentru a preveni distrugerile. „Dacă nu sunt consecințe imediate și dure, se repetă. Trebuie pusă legea în aplicare. Inclusiv poliția trebuie să fie implicată, iar colaborarea cu Primăria era esențială,” a spus Buzoianu. Buzoianu a adăugat că există probleme și la nivelul altor instituții, precum Romsilva și Apele Române, și a punctat că Delta Dunării suferă în continuare din cauza unui plan de management deficitar. „Era o lipsă de corelare imensă. Toate instituțiile au ajutat la îmbunătățirea planului, dar trebuie să fie unul practic. Fondurile europene nu trebuie risipite, iar pentru acel plan s-au plătit deja 10 milioane de euro,” a afirmat ea.
Impact mediu spre major asupra sănătăţii locuitorilor, după incendiul de la Dragonul Roşu
„Evenimentul a avut un impact mediu spre major, dar limitat la o zonă relativ restrânsă, însă dens populată. Monitorizarea s-a încheiat la ora 16:00, când valorile au intrat pe un trend descendent, fără risc de noi creşteri”, se arată în comunicatul remis joi de minister. În urma incendiului de amploare produs marţi seara, la complexul comercial Dragonul Roşu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate – ANMAP şi Administraţia Naţională de Meteorologie RA, a mobilizat specialişti şi resurse pentru a evalua în timp real impactul asupra calităţii aerului din Bucureşti. În dimineaţa zilei de miercuri, concentraţiile de particule fine din aer (PM10 şi PM2.5) au fost de câteva ori mai mari decât într-o zi obişnuită, arată analiza. Expunerea la astfel de niveluri poate provoca iritaţii ale căilor respiratorii, tuse, disconfort respirator şi poate agrava afecţiuni deja existente, precum astmul sau bolile de inimă. Persoanele sănătoase nu dezvoltă efecte grave după câteva ore de expunere, dar copiii, vârstnicii şi cei cu probleme respiratorii sau cardiovasculare pot resimţi mai acut aceste episoade. Pentru monitorizarea aerului, s-a acţionat cu trei autolaboratoare mobile: autolaboratorul din dotarea DJM Bucureşti, amplasat de dimineaţă în zona Vitan-Bârzeşti, şi alte două autolaboratoare de la DJM Giurgiu, zona CET Progresul, şi DJM Prahova, amplasat în localitatea Tunari. Analiza datelor a fost completată cu cele provenite de la 30 de staţii ale Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, amplasate în aglomerarea Bucureşti-Ilfov. Poluanţii monitorizaţi au inclus: PM10, PM2.5, oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat şi compuşi organici volatili. În noaptea incendiului, în condiţii de calm atmosferic, fumul s-a deplasat aproape de sol, provocând concentraţii ridicate de particule în cartierul Berceni, unde valorile orare de PM10 au atins 150–200 µg/m³. Valorile cele mai mari înregistrate de autolaborator: PM10 – 127 µg/m³, PM2.5 – 100 µg/m³, NO2 – 53 µg/m³, CO – 4,68 mg/m³, H2S – 4,4 µg/m³, NH3 – 18,4 µg/m³. Depăşirea valorii limită zilnice pentru PM10 s-a produs doar la staţia B17 – Colegiul Tehnic Mihai Bravu (58,7 µg/m³). După ora 12:00, concentraţiile au scăzut rapid, revenind la niveluri similare cu cele din zilele anterioare. „Mulţumesc specialiştilor din teren care au reacţionat prompt şi au lucrat ore întregi pentru a colecta date esenţiale pentru sănătatea oamenilor. Am mobilizat toate resursele disponibile pentru a înţelege şi limita efectele acestui eveniment. Vom continua să publicăm transparent toate informaţiile, iar Garda Naţională de Mediu va verifica respectarea legislaţiei şi va lua măsurile care se impun”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Garda Naţională de Mediu a demarat o acţiune specifică de control, având în vedere raportul ISU privind cauzele incendiului şi rezultatele monitorizării efectuate de autolaboratoarele ANMAP.
Buzoianu: Patru ani din viață pierdem, în medie, din cauza arderilor ilegale de deșeuri
„(Arderile de deșeuri – n.n.) provoacă un nivel uriaș de poluare, adică sunt zile în care se scurtează viața oamenilor care inhalează, care respiră acest aer și s-a întâmplat asta ani în șir. Sunt ani de zile care ne sunt scurși din viață, patru ani de zile în medie din cauza poluării aerului pierdem noi ca români”, a declarat Buzoianu, joi seară, la B1 TV. Ministrul a precizat că săptămâna trecută a fost adoptată hotărârea de guvern prin care Garda de Mediu poate folosi drone pentru a depista arderile ilegale, iar acum se lucrează la cadrul legal prin care imaginile captate să poată constitui probă în instanță. „Acum suntem în discuții foarte avansate pe ultimele faze de avizare pentru ca aceste imagini (…) să poată să fie folosite ca probă în instanță. Anume, să nu mai poată să fie contestate, pentru că sunt camere omologate. (…) Terminăm odată bâlciul că n-am văzut cine a dat foc, că nu știm cine arde deșeuri în Sintești, că nu știm cine arde deșeuri prin toate județele țării. Știm foarte bine cine le arde. Acum vom avea și probe și se vor deschide și dosare”, a afirmat oficialul. „Am mers săptămânile trecute în Hunedoara și în Gorj, unde există acest fenomen absolut îngrijorător. Oamenii își cumpără la kilogram haine cu un leu și ard hainele respective ca să își încălzească casele. (…) Familiile respective vând lemnul respectiv primit (ca ajutor social – n.n.) și continuă să își încălzească casele cu haine”, a mai spus ministrul Mediului.
Roșia Montana ar putea deveni o zonă turistică prin programul Adoptă o casă. Studenți la arhitectură lucrează la restaurarea caselor din comună
După 18 ani de minerit, Roșia Montana își caută viitorul. Președintele Nicușor Dan spune că aurul de acolo nu poate fi exploatat cu tehnologia actuală. Cu o vechime de 2.000 de ani, Roșia Montana ar putea deveni o destinație turistică. Comuna care și-a pierdut identitatea odată cu încheierea mineritului este locuită de oameni primitori. Problema e că locuințele au nevoie de renovare. Studenții din domeniul arhitecturii lucrează la restaurarea caselor din comună, prin programul „Adoptă o Casă la Roșia Montana”. Până acum, au fost restaurate mai multe case de către studenți voluntari care muncesc de zori. Mizânnd pe turism, Roșia Montana s-ar alătura și celorlalte localități turistice din Valea Arieșului. „Dacă vorbim de aur și de tehnologia de azi, e exclus mineritul. Pentru nivelul de resurse pe care îl avem aici și tehnologia de azi, nu se poate face minerit decât distrugând tot”, a declarat Nicușor Dan, președintele României, pentru TVR. Roșia Montana este inclusă în Patrimoniul UNESCO. Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: TVR Autorul recomandă: Nicușor Dan, în CONCEDIU la Roșia Montană. „VIZITĂ surpriză azi, în pauza de prânz!”
Diana Buzoianu, despre risipa de 54.000 de euro de la Apele Române pentru un sediu închiriat: Nu au nevoie de un astfel de sediu. Este o sfidare
Apele Române plătește lunar 54.000 de euro chiria pentru un sediu din centrul Bucureștiului. Întrebată la Digi24 când ar putea să înceteze risipa, Diana Buzoianu, ministra Mediului (USR) a promis că va lua rapid măsuri. „Le-am dat adresă să găsească cât mai rapid dacă nu vor reveni cu o propunere săptămâna aceasta, va trebui să-i chem la Minister pentru a avea o discuție și pentru a grăbi găsirea unui sediu, Este evident că că acest sediu nu poate fi justificat. Nu au nevoie de un astfel de sediu, în mijlocul Bucureștiului, ultra-central. Sigur, este un sediu foarte frumos, dar ne uitam zilele acestea la bugete de rectificări, primim sume de rectificări, inclusiv de la ANR că au nevoie de bani…când dai 54.000 de euro pentru sedii, e bizar să nu ai bani pentru lucruri esențiale. Trebuie un pic echilibrat”. Întrebată de Cosmin Prelipceanu când ar putea să găsească o „casă mai ieftină”, ministra Mediului a spus că întâi trebuie să caute. „Eu le-am dat adresa de urgență. Contractul prelungit mai are 2 luni. Aceasta cifra este colosală pentru orice standard. Este o imagine a unei risipe mai largi, în momentul în care tu ai pierdut 350.000 de euro, dar ai 54.000 de euro pentru un sediu frumos, ultra-central, este în pic o sfidare…”, a spus ministra Sursa Video: Digi24 Autorul recomandă: Ministrul Mediului, PRINS cu garda jos! Nu a știut să numească TREI specii pe cale de dispariție din România
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat intenţia de a extinde autoritatea Gărzii de Mediu
Duminică, la TVR Info, Diana Buzoianu, ministrul Mediului a anunţat că a transmis spre avizare interministerială un proiect de hotărâre de guvern care va consolida atribuţiile Gărzii de Mediu în controale. „Săptămâna aceasta am trimis către colegii din ministere spre a viza o hotărâre de guvern care să consolideze puterea Gărzii de Mediu de a face controale. Astăzi Garda de Mediu are drone, are bodycamuri luate din PNRR, dar nu are şi reglementările legislative ca să le folosească. Şi atunci am trimis de urgenţă hotărârea de guvern care reglementează folosirea acestor echipamente”. De asemenea, Buzoianu a anunţat că a cerut un raport tematic privind incendiile din gropile de gunoi, motivând prin riscul mai ridicat de incendiu în timpul verii: „Când am venit la minister, am cerut un control tematic pe gropile de gunoi, pentru că, după cum bine ştiţi, vara apar incendii în toate gropile de gunoi. Asta pentru că nu ajung la gropile de gunoi materiale tratate aşa cum ar trebui să fie, sortate aşa cum ar trebui să fie, pentru că nu reciclăm câte materiale ar trebui să reciclăm şi asta implicit duce şi la un pericol mai mare de incendii în timpul verii”. Oficialul a declarat că luni vor fi anunţate rezultatele acestui raport, având programată o conferinţă de presă alături de Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.
Pe ce dată vor deveni „normale” prețurile la cireșe în România, potrivit experților. Cât mai avem de așteptat, de fapt
La venirea verii, prin anii 1990-2000, cireșele care le consumam în mod obișnuit la țară din pomii bunicilor sau vecinilor („Amintiri din Copilărie” – „La cireșe”, de Ion Creangă) au devenit un lux. Calamitățile climatice, precum înghețul, bruma și grindina, au distrus recoltele. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat pe 24 aprilie că, din cauza fenomenelor meteorologice extreme, 2025 va fi anul în care nu vom mânca cireșe, vișine, caise sau piersici din producția internă. Ministrul spune că suntem neputincioși, deși a spus că autoritățile pot să gestioneze problema inundațiilor, deșertificării Sudului României și să prevină defrișările la scară largă. „Trebuie să recunosc că nu o să reușim la Ministerul Mediului să schimbăm clima în România și nu o să reușim să luăm măsuri care să schimbe clima la nivel global. Însă, în ceea ce privește adaptarea și în ceea ce privește atenuarea unor riscuri, bineînțeles că putem”. O ieșeancă vine cu o soluție Mihaela Căpraru, o ieșeancă născută în comuna Coarna care a lucrat la un hotel în Italia, și-a deschis o afacere în cartierul Zimbru, în anul 2021. În prezent, deține o plantație de două hectare cu cireși, însă ploile din ultimele zile i-au afectat 50% din producție. Însă, aprozarul ei de fructe și legume continuă să facă vânzări. Ea mai vinde prune, pere și caise, iar în toamnă, câteva soiuri de struguri. De asemenea, mai are la vânzare și pepeni din Grecia. „Am deschis acest aprozar în urmă cu 4 ani. Am o producție de cireșe care se întinde pe două hectare, avem prune, pere, caise și, toamna, mai multe soiuri de struguri. Ploile de zilele acestea au afectat foarte mult producția de cireșe, au crăpat foarte multe dintre ele. Ploaia aceasta a și ajutat, dar a și înrăutățit situația. Crescând la țară și muncind acolo, știam cu ce se mănâncă această muncă”, a spus Mihaela Căpraru pentru BZI. Când se vor ieftini cireșele? Mihaela Căpraru intenționează să se apuce de cultivat căpșuni. În privința cireșelor, ea a spus că are persoane care o ajută la cules fiindcă lucrează toată ziua la aprozar. În primul an i-a fost greu pentru că nu găsea oameni dispuși să lucreze. Cu toate că afacerea ei a mers pe minus la început, a căpătat experiență. Ea vinde kilogramul de cireșe la 49 lei, dar estimează că prețul va scădea spre finalul lunii iunie. Pe de altă parte, este întristată că recolta de caise este compromisă anul acesta, iar 50% din producția de cireșe s-au pierdut. Mihaela Căpraru se teme că precipitațiile prelungite de ploaie îi vor cauza și mai multe pierderi. „Anul acesta nu o să avem caise din producția noastră, din cauza frigului care a fost. Cam 50% dintre cireșe s-au pierdut, cam aceasta a fost pierderea. Am avut, zilele trecute, și zmeură, și afine din producția noastră, dar nu mai avem acum. Prețul la cireșe o să mai scadă în aproximativ o lună. Dacă o să o mai țină așa cu ploile, o să fie și mai multe pierderi”. Citește și: Cât costă 1 kilogram de căpșune românești în Carrefour, acum, pe final de lună mai Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Comisia de mediu din Parlament, în vizită în Baia Mare: maramureșenii mor otrăviți cu metale grele
Diana Buzoianu a prezentat, alături de parlamentarii USR Brian Cristian și Allen Coliban, concluziile vizitei întreprinse săptămâna trecută la Baia Mare, precum și fotografii și înregistrări video ale dezastrului ecologic care îi îmbolnăvește și chiar omoară pe maramureșeni, „în timp ce autoritățile statului fie ridică din umeri, fie spun că au monitorizat și nu au găsit nimic în neregulă”. „Dezastrul de la Bozânta Mare reiese limpede și din cifrele privind îmbolnăvirile: de la 1.500 la 15.000 de bolnavi de cancer în evidența spitalului din apropiere, din cauza otrăvirii constante cu metale grele. Înfricoșător de-a dreptul este faptul că toate autoritățile cu care am vorbit știu situația, dar ridică din umeri. De exemplu, Conversmin SA, societatea din subordinea Ministerului Economiei care trebuia să se ocupe de ecologizarea iazurilor de decantare, a primit ZERO lei pentru această acțiune. De 10 ani încoace, locuitorii din zonă mor din cauza poluării, dar nu s-au găsit 160 de milioane de lei – căci atât ar fi trebuit – pentru ecologizarea iazurilor”, declară Diana Buzoianu, deputată USR și președinta Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților. La fel de grav precum inacțiunea din ultimul deceniu este faptul că nici măcar acum, în al 12-lea ceas, autoritățile nu par să aibă intenția de a îndrepta situația. „În județul Maramureș sunt mai multe iazuri de decantare, cel de la Bozânta Mare este cel mai mare. Vorbim de grămezi de steril, provenit în urma exploatărilor miniere și care conține substanțe toxice, inclusiv silice cristalină, asociată direct cu cazurile de cancer pulmonar. La momentul închiderii minelor, statul și-a luat angajamentul să ecologizeze zona, dar nu a făcut nimic. Mai mult, la Ministerul Economiei există un proiect care prevede ca pe iazul de la Bozânta să fie depozitat nămol provenit de la stațiile de epurare a apelor de mină, dar și de la operatorul de apă și canalizare. Adică, dacă tot avem deja foarte multe substanțe toxice într-un loc, vor să vină și să pună mai multe substanțe toxice. Nu putem permite asta”, afirmă deputatul USR de Maramureș Brian Cristian. Comisia pentru mediu a mers și la Iazul Tăuții de Sus, unde autoritățile spun că au fost desfășurate 70% din acțiunile de ecologizare și că ar mai fi nevoie de 26 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor. Banii nu vin însă de ani de zile, în schimb Consiliul Județean Maramureș vrea să construiască la foarte mică distanță (doar câteva zeci de metri) un parc industrial și un centru educațional dual, unde vor învăța sute de studenți și elevi. De asemenea, membrii Comisiei pentru mediu au vizitat fosta fabrica Cuprom, prilej de a vedea cum gestionează statul imobilele Companiei Remin, companie aflată în insolvență de aproape 10 ani. „La dezbaterea pe care am avut-o la Primăria Baia Mare nu a participat Institutul Național de Sănătate Publică, deși discutam o problemă ce afectează viețile locuitorilor. Apoi, Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș a susținut că măsurătorile pe care le-a efectuat în zonă nu au scos nereguli la iveală. Dar Agenția a măsurat doar pulberile în suspensie, nu și poluarea cu metale grele. Cu alte cuvinte, vedem cum instituțiile care ar trebui să reacționeze primele și să sancționeze poluatorii sunt cele mai pasive. Sunt probleme grave în funcționarea instituțiilor și se vede incapacitatea statului în respectarea articolului din Constituție care garantează românilor dreptul la un mediu curat”, precizează Allen Coliban, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru mediu. USR va face toate demersurile pentru a se asigura că statul va aloca banii necesari lucrărilor de ecologizare a iazurilor, astfel încât sănătatea românilor să nu mai aibă de suferit.