Giorgia Meloni și-a anulat o vizită externă pentru a merge la Modena la o zi după atacul din centrul orașului
Șefa guvernului de la Roma nu se va deplasa în Cipru pentru o întâlnire cu președintele de la Nicosia, potrivit surselor citate de Reuters. Aceleași surse au precizat că și președintele Italiei, Sergio Mattarella, urmează să se deplaseze la Modena. Atacul a avut loc sâmbătă, în centrul orașului Modena, unde un bărbat în vârstă de 30 de ani, născut în Italia și de origine nord-africană, a intrat cu autoturismul într-o mulțime de oameni, într-o zonă aglomerată a orașului. Potrivit parchetului, suspectul este anchetat pentru masacru și vătămare corporală. Anchetatorii încearcă în continuare să stabilească motivul atacului. După incident, suspectul a încercat să fugă și a înjunghiat o persoană. Bărbatul a fost urmărit și imobilizat de mai mulți cetățeni până la intervenția forțelor de ordine. Primarul orașului, Massimo Mezzetti, a declarat că suspectul fusese tratat în 2022 pentru probleme de sănătate mintală asociate unei tulburări de personalitate schizoide, după care „a dispărut de pe radar”.
Ambasadorul Rusiei la Roma a fost convocat de Ministerul de Externe după ce Giorgia Meloni a fost insultată la televiziunea rusă
Anunțul a fost făcut marți de ministrul italian de Externe, Antonio Tajani care a spus că reprezentantul Rusiei în Italia a fost convocat. Diplomatul urmează să dea explicații în legătură cu declarațiile „foarte grave și insultătoare” făcute de prezentatorul Vladimir Soloviov la adresa premierului italian. Printre apelativele utilizate de Soloviov pentru a o caracteriza pe șefa guvernului de la Roma, se numără: „o rușine pentru rasa umană”, „o bestie sălbatică” și „o idioată cu acte”, relatează AFP. De asemenea, acesta a acuzat-o că și-ar fi trădat alegătorii și aliații politici, făcând referire inclusiv la președintele american Donald Trump. „Această Meloni este o creatură fascistă care și-a trădat alegătorii, pentru că a candidat cu sloganuri complet diferite. Trădare este al doilea prenume al ei, l-a trădat chiar și pe Trump, căruia îi jurase anterior credință”, mai spunea Soloviov. În replică, biroul Giorgiei Meloni a transmis că astfel de atacuri nu vor schimba direcția Italiei. „Prin însăși natura sa, un propagandist zelos al regimului nu poate da nimănui lecții despre consecvență sau libertate. Dar aceste caricaturi cu siguranță nu ne vor face să schimbăm cursul. Avem o singură busolă: interesele Italiei. Și vom continua să o urmăm cu mândrie, spre marea supărare a propagandiștilor de toate felurile”, a transmis biroul. Tot spectrul politic italian s-a unit pentru a condamna insultele prezentatorului rus. Relațiile dintre Italia și Rusia s-au răcit considerabil după ce Moscova a început Războiul împotriva Ucrainei, în februarie 2022.
Meloni și Macron amână primul lor summit bilateral la nivel înalt
Meloni i-a cerut lui Macron ca summitul bilateral să fie amânat până după reuniunea G7 de la Evian-les-Bains, programată între 15 și 17 iunie. Solicitarea a fost făcută pe 12 februarie, când cei doi lideri s-au întâlnit la o reuniune informală pe tema competitivității, în Beliga. Potrivit diplomatului citat de Politico, amânarea nu are legătură cu disputa apărută între cei doi lideri în această săptămână. Summitul de la Toulouse trebuia să fie un semnal puternic de apropiere franco-italiană și o încercare de a repara relația tensionată, printr-o reuniune a celor doi lideri și a unor miniștri-cheie pentru a discuta priorități comune. Franța și Italia nu au mai avut un summit bilateral la nivel înalt din 2020, când premierul italian de atunci, Giuseppe Conte, s-a întâlnit cu Macron la Napoli, conform Politico. Macron și Meloni s-au aflat, în ultimii ani, în dezacord pe mai multe teme, de la migrație la statul de drept. Tensiunile s-au reaprins săptămâna aceasta, când Macron a criticat-o pe Meloni pentru că a spus că uciderea activistului de extremă dreapta Quentin Deranque, în vârstă de 23 de ani, la Lyon, weekendul trecut, a fost „o rană pentru întreaga Europă”. Meloni s-a declarat „surprinsă” de reacția lui Macron, a spus că nu a vrut să se amestece în treburile interne ale Franței și a amintit dispute mai vechi, inclusiv episodul în care guvernul francez a anunțat că va monitoriza statul de drept în Italia la câteva zile după ce aceasta a câștigat alegerile. În același timp, în ultimele săptămâni, Meloni s-a apropiat tot mai mult de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cei doi organizând luna trecută un summit bilateral la Roma și susținând o agendă economică mai favorabilă comerțului.
Ce înseamnă să participi ca observator la Consiliul de Pace al lui Trump. Cazul Italiei și dilemele de la Roma
Marți, majoritatea parlamentară a adoptat o rezoluție prin care mandata executivul să participe, cu statut de „observator”, atât la reuniunea inaugurală a Consiliului de Pace, programată la Washington pe 19 februarie 2026, cât și la activitățile ulterioare ale organizației, arată Il Post. Această formulă de „observator” reprezintă un compromis, după ce premierul Giorgia Meloni refuzase inițial să ratifice actul constitutiv al organismului. Ea a reclamat motive de incompatibilitate cu Constituția Italiei. Consiliul de Pace este o organizație internațională înființată și prezidată de Donald Trump, având scopul declarat de a promova stabilitatea și pacea în diverse regiuni ale lumii, începând cu Gaza. Statutul său conferă președintelui o poziție centrală și puteri extinse în ceea ce privește invitarea și reconfirmarea statelor participante. Documentul de fondator prevede posibilitatea ca anumite state să participe ca „membri fără drept de vot” în așteptarea ratificării tratatului. Cu toate acestea, noțiunea de „observator”, așa cum a fost invocată de guvernul italian, nu este reglementată explicit în statut. De la entuziasm la reconsiderare Inițial, premierul Meloni și-a exprimat entuziasmul față de aderarea Italiei la Consiliul de Pace. A fost dealtfel singurul lider european care s-a arătat dispus să ratifice actul la ceremonia prezidată de Trump la Davos, în ianuarie. Ulterior însă, în urma criticilor interne și a rezervelor exprimate inclusiv de ministrul de Externe Antonio Tajani, guvernul a invocat articolul 11 din Constituția italiană. Acesta permite limitări ale suveranității doar „în condiții de paritate cu alte state”. Este o condiție considerată dificil de îndeplinit într-un organism în care președintele deține prerogative atât de extinse. Pentru a evita o ruptură diplomatică cu Washingtonul, executivul a optat pentru participarea ca „observator”. Aceasta este practic o soluție care permite prezența Italiei fără a fi nevoie de ratificarea tratatului. Consiliul de Pace: implicații juridice incerte Statutul Consiliului nu menționează explicit statutul de „observator”, ci doar pe cel de „membru fără drept de vot”, care presupune o intenție ulterioară de ratificare. Or, guvernul italian susține că o astfel de ratificare ar fi incompatibilă cu Constituția. Această ambiguitate ridică întrebări suplimentare. O participare fără drept de vot ar putea, paradoxal, să accentueze lipsa de „paritate” cerută de articolul 11. Astfel, Italia s-ar plasa într-o poziție subordonată față de ceilalți membri. În plus, o ratificare formală ar necesita o procedură parlamentară distinctă și mai complexă decât simpla rezoluție votată marți. Decizia este interpretată și dintr-o perspectivă politică. Meloni încearcă să mențină o relație privilegiată cu Donald Trump și să asigure Italiei un rol activ în dosarele din Orientul Mijlociu, o regiune în care Roma are o prezență diplomatică relevantă. Pe de altă parte, Germania și alte state europene au ales să nu participe la această inițiativă, ceea ce a sporit presiunea asupra guvernului italian. Ministrul Tajani a argumentat în Parlament că absența Italiei de la un forum dedicat păcii ar fi „politic de neînțeles”, un argument contestat însă de opoziție și de unii juriști. Între pragmatism și incertitudine Participarea cu statut de „observator” pare a fi o soluție de compromis menită să evite atât o confruntare cu Washingtonul, cât și un potențial conflict constituțional intern. Rămâne însă incertă soliditatea juridică a acestei formule și care sunt angajamentele pe termen lung pe care le implică. Pentru moment, Italia va lua parte la lucrările Consiliului fără drept de vot. În acest mod va fi într-o poziție care încearcă să echilibreze loialitatea diplomatică față de SUA cu constrângerile constituționale interne.
Giorgia Meloni: Cei care protestează față de Jocurile Olimpice sunt dușmani ai Italiei
„Mii și mii de italieni lucrează în acest moment pentru a se asigura că totul decurge fără probleme în timpul Jocurilor Olimpice”, a scris Meloni. „Mulți dintre ei sunt voluntari, pentru că vor ca țara lor să arate bine, să fie admirată și respectată”. Imagini difuzate la televiziunile din întreaga lume Prim-ministrul a condamnat dur manifestanții violenți. „Apoi sunt și cei care sunt dușmanii Italiei și ai italienilor, care protestează față de Jocurile Olimpice”, a declarat ea, scrie Il Messaggero. Acești protestatari provoacă difuzarea imaginilor cu violențe la televiziunile din întreaga lume. Declarația vine după ce alții au tăiat cablurile feroviare pentru a împiedica plecarea trenurilor. Sabotajele feroviare au afectat grav circulația trenurilor. Incendii provocate au avariat infrastructura la Pesaro și Bologna. Întârzierile au ajuns la 240 de minute în unele cazuri. Solidaritate cu forțele de ordine „Încă o dată, solidaritate cu poliția, cu orașul Milano și cu toți cei care vor vedea munca lor subminată de aceste bande de criminali”, a declarat Meloni. Declarațiile prim-ministrului vin în contextul în care Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina au început cu ceremonia de deschidere sâmbătă. Protestele și sabotajele par să fie parte dintr-o campanie mai amplă împotriva evenimentului sportiv. Atacurile asupra infrastructurii feroviare au fost comparate cu sabotajele de la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Parchetul din Bologna investighează incidentele ca posibile acte de terorism. Anchetatorii se concentrează asupra anarhiștilor și antagonilor. Verifică dacă există legătură cu grupul care a comis acțiuni violente la Torino pe 31 ianuarie.
Italienii urează arrivederci francezilor de la Carrefour: Bruxelles a aprobat preluarea celor 1000 de magazine și relansarea vechiului brand de retail italian GS
În paralel cu această autorizație de la Bruxelles, NewPrinces Group a lansat oficial o nouă fază pentru relansarea afacerii. Grupul, controlat de Angelo Mastrolia, a prezentat un plan industrial de transformare a lanțului: un nume nou, noi formate, noi game de produse și un model contractual fără precedent în țară. Rețeaua va fi redenumită treptat GS, reînviind un brand istoric în retailul italian, notează Revista Inforetail. Mastrolia a anunțat o investiție de 435 de milioane de euro pentru a sprijini relansarea. Planul include un proces de rebranding care se va extinde până la sfârșitul anului 2028, începând în centrul și sudul Italiei și extinzându-se ulterior spre nord, unde marca Carrefour are o recunoaștere mai mare. Simultan, magazinele vor fi modernizate cu renovări și noi formate , în timp ce gama de produse și mărcile private vor trece printr-o revizuire completă. NewPrinces a trimis, de asemenea, o scrisoare furnizorilor pentru a stabili termenii comerciali pentru viitoarea rețea GS. Conform Corriere della Sera , scrisoarea solicita companiilor să își prezinte propunerile comerciale pentru 2026 până la 15 decembrie, acordându-le un preaviz de doar două săptămâni. Scrisoarea solicita, de asemenea, o reducere imediată a prețurilor , argumentând că actuala fază deflaționistă necesită ajustări urgente pentru a menține competitivitatea și a crea noi oportunități de creștere. Facturare Net-Net: Cea mai semnificativă modificare a scrisorii este introducerea modelului de facturare „net-net” , care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Acest sistem, comun în unele magazine de retail și discount din Marea Britanie , implică definirea unui preț unic și stabil, convenit cu furnizorii . Lanțul va aplica apoi doar TVA și o marjă fixă pentru a determina prețul final pentru public. Modelul elimină practic toate mecanismele tradiționale ale relației comerciale italiene, cum ar fi reducerile logistice, bonusurile de sfârșit de an, contribuțiile promoționale și obiectivele de volum. Relansarea GS face parte dintr-un plan industrial care își propune să consolideze NewPrinces ca al doilea cel mai mare grup agroalimentar italian după venituri și principalul operator de alimente și băuturi după numărul de angajați. Prin această operațiune, compania va atinge aproximativ 7 miliarde de euro în venituri consolidate și se așteaptă la o valoare netă de peste 1,1 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2025. NewPrinces, cunoscută anterior sub numele de Newlat Food, a devenit NewPrinces Group în urma achiziției companiei britanice Princes în 2024. Cu unități de producție în Italia, Marea Britanie, Germania, Franța, Polonia, Olanda și Mauritius, operează în zece categorii de alimente și controlează mărci precum Plasmon. Prin achiziționarea Carrefour Italia, evaluată la aproximativ 1 miliard de euro conform estimărilor pieței, grupul finalizează o mișcare strategică care își extinde prezența de la industria alimentară la distribuție, marcând începutul unei noi etape pentru lanțul destinat acum să renaască sub numele GS.
Giorgia Meloni reacționează după ce liderul celui mai mare sindicat din Italia a numit-o curtezana lui Trump
Maurizio Landini, liderul CGIL, confederația sindicală care a organizat mai multe proteste pro-palestiniene înainte de acordul de încetare a focului din Gaza, a făcut aceste remarci marți, la televiziune, la o zi după ce mai mulți lideri mondiali, inclusiv Meloni, s-au întâlnit în Egipt pentru un summit dedicat păcii în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Landini a acuzat-o pe Meloni că „nu a mișcat un deget” pentru a aduce pacea în Gaza, limitându-se la rolul de „curtezană a lui Trump”. Stânga italiană, acuzată de ipocrizie privind respectul față de femei Într-o postare pe rețelele sociale, Meloni a afirmat că Landini este „evident orbit de un resentiment crescând (pe care îl pot înțelege)”, înainte de a publica o definiție a cuvântului „curtezană”. „Cred că toată lumea cunoaște sensul cel mai comun atribuit acestui cuvânt, dar, în beneficiul celor care poate nu știu, public prima definiție găsită la o căutare rapidă pe internet”, a scris Meloni, postând o captură de ecran în care apărea: „Femeie cu moravuri ușoare, heterosexuală; eufemism pentru prostituată”. Meloni i-a criticat și pe adversarii săi de stânga, afirmând că, deși „timp de decenii ne-au ținut lecții despre respectul față de femei”, acum „critică o femeie numind-o prostituată”. În replică, Landini a susținut că nu a folosit „niciun fel de insultă sexistă” la adresa premierului și că termenul a fost folosit pentru a sugera o critică politică. Într-un comunicat, el a precizat: „Într-un interviu de 10 minute, pe care oricine îl poate revedea, pentru a evita orice neînțelegere sau manipulare a termenului folosit, am clarificat imediat ce am vrut să spun, că Meloni era pe urmele lui Trump, că făcea parte din anturajul lui, era servitoarea lui Trump”. În timpul discursului său din Egipt, Trump s-a întors către Meloni, singura femeie prezentă la eveniment, și i-a spus: „Te deranjează dacă spun că ești frumoasă? Pentru că ești cu adevărat frumoasă”. Ulterior, președintele american a lăudat-o pe Meloni, descriind-o drept „o sursă de inspirație pentru toți”.
Summitul privind Fâșia Gaza din Egipt are o nouă misiune: s-o convingă pe Giorgia Meloni să se lase de fumat / Nu vreau să omor pe cineva, a spus Meloni
O nouă problemă se conturează la summit-ul din Egipt, dintre liderii lumii: pe lângă viitorul Fâșiei Gaza, un alt obiectiv este la fel d eimportant, cel puțin pentru președintele Recep Tayyip Erdogan: fumatul lui Girogia Meloni. Erdogan i-a spus lui Meloni, în timpul summit-ului din Egip privind problemele Fâșiei Gaza, că arată bine, dar că ar trebui să se lase de fumat. Auzindu-l, președintele francez Emmanuel Macron a replicat pe loc, râzând: „E o cauză pierdută”. Erdogan a promis că va găsi o modalitate prin care s-o facă pe Meloni să renunțe la fumat, dar Meloni a zis că dacă s-ar întâmpla să nu mai fumeze, s-ar putea să omoare pe cineva. „Arăți grozav, dar trebuie să te conving să te lași de fumat”, i-a spus Erdogan lui Meloni. „E imposibil”, a intervenit Macron, „Știu, știu, a interventi Meloni, adăugând în glumă că renunțarea la țigări s-ar putea s-o facă mai puțin sociabilă”. „Nu vreau să omor pe cineva”, a spus Meloni. Meloni a mărturisit într-un interviu că s-a apucat din nou de fumat după ce se lăsase timp de 13 ani. Ea a recunoscut că fumatul a ajutat-o să lege relații cu alți politicieni, printre care și președintele tunisian Kais Saied.