Depresia, legată de reducerea unei zone-cheie a creierului. Descoperirea ar putea explica legătura cu demența
Un nou studiu identifică însă o posibilă piesă importantă a acestui puzzle: persoanele cu depresie prezintă un volum mai mic într-o regiune a hipocampului, structură cerebrală esențială pentru memorie și învățare. Cercetarea, publicată în revista științifică Translational Psychiatry, a analizat imagini obținute prin RMN și PET de la peste 2.000 de adulți cu vârste între 50 și 90 de ani, fără afectare cognitivă. Aproximativ o treime dintre participanți aveau depresie, scrie Science Alert. Hipocampul, zona afectată la persoanele cu depresie Cercetătorii au analizat mai multe regiuni ale hipocampului, o structură cerebrală cunoscută pentru rolul său în procesele de memorie, învățare și orientare. O regiune denumită CA23DG, formată din subcâmpurile hipocampale CA2 și CA3 și din girusul dentat, a prezentat un volum mai mic la persoanele cu depresie, comparativ cu cele fără depresie. Asocierea s-a menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală și nivelul de activitate fizică. „Depresia a fost asociată de mult timp cu un risc crescut de apariție a bolii Alzheimer, dar încă nu înțelegem pe deplin legătura biologică dintre cele două”, a explicat Danielle Luu, cercetătoare în neuroștiințe la University of Southern California și autoarea principală a studiului. Modificările observate nu par legate de principalii factori de risc Pentru a verifica dacă modificările observate ar putea fi asociate cu procesele caracteristice bolii Alzheimer, cercetătorii au inclus în analiză și nivelurile proteinelor beta-amiloid și tau, precum și prezența variantei genetice APOE ε4, asociată cu un risc crescut de Alzheimer. Rezultatele au arătat că legătura dintre depresie și volumul redus al regiunii CA23DG s-a modificat foarte puțin după introducerea acestor factori. Descoperirea ar putea indica existența unor mecanisme distincte prin care depresia și boala Alzheimer influențează creierul și memoria. Cu alte cuvinte, modificările observate la nivelul hipocampului în cazul depresiei ar putea reprezenta un fenomen diferit de procesele biologice asociate bolii Alzheimer. Depresia de lungă durată, asociată cu modificări mai pronunțate ale hipocampului Cercetătorii au observat și o asociere între durata depresiei și volumul regiunii CA23DG. Persoanele care avuseseră depresie o perioadă mai lungă prezentau o asociere mai puternică cu reducerea volumului acestei regiuni, chiar și atunci când simptomele actuale erau mai ușoare și ținute sub control. În schimb, persoanele cu simptome depresive mai severe, dar diagnosticate mai recent, nu prezentau aceeași asociere puternică. Rezultatele sugerează că durata depresiei ar putea fi un factor important în modificările structurale ale hipocampului, nu doar severitatea simptomelor la momentul evaluării. Cercetătorii avertizează că rezultatele nu indică o cauză O observație neașteptată a apărut atunci când cercetătorii au luat în calcul utilizarea antidepresivelor. Participanții care utilizau astfel de medicamente prezentau un volum redus atât în regiunea CA23DG, cât și în CA1. Autorii subliniază însă că acest rezultat nu înseamnă că antidepresivele provoacă modificări ale creierului. Este posibil ca persoanele cu forme mai severe sau mai persistente de depresie să fie mai predispuse să primească tratament medicamentos, ceea ce face dificilă separarea efectelor bolii de cele ale tratamentului. Studiul este observațional, astfel că rezultatele demonstrează o asociere, nu o relație de cauzalitate. Cercetătorii nu pot spune, pe baza acestor date, dacă depresia determină reducerea volumului hipocampului, dacă modificările cerebrale favorizează depresia sau dacă există alți factori implicați. Autorii studiului recomandă, de asemenea, ca persoanele care urmează tratament pentru depresie să nu își întrerupă sau modifice medicația pe baza acestor rezultate. Sunt necesare studii pe termen lung, care să urmărească pacienții înainte și după începerea tratamentului, pentru a clarifica relația dintre depresie, antidepresive și modificările hipocampului.
10 dezvăluiri surprinzătoare despre uleiul de pește omega-3
Un studiu recent pune la îndoială eficacitatea suplimentelor cu ulei de pește omega-3. Americanii cheltuie peste 1 miliard de dolari anual pe aceste produse. Cercetarea a fost realizată de Keck Medicine, din cadrul Universității din Southern California. Cercetătorii au analizat impactul uleiului de pește la persoane în vârstă. Participanții erau expuși unui risc crescut de a dezvolta Alzheimer, conform mediafeed.co. Studiul a urmărit dacă acizii omega-3 ajung, de fapt, la creier. Nivelurile de DHA din lichidul cefalorahidian au crescut cu 17%. Rezultatul arată că suplimentele au fost absorbite eficient de organism. Drumul până la creier nu s-a tradus însă în beneficii cognitive clare. De ce nu s-au observat îmbunătățiri ale memoriei Participanții nu au avut rezultate mai bune la testele cognitive. Nu a existat o diferență față de grupul care a primit placebo. Imagistica cerebrală nu a arătat o încetinire a îmbătrânirii creierului. Suplimentele nu au prevenit nici atrofia hipocampului, zona legată de memorie. Aproape jumătate dintre participanți purtau gena APOE4, legată de riscul de Alzheimer. Această genă poate influența modul în care creierul procesează omega-3. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare, pentru confirmare. Cercetătorii sugerează că omega-3 ar putea fi mai benefic prin alimentație. Dieta mediteraneană este bogată, în mod natural, în acești nutrienți. Combinația cu alți nutrienți ar putea spori beneficiile pentru creier. Ce recomandă, de fapt, cercetătorii pentru sănătatea creierului Sănătatea generală rămâne esențială pentru reducerea riscului de Alzheimer. Exercițiile fizice, somnul de calitate și alimentația echilibrată sunt recomandate constant. Obiceiurile sănătoase de viață sunt comparate cu întreținerea regulată a unei mașini. Cercetătorii explorează și medicamente care ar ajuta creierul să folosească mai bine omega-3. Studiul sugerează o reevaluare a rolului suplimentelor cu omega-3 pentru creier. Acestea nu par să fie măsura preventivă pe care mulți o sperau. Cercetătorii recomandă, în schimb, schimbări mai ample ale stilului de viață. Omega-3 ajunge în creier, dar efectele sunt limitate. Nu îmbunătățește memoria și nici performanțele cognitive. Nu încetinește îmbătrânirea creierului. Genetica (APOE4) poate influența eficiența suplimentelor. Dieta mediteraneană ar putea fi mai benefică decât suplimentele. Exercițiile, somnul și alimentația sunt mai importante pentru sănătatea creierului. Stilul de viață sănătos reduce riscul declinului cognitiv. Se caută tratamente care să valorifice mai bine omega-3. Modul în care creierul folosește omega-3 este complex și diferă de la o persoană la alta. Omega-3 nu este soluția miraculoasă pentru prevenirea bolii Alzheimer.
Neurologii vorbesc despre cel mai bun obicei pentru menținerea unei memorii bune după vârsta de 55 de ani. Ce ar trebui să faci zilnic
Vârsta înaintată aduce cu sine o teamă mai mare de declin fizic, dar și mental, cum ar fi pierderea memoriei. Uitarea frecventă a programărilor, pierderea regulată a obiectelor personale, schimbările frecvente de dispoziție – fără un motiv aparent – sau timpul îndelungat necesar pentru a finaliza sarcinile zilnice sunt doar câteva dintre cele mai frecvente semne. Date despre Alzheimer O formă avansată de declin cognitiv este reprezentată de unele boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Potrivit Societății Spaniole de Neurologie, citată de eleconomista.es, aproximativ 7 milioane de cazuri noi sunt detectate în Spania în fiecare an. Foto – caracter ilustrativ: Shutterstock Cu toate acestea, aproape jumătate din aceste cazuri sunt atribuibile factorilor de stil de viață modificabili, ceea ce înseamnă că poate fi prevenit. Mai exact, există un obicei zilnic care are un impact semnificativ asupra creierului, inclusiv reducerea riscului de demență, și îl afectează atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Acest lucru este confirmat de patru neurologi într-un interviu acordat revistei Parade, iar obiceiul lor nu este altul decât plimbarea. Conform diverselor studii neurologice, mersul pe jos zilnic contribuie la neurogeneză, adică la generarea de noi neuroni în hipocampus, ceea ce este fundamental pentru formarea amintirilor. Potrivit Dr. Joel Salinas, această activitate crește nivelurile factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF), molecula specială care acționează ca un „îngrășământ”. Dincolo de beneficiile sale „chimice”, îmbătrânirea determină și micșorarea naturală a creierului. Prin urmare, așa cum explică Sarah Buckingham, plimbarea crește fluxul sanguin, ceea ce poate determina literalmente creșterea ușoară a dimensiunii creierului. „Spre deosebire de multe alte regiuni ale creierului, hipocampusul este deosebit de sensibil la fluxul sanguin”, spune neurologul Majid Fotuhi. Faceți o plimbare, înainte de a lua o decizie importantă În mod similar, așa cum subliniază profesorul de neurologie și neuroștiințe cognitive de la Universitatea Oxford, există dovezi că mersul pe jos poate îmbunătăți memoria de lucru pe termen scurt. Asta înseamnă că, dacă aveți o sarcină importantă de îndeplinit sau trebuie să luați o decizie, o plimbare bună poate fi cea mai bună modalitate de a vă ajuta să o îndepliniți cu succes. În orice caz, cei patru experți subliniază că, pentru a experimenta orice beneficii, cel mai important lucru este să o faceți în mod regulat. Mai mult, mersul pe jos cu alții, mai ales mai târziu în viață, vă poate îmbunătăți și mai mult starea de spirit. Autorul mai recomandă: Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință Oamenii de știință norvegieni descoperă noi semne de avertizare ale bolii Alzheimer. Cercetătorii găsesc diferențe în funcție de vârstă și educație
Pacientul bizar: Din 2005, după un tratament la dentist, un bărbat are o memorie care nu depășește 90 de minute
William trăiește fără să poată înregistra amintiri noi de la acea programare la dentist din 2005. În fiecare zi, el retrăiește aceeași realitate: nu știe ce s-a întâmplat cu câteva ore în urmă. Nu mai are amintiri noi de atunci, potrivit Futura Sciences. Dimineața, William mersese la volei și răspunsese la e-mailuri. Programarea la dentist părea o rutină. Dentistul i-a injectat anestezic local și a început devitalizarea. „Îmi amintesc că m-am așezat pe scaunul dentistului, care mi-a administrat anestezia. După aceea, un gol negru”, a declarat William pentru BBC. Tratamentul s-a încheiat la ora 14:30. Imediat, medicul a observat că ceva nu era în regulă. William era palid și nu se putea ridica de pe scaun. „Avea privirea fixă, părea surprins să mă vadă, era complet dezorientat”, a declarat dentistul. La ora 17:00, William a fost transportat cu ambulanța la spital. 10 minute, apoi 90 de minute La urgențe, medicii au constatat că William nu putea reține informații mai mult de 10 minute. Câteva ore mai târziu, fereastra de memorie s-a extins la 90 de minute. Acolo s-a stabilizat și a rămas. Medicii au suspectat inițial o hemoragie cerebrală, posibil efect secundar al anesteziei. Examinările imagistice nu au relevat nicio problemă cerebrală. Nicio cauză găsită După trei zile de spitalizare și investigații complete, medicii nu au găsit nicio explicație pentru amnezia lui William. William trăiește fără să poată înregistra amintiri noi de la acea programare la dentist din 2005. Ultima sa amintire clară este scaunul dentistului și seringa cu anestezic. Cazul a fost publicat în revista Neurocase și rămâne unul dintre cele mai misterioase din literatura medicală.
Cercetătorii au descoperit un posibil aliat natural pentru o memorie mai bună. Ce arată un studiu
O echipă de oameni de știință de la Institutul de Tehnologie Shibaura din Tokyo a descoperit că flavonolii ar putea fi cheia pentru îmbunătățirea memoriei și a somnului, dacă ar exista o modalitate de a face organismul să absoarbă mai mult din aceștia. Studiul a arătat că o singură doză „a stimulat regiunile creierului implicate în memorie și reglarea somnului-veghe și a crescut activitatea nervoasă simpatică, o reacție la stres”, scrie DPA. Deși flavonolii se găsesc și în alte alimente, inclusiv cafea, vin și multe legume, aceștia au „o biodisponibilitate slabă”, adică doar „o fracțiune” din ceea ce se ingerează ajunge în fluxul sanguin, limitând impactul lor potențial, potrivit cercetătorilor. Gustul „astringent” al multor alimente și băuturi bogate în flavenoli ar putea fi însă esențial, întrucât pare că acesta este cel care stimulează creierul. Acest rezultat a apărut cel puțin în testele efectuate pe șoareci, care „au prezentat o activitate motorie mai mare, un comportament exploratoriu și o îmbunătățire a capacității de învățare și a memoriei” atunci când li s-au administrat flavonoli. Consumul de flavonoli pare să provoace o creștere a dopaminei, care joacă un rol important în memorie, stres și starea de spirit. Dintre toate fructele de pădure, studiul a arătat că murele ar fi cea mai bună sursă de flavonoli, urmate de afine și zmeură. Studii anterioare au indicat o legătură între consumul constant de alimente bogate în flavonoli și reducerea riscului de a dezvolta cancer de sân, colon și prostată.
Verdictul dur al Arynei Sabalenka, după finala pierdută cu Ostapenko: Am învățat că trebuie să am memoria scurtă
Jucătoarea belarusă de tenis Aryna Sabalenka a spus, după finala pierdută cu Jelena Ostapenko, că a învățat că trebuie să aibă memoria scurtă. Turneul de la Stuttgart nu îi priește Arynei Sabalenka. Jucătoarea belarusă de tenis a jucat finala de patru ori și a pierdut de fiecare dată. Motivul pentru care Aryna Sabalenka trebuie să aibă memoria scurtă, după finala pierdută cu Ostapenko La ediția din acest an ea a avut-o adversară pe Jelena Ostapenko (24 WTA), pe care o învinsese în toate cele 3 meciuri precedente. Numai că letona s-a impus cu 6-4, 6-1 în 86 de minute, trecându-și în cont al nouălea titlu din circuitul WTA și primul după cel de la Linz, în 2024. „De-a lungul carierei, am pierdut mai multe finale greu de digerat. Dacă am învățat ceva din asta, este că trebuie să ai o memorie scurtă pentru a fi o jucătoare de succes. Singurul meu plan în acest moment este să uit ce s-a întâmplat aici și să muncesc mai mult pentru a evolua mai bine la Madrid”, a spus liderul incontestabil al clasamentului mondial. Sabalenka jucase doar două partide la Stuttgart, înaintea finalei. Exceptată de la primul tur, ea a avut-o adversară în optimi pe rusoaica Anastasia Potapova, dar aceasta a declarat forfait înaintea confruntării. Au urmat două victorii fără niciun fel de emoții, 6-4, 6-1 cu belgianca Elise Mertens și 7-5, 6-4 cu italianca Jasmine Paolini. Pentru Sabalenka urmează turneul Masters de la Madrid, pe care l-a câștigat în 2021 și 2023 Vizibil obosită și fără soluții tactice împotriva Jelenei Ostapenko, belarusa nu a avut răspuns în ultimul act al competiției. În 2021 a pierdut în ultimul act în fața australiencei Ashleigh Barty (retrasă, între timp, din activitate), cu 6-3, 0-6, 3-6. Un an mai târziu a fost „executată” de Iga Swiatek cu 2-6, 2-6, iar în 2023 poloneza s-a impus cu 6-3, 6-4. În fine, la ediția de anul trecut, Sabalenka s-a oprit în sferturi, după ce sportiva cehă Marketa Vondrousova a câștigat cu 3-6, 6-3, 7-5. „Câteva puncte din finalul primului set au ajuns să definească tot ce s-a întâmplat în meci. Sunt zile în care nu ești în stare să joci cât mai bine și nu știi de ce. Mi s-a mai întâmplat asta, așa că am încercat să alerg cât de mult am putut. Nu sunt mulțumită de rezultat, dar nu am ce face altceva decât să continui”, a mai spus belarusa despre finala cu Ostapenko, potrivit puntodebreak.com. Pentru Sabalenka urmează turneul Masters de la Madrid, pe care l-a câștigat în 2021 (6-0, 3-6, 6-4 cu Barty) și 2023 (6-3, 3-6, 6-3 cu Swiatek). La ediția de anul trecut a fost învinsă în ultimul act de poloneză cu 5-7, 6-4, 6-7 (7). De asemenea, în 2018, 2019 și 2022 a fost eliminată, de fiecare dată, în primul tur. Are o experiență de 30 de ani în presa sportivă. A debutat în ianuarie 1994, în calitate de colaborator la Sportul românesc, dar semnătura îi apăruse, deja, cu jumătate de an înainte. Era un articol despre fotbalistul lui preferat, brazilianul Romario de Souza Faria, în suplimentul „Fotbal … citește mai mult