Polonia contestă Mercosur la Curtea de Justiție a UE
Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE). Scopul este cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare. Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat. Varșovia se teme de America de Sud Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi, comunică Mediafax. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare vineri, marcând începutul uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Aplicarea provizorie are loc în timp ce legalitatea sa este încă disputată în instanțele europene, potrivit AFP, citată de France24. Împreună, cele două blocuri economice reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul mondial și peste 700 de milioane de consumatori. Acordul prevede eliminarea tarifelor pentru peste 90% din comerțul dintre cele două părți. Recomandarea autorului: Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură
Guvernul a aprobat memorandumul pentru semnarea acordului UE-Mercosur
„A fost aprobat memorandumul cu tema semnarea de către România a acordului de parteneriat Mercosur dintre Uniunea Europeană și statele sale membre. Memorandumul prevede aprobarea semnării de către România în nume național a acordului de parteneriat UE Mercosur, în contextul în care respectivul acord a fost deschis spre semnare de către statele membre, cu posibilitatea semnării la 25 martie și respectiv 1 aprilie 2026”, a declarat Dogioiu, marți, în cadrul unei conferințe de presă. Dogioiu a mai spus că aplicarea provizorie a acordului va include toate prevederile, inclusiv mecanismele de protecție pentru producătorii interni. Legat de mecanismele de protecție a producătorilor interni, oficialul Guvernului a spus că executivul european va va monitoriza constant piețele produselor agricole sensibile, analizând evoluția importurilor și exporturilor, producția și prețurile, iar daca situația o va cere, va impune măsuri de salvgardare. Dacă sunt identificate distorsiuni, pot fi impuse măsuri de salvgardare provizorii în termen de maximum 21 de zile. „Piețele produselor agricole sensibile sunt monitorizate în permanență de Comisia Europeană în ceea ce privește tendințele importurilor și exporturilor. Inițierea rapidă a unei anchete în cazul în care există suficiente dovezi, la prima vedere cel puțin, în privința unor distorsiuni pe piață. Impunerea de măsuri rapide, măsuri de salvgardare provizorii în termen de maximum 21 de zile, în cazul unei creșteri de peste 5% sau a unei scăderi de 5% a prețului mediu unui anumit produs din Mercosur”, spune Dogioiu. Dogioiu a mai spus că după semnare, ministerele de resort vor începe procedurile pentru ratificarea acordului: „Imediat ce acordul va fi semnat, Ministerul de Externe și Ministerul Economiei vor proceda la elaborarea legii de ratificare care va fi supusă aprobării Parlamentului României. Cât de curând cu putință”.
Când va intra în vigoare acordul de liber schimb al UE cu MERCOSUR. Ursula: Va contura viitorul Europei
Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările sud-americane membre MERCOSUR a fost semnat la 17 ianuarie 2026 și ratificat din 17 martie 2026. Cele două părți s-au angajat să reducă treptat taxele de import pentru 91-92% din exporturi, pe o perioadă de 15 ani. De asemenea, vor crește cotele de import pentru o gamă mai largă de produse. „Prioritatea de acum este transformarea acordului UE-Mercosur într-un rezultat concret, ceea ce le va da exportatorilor UE o platformă necesară pentru a obține noi oportunități pentur comerț, creștere și locuri de muncă”, a spus comisarul european pe comerț, Maros Sefcovic. UE-MERCOSUR: Cel mai mare acord comercial din istorie Odată ratificat, va deveni cel mai mare acord comercial din istorie, cu efecte pe o suprafață de 16 milioane de km pătrați, populată de 785 milioane de oameni. Cei 27 de membri ai Uniunii Europene vor putea să-și reducă dependența economică față de China și SUA. Parlamentele din statele sud-americane Uruguay, Brazila, Paraguay și Argentina au ratificat deja acordul. Bolivia, care este cel mai nou membru MERCOSUR, nu a participat la negocieri, dar va lua parte la acordul încheiat cu UE în următorii ani, potrivit Associated Press. Câteva țări membre s-au opus Fermierii și ecologiștii din UE s-au opus acordului de liber schimb cu Mercosur, ceea ce a dua la întârzierea semnării acordului în decembrie 2025. Chiar și președintele Franței, Emmanuel Macron, a considerat acordul „o surpriză neplăcută”. Franța, Ungaria și Polonia s-au opus și au condus o campanie pentru a întârzia sau tempera acordul, având drept clauze protejarea consumatorilor și a producătorilor agrari. Ursula von der Leyen a intervenit și a apărat acordul, considerat „vital” pentru supraviețuirea Uniunii Europene într-o „nouă dezordine mondială”. „Este vorba de reziliență, este vorba despre creștere și despre Europa care își conturează viitorul”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene într-o conferință de presă din februarie. Acordul UE-MERCOSUR va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Sursa Foto: Facebook Autorul recomandă: Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar
Avem prima confirmare oficială unui import în UE de carne cu hormoni cancerigeni provenit dintr-o țară Mercosur – deputat PSD
„Hormonul depistat de auditorii europeni în carnea provenită din Brazilia este folosit pentru îngrășarea accelerată a animalelor, dar UE a interzis utilizarea sa din cauza riscului cancerigen! Acum poate înțelege și doamna ministru Țoiu, de la Externe, de ce ministrul PSD al Agriculturii, s-a opus ca reprezenta României să voteze în COREPER pentru Acordul Mercosur! Exact pentru prevenirea unor astfel de riscuri cerea garanții suplimentare ministrul Florin Barbu, atunci când v-a atras atenția! Exact la astfel de hormoni toxici se referea! La hormonii interziși în UE dar care sunt folosiți statele Mercosur pentru a scădea prețul de producție, în dauna fermierilor și consumatorilor români și europeni!” – a transmis pe Facebook deputatul PSD. Budăi întreabă: „Atunci l-ați ignorat. Acum ce faceți, în afară de a da jos din avion copiii rămași fără însoțitori din zonele de conflict? Cum răspundeți acum în fața cetățenilor români pe care i-ați expus riscului de a fi otrăviți de carnea plină de hormoni cancerigeni? Cum răspundeți în fața fermierilor români, pe care i-ați lăsat pradă unei concurențe neloiale? Înțelegeți cât de mult ați greșit? Mai aveți măcar o fărâmă de demnitate să vă cereți scuze?”. „Probabil că nu!” – conchide acesta.
Ce vine cu Mercosur. Un cargo cu semințe de floarea soarelui din Argentina, dat la biodiesel în Bulgaria
Primele cantități de floarea-soarelui care au ajuns din Argentina în Bulgaria au fost depistate ca fiind neconforme pentru a fi procesate pentru producția de ulei. Analizele de laborator au indicat un nivel ridicat, peste limita legală admisă, a unor pesticide periculoase, astfel că toate cantitățile recepționate au fost direcționate, sub pază, către depozite și ar urma să fie utilizate exclusiv pentru producția de biodisel. Practic, este un avertisment asupra acordului Mercosur. Practic, în loc de ulei, se va produce combustibil. Pe data de 25 februarie, în Bulgaria au ajuns primele cantități de semințe de floarea-soarelui importate din Argentina. Acestea au fost supuse analizelor de laborator care au evidențiat niveluri excesive pentru două pesticide periculoase – malation și deltametrină. Chiar și având în considerare marja de eroare a probelor analizate, valorile depistate rămân peste nivelurile maxime admise (LMR) conform Regulamentului (CE) nr. 396/2005 – de aproximativ trei ori mai mult decât pragul pentru malation și de aproximativ cinci ori mai mult pentru deltametrină. Astfel, proba din floarea-soarelui de proveniență Mercosur a fost declarată neconformă în ceea ce privește reziduurile de pesticide. În legătură cu informațiile făcute publice privind depășirile constatate ale nivelurilor maxime admise (LMR) de reziduuri de pesticide la floarea-soarelui originară din Argentina, Agenția Bulgară pentru Siguranța Alimentară (BFSA) a informat că acest caz se află într-o fază activă de control. . În prezent, floarea-soarelui este descărcată și direcționată către silozuri sub pază, cu un control sporit. Importatorul a furnizat o declarație scrisă prin care atestă că floarea-soarelui nu va fi utilizată în industria alimentară. Pe lângă prima navă care a sosit deja, o a doua este așteptată din Argentina în zilele următoare, iar alte patru nave cu floarea-soarelui sunt deja în drum spre Bulgaria. Contextul regional este, de asemenea, orientativ – o navă cu floarea-soarelui din Argentina a ajuns deja în România, iar în acest moment nu există informații oficiale despre rezultatele analizelor, potrivit Agroportal.bg. Recomandarea atorului: Consilierul lui Nicușor Dan s-a întâlnit cu fermierii. Mercosur, pesta porcină și finanțele UE, printre temele de discuție
George Simion: Nicușor Dan a fost numit în funcție inclusiv pentru semnarea acordului Mercosur
Liderul AUR, George Simion, susține că poziția României privind acordul Mercosur nu ar fi fost rezultatul unui consens politic real, ci o decizie impusă la nivel înalt, cu efecte grave asupra agriculturii românești. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni moderate de Ionuț Cristache la Gândul, pornind de la afirmațiile anterioare ale lui Victor Ponta despre circuitul decizional din spatele acestui vot. Simion a afirmat că în spatele susținerii acordului s-ar afla o viziune politică pe care o consideră contrară intereselor naționale și a legat direct decizia de numele lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan. „Eu vă zic că unul din motivele pentru care a fost numit Nicușor Dan președinte a fost inclusiv semnarea acestui Mercosur și vă spun că ideologia celor care gândesc antinațional și profederalizare este în favoarea acestui mercosur care va termina agricultura românescă. Chiar mi-au trimis colegii câteva analize apărute, o să vi le redirecționez și dumneavoastră” a declarat Simion. În continuarea discuției, jurnalistul a adus în prim-plan poziția PSD, care contestă public votul României, deși partidul are cea mai mare pondere politică în urma alegerilor. Liderul AUR a acuzat social-democrații de dublu discurs și lipsă de asumare, susținând că reacțiile lor sunt doar de fațadă. „PSD-ul e primul partid al țării și face așa pe miznaiu, pe necunoscătorul că nu, că se va revolta împotriva acestui vot. Este un vot trădător”, a mai afirmat președintele AUR.
Oana Țoiu, despre acordul Mercosur: L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei semnături
Țoiu a reamintit că acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani și în care România este implicată de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între UE și Mercosur a intervenit sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost unul de susținere continuă a acestui proces. Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, Țoiu susține că nu a existat nicio opoziție semnificativă exprimată oficial de conducerea vreunui partid din coaliție înainte de încheierea procesului procedural. „În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu e neapărat un domeniu în care vreau să comentez. M-aș întoarce înapoi la poziția României, însă. Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani. România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani. Prima dată când s-a ajuns la un acord politic foarte important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României și este meritul României de a fi participat la aceste negocieri. Vorbim de 2019. Cine își aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci. De atunci până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, din decembrie, că poziția României este în continuare să susțină Mercosur, până la momentul finalizării procedurale a acestui acord, din perspectiva mandatării Comisiei pentru a semna, urmând ulterior să fie votat și în Parlamentul European, nu ați văzut niciun președinte al vreunui partid din coaliție având o altă poziție decât a președintelui sau cerând ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV. Diplomații români și negocierile tehnice Ministrul de Externe a ținut să puncteze că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac diferența în modul în care lucrează în funcție de schimbările politice. Ea a dat exemplul acordului comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate. „L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături”, a spus Țoiu, făcând referire la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, ministrul de Externe a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat suportul general pentru acord. „Poate să caute orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate să observe foarte ușor, uitându-se la acele acorduri, că nimeni n-a fost subiectiv în ce îl privește pe dumnealui. Mai mult decât atât, toate deciziile pe care noi ni le luăm ca guvern, toate deciziile pe care le luăm ca țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative. În Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, o parte n-au putut să fie incluse. Vă dau câteva exemple foarte importante privind această negociere, care a avansat mult răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală. Criterii și standarde de calitate identice cu ale Uniunii Europene pentru produsele care urmau să vină pe acordul Mercosur din țările Mercosur. Și mai ales această clauză foarte importantă, pentru că temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau, și pe bună dreptate, că în momentul în care există concurență crescută, asta poate pune presiune pe prețurile cu care își pot vinde produsele pe piață. De aceea, dacă variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru o poate activa cerând Comisiei o investigație. Un alt lucru cerut a fost un răspuns rapid din partea Comisiei și s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care este și în birocrația propriei noastre țări. Trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu un termen lent care să frâneze”, a mai spus aceasta. Industrie vs. agricultură: o dezbatere mai largă Țoiu a respins tezele potrivit cărora discuțiile despre Mercosur ar fi o confruntare între industrie și agricultură. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene acordă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol. Ministrul a explicat că o economie în creștere poate susține investiții mai mari în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric sănătos aduce beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri. Țoiu a mai spus că deciziile privind negocierile comerciale, deși au impact asupra agriculturii și industriei, sunt luate în contextul strategiilor europene și nu ar trebui reduse la dispute politice interne.
Nicușor Dan, despre Mercosur: poate să aducă o creștere de 10, poate 15% a industriei auto
Nicușor Dan a declarat sâmbătă seară că România ar fi avantajată de acordul Mercosur. El a dat exemplul industriei auto care are o pondere însemnată în exporturile țării. „România, are exporturi cam de 90 de miliarde, anual, euro, din care cam jumătate sunt exporturile din industria auto. Fie direct, fie componente pentru industria auto europeană, care la rândul ei exportă mașini finite. Deci închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industria auto europeană, din care România e o componentă importantă”, a declarat Nicușor Dan. Președintele estimează, astfel o creștere de 10, poate 15% a industriei auto din România. Ce ar însemna pentru România, de la un export de 42-43 de miliarde de euro, încă 5 miliarde de euro care să vină anual în industria românească. Poziția României este de susținere a Mercosur Nicușor Dan a mai spus că subiectul Mercosur nu este deloc unul nou. „Mercosur pentru România e o chestiune extrem, extrem de serioasă. Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială de vreo, nu știu, formată de 10 ani. Când am venit în poziția asta, aveam un ministru de externe pe domnul Hurezeanu, am întrebat care-i poziția României. Poziția României este de susținere a Mercosur”, a declarat președintele. Șeful statului s-a referit și la agricultori, cei mai nemulțumiți de acordul încheiat la nivelul Uniunii Europene. „Din partea agricultorilor, în urmă cu vreo 4-5 luni, au existat niște semne de întrebare. Agricultori români într-o federație europeană de agricultori a fost o coaliție condusă de Franța pe subiectul ăsta în dezbaterea din interiorul Uniunii Europene. Am fost de acord, am susținut Franța în această dezbatere și în urma acestei dezbateri din interiorul Uniunii din ultimele luni au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și inclusiv pentru agricultorii români”, a mai spus Nicușor Dan.
Florin Barbu: Am solicitat ca acordul Mercosur pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat la Prima News că, încă din vara anului trecut, împreună cu omologul său francez, a cerut la Comisia Europeană niște garanții pentru fermierii români și pentru fermierii europeni în cadrul acordului Mercosur. „Am solicitat ca acest acord pe partea de agricultură să fie facultativ timp de 2 ani. De ce spun acest lucru? Pentru că tot ceea ce se produce, produse agroalamentare, creșterea animalului în zona de Mercosur, nu au aceleași condiții condiționalități și nu au aceleași standarde de calitate și de utilizarea pesticidelor ca în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul Agriculturii. Florin Barbu a dat ca exemplu sectorul vegetal. El a spus că în zona de Mercosur se utilizează pesticide din categoria 1 și 2, pesticide care au fost interzise la nivelul Uniunii Europene pentru că au fost foarte multe studii prin care arăta faptul că afectează foarte mult sănătatea oamenilor din Uniunea Europeană. „Practic duceau la boli foarte grave, inclusiv partea de cancer. Doi, partea de mediu. Bineînțeles, noi avem condiționalități foarte mari asupra fermierilor români. Și luăm exemplu neonicotinoidele, ele sunt interzise la nivelul european. În Brazilia și Franța aceste substanțe sunt utilizate. În sectorul de bunăstare a animalelor, foarte multe animale sunt crescute cu hormoni. Practic în Uniunea Europeană creșterea animalelor, practic la această ramură este interzis creșterea cu anumite antibiotice și hormoni”, a mai spus ministrul. Licențierea companiilor în Mercosur, realizată de fiecare stat în parte Florin Barbu susține că a solicitat toate aceste lucruri împreună cu omologul francez în Consiliul de Miniștri, dar și la Comisia Europeană. Mai mult, ministrul Agriculturii a precizat că a cerut ca licențierea companiilor care aduc aceste produse să se facă de fiecare stat în parte, în funcție de necesarul de alimente de care fiecare stat are nevoie. De asemenea cererile adresate organismelor europene erau ca ca orice stat care face comerț cu zona Mercosur să utilizeze acele produse pe teritoriul statului care a făcut acest comerț, fără să mai aibă voie să facă intracomunitar în celelalte state. Toate aceste demersuri au fost inițiate, spune Barbu pentru a încerca protejarea fermierilor români și, bineînțeles, și a fermierilor din Uniunea Europeană.
Ilie Bolojan: Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat vineri seară, la Digi 24 că decizia privind semnarea acordului Mercosur a fost luată în baza unor consultări, iar atacurile politice pe acestă temă nu ar fi îndreptățite. „E foarte simplu să faci declarații politice în ceea ce privește Mercosur. A fost o decizie care a fost luată de comun acord între guvern și președinție pe baza datelor pe care le-am avut, pe baza discuțiilor dintre ministerele de linie în comisiile de specialitate”. Ilie Bolojan a mai declarat că acordul Mercosur a suferit modificări prin care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor. „Indiferent de ce se spune de Mercosur într-un subiect sau altul, consider că atunci când faci un astfel de acord, este o proiecție care ține de Comisia Europeană. Toate discuțiile legate de Mercosur au fost purtate în grupurile din Parlamentul European pe ultima sută de metri pentru că s-au făcut niște modificări la acordul cu Mercosur în sensul în care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor pentru că acest acord. Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare. Și atunci n-a fost niciun fel de dispută”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.