Meta lansează abonamente plătite pentru Instagram, WhatsApp și Facebook
Denumite simplu Instagram Plus și Facebook Plus, acestea oferă funcții suplimentare de analiză statistică și acces la un public mai larg. Este necesar un abonament lunar de 3,99 USD, potrivit Le Figaro. Pentru 2,99 dolari pe lună, WhatsApp Plus se concentrează pe personalizare, inclusiv stickere premium, tonuri de apel personalizate și teme pentru aplicație. Obiectiv pe termen lung Potrivit lui Naomi Gleit, obiectivul pe termen lung al grupului este de a consolida aceste oferte într-un singur produs numit Meta One. Această lansare vine în contextul în care Meta se confruntă cu o atenție deosebită din partea investitorilor în ceea ce privește cheltuielile sale masive pentru inteligența artificială (IA). Compania intenționează să cheltuiască între 125 și 145 de miliarde de dolari în acest an, în principal pe centre de date dedicate inteligenței artificiale. Acțiunile sale au crescut cu peste 3% pe Wall Street miercuri. În 2023, Meta a lansat versiuni plătite și fără reclame ale Facebook și Instagram pentru utilizatorii europeni, pentru a respecta legislația UE privind protecția datelor, oferind utilizatorilor posibilitatea de a alege între o experiență gratuită, susținută de reclame, și o experiență plătită, fără reclame.
WhatsApp lansează modul incognito pentru interacțiunea cu chatbot-ul Meta AI
Modul Incognito introdus pentru chat-urile inițiate cu chatbot-ul WhatsApp asigură că întrebările și răspunsurile primite din partea acestuia rămân confidențiale. Potrivit Meta, nimeni, nici măcar angajații companiei de tehnologie nu vor putea spiona chat-urile purtate în noul mod incognito. Concret, asta înseamnă că nici întrebările utilizatorului și nici răspunsurile generate de inteligența artificială nu vor putea fi monitorizate cât timp funcția incognito este activă, iar conversațiile anterioare sunt șterse definitiv imediat ce sesiunea s-a încheiat. Citind printre rânduri, asta poate însemna și că Meta își creează un alibi plauzibil pentru fentarea viitoarelor acțiuni judecătorești declanșate pentru gesturi necugetate, presupus încurajate de interacțiunea cu chatbot-ul WhatsApp: utilizatorul a folosit modul Incognito, așa că nu putem ști exact ce anume l-a împins către gestul necugetat. Will Cathcart, directorul WhatsApp, a declarat că „simte că oamenii doresc să aibă conversații private cu inteligența artificială pe teme sensibile, precum sănătate, relații și finanțe” și nu dorește ca acestea să fie accesibile oricui. Însă dacă lucrurile merg prost, lipsa oricărei posibilități pentru trasarea clară a responsabilității vine în avantajul proprietarului WhatsApp, deoarece nimeni va avea acces la istoricul conversațiilor. Merită amintit că funcționalitatea Meta AI a fost adăugată în aplicația WhatsApp printr-un anunț formal, fără a oferi utilizatorilor posibilitatea de a refuza/dezactiva ajutorul nesolicitat. Mai mult decât atât, administratorul WhatsApp a insistat să facă noul chatbot cât mai vizibil cu putință, prin declanșarea periodică a alerte de notificare pentru mesaje necitite și fixarea „conversației” cu care nu ai interacționat niciodată în fruntea listei de chat-uri. Iar de atunci, criticile-protestele utilizatorilor frustrați de funcționalitatea care nu poate fi dezactivată au fost în mare parte ignorate. În completă disonanță cu frustrarea utilizatorilor, șeful Mark Zuckerberg, a declarat în luna mai 2025 că Meta AI a ajuns la un miliard de utilizatori prin intermediul aplicațiilor sale, aparent fără să știe că presupusele interacțiuni Meta AI sunt în cel mai fericit caz accidentale, sau complet falsificate prin contorizarea oricărei interacțiuni avute cu sesiunile „new chat”. „Am auzit de la mulți oameni că simt un anumit disconfort în legătură cu partajarea informațiilor [personale] cu compania, dar vor răspunsuri”, a spus directorul WhatsApp într-o declarație oferită pe subiectul lansării modului incognito în aplicația de mesagerie. Cert este că mai toate companiile de inteligență artificială stochează anumite date provenite din interacțiunea cu chatboții, fără de care sesiunile avute devin mult prea generice iar funcționalitatea oferită are de suferit. În plus, datele obținute de la utilizatori în baza acestor interacțiuni sunt extrem de valoroase, bun dacă sunt centralizate și monetizate mai târziu în scopuri publicitare. Adică, exact ceea ce face Meta, în baza modelului de business principal al companiei. În plus, aceste date pot fi folosite și pentru a antrena viitoarele modele ale produsului. Singurele excepții viabile din punct de vedere comercial sunt abonații premium care plătesc pentru a beneficia de o experiență avansată și în deplină siguranță servicii AI. Așa că promisiunea Meta pentru o interacțiune confidențială și fără riscuri cu chatboții pe WhatsApp este cel puțin suspicioasă. Tehnologia din spatele modului incognito al WhatsApp nu este aceeași cu criptarea end-to-end pe care platforma o folosește pentru a proteja alte mesaje, dar este „echivalentul”, a adăugat Cathcart. O serie de companii de inteligență artificială, inclusiv OpenAI și Google, au făcut obiectul unor acțiuni judecătorești sub acuzația de ucidere din culpă, după ce utilizatorii respectivelor servicii chatbot au primit instrucțiuni-încurajări care au condus în cele din urmă la evenimentul fatidic, fără ca echipele de moderatori să ia vreo măsură credibilă pentru evitarea unei situații de pericol iminent. Pusă în acest context, dispariția permanentă a mesajelor prin bifarea voluntară de către presupusa victimă a unei setări special implementată pentru acest lucru ar zădărnici orice încercare ulterioară pentru colectarea dovezilor care să ateste dacă conversațiile cuiva au dus la vătămări corporale, deces sau sinucidere, proprietarul WhatsApp evitând cu succes tragerea la răspundere folosind pretextul respectării dreptului utilizatorilor la propria intimitate.
Meta a dezactivat folosirea tehnologiilor de criptare pentru utilizatorii Instagram
Folosind drept justificare argumentul că funcționalitatea era oricum accesată de un număr foarte mic de utilizatori, Meta a dezactivat folosirea tehnologiilor de criptare pentru utilizatorii Instagram, lăsând schimburile de mesaje directe (DM) complet expuse operațiunilor de interceptare/supraveghere în masă. Însă ceea ce Meta nu supune este funcționalitatea end-to-end encryption (E2EE) nu a venit niciodată activată în mod implicit, iar setările relevante erau atât de bine „ascunse” în setările aplicației de mobil încât utilizatorii de rând aveau șanse mici să le descopere de unii singuri. Oficial, Meta preia același narativ folosit și de administratorul TikTok, care a declarat că folosirea tehnologiilor de criptare end-to-end este de fapt dăunătoare pentru interesele utilizatorilor de bună credință, în sensul că ar zădărnici filtrele automate responsabile cu detectarea abuzurilor comise pe platformă, oferind infractorilor și persoanelor rău intenționate paravanul perfect pentru desfășurarea activităților clandestine. Folosirea tehnologiilor end-to-end encryption (E2EE) reprezintă cea mai eficientă metodă pentru securizarea comunicațiilor private împotriva interceptării. Sistemul este conceput în așa fel încât nimeni în afară de expeditorul și destinatarul mesajului să nu poată descifra conținutul acestuia. Pe scurt, E2EE garantează că doar tu și persoanele cu care comunici puteți vedea sau asculta ceea ce este trimis și nimeni altcineva, nici măcar Meta, nu poate interveni în comunicațiile tale private. Dar asta e o problemă și pentru Meta, care nu putea inspecta DM-urile utilizatorilor Instagram pentru detectarea comportamentelor suspicioase, dar și pentru reprezentanții autorităților care au acuzat în mod repetat companiile de tehnologie că zădărnicesc investigațiile criminalistice și chiar de complicitate tacită cu infractorii care profită de umbrela tehnologiilor de criptare pentru a-și desfășura activitățile clandestine în mod nedetectabil. Anterior măsurii aplicate începând cu data de 9 mai, Meta a publicat doar un anunț sec într-o secțiune puțin vizitată a paginii de suport tehnic dedicată aplicației Instagram. Fără un comunicat de presă sau măcar o postare pe blog, cum se întâmplă de obicei în cazul îmbunătățirilor care vin în beneficiul utilizatorilor. Chiar dacă Meta deține și platformele Facebook, respectiv WhatsApp, inițiativa pentru renunțarea la tehnologiile de criptare end-to-end nu pare că va fi extinsă și la alte platforme administrate de compania americană, deocamdată. La fel ca rețeaua TikTok, Instagram folosește în continuare tehnologii criptare standard pentru a proteja mesajele în timp ce acestea tranzitează internetul public. Însă odată ajunse pe serverele Meta, DM-urile utilizatorilor Instagram pot fi accesate și citite în clar, atât de filtrele automate ale platformei dar și de moderatorii care primesc acces pentru inspectarea comunicațiilor evidențiate pentru activități suspecte.
Instagram va introduce eticheta AI Creator, marcând la vedere nenumăratele conturi de vedete fictive. Însă doar pentru cine vrea
Instagram face pași mici dar probabil ireversibili în direcția scoaterii la lumină a „afacerilor” de tip AI Influencer, unde cineva care nu are nicio legătură cu imaginile „persoanei” scoasă la înaintare face bani frumoși prin contorizarea a milioane de afișări și eventual, convertirea fanilor creduli în sponsori pentru vedetele care nu au existat niciodată. Problema pentru Meta este că „moda” influencerilor AI pe Instagram a mers deja prea departe, conținutul legitim creat de persoane reale fiind înnecat de atât de multe conturi AI Creator apărute precum ciupercile după ploaie, încât eliminarea acestora în mod direct ar genera o undă seismică nu doar pe Instagram, dar și pe restul platformelor administrate de Meta. Așa că soluția găsită este furnizarea „extinctorului”, dar cu siguranța pusă și bine ascuns sub masă. Concret, Instagram va oferi creatorilor Instagram care folosesc AI, adică fix cei mai puțin interesați să-și dinamiteze propriul model de business, posibilitatea de a-și eticheta ca atare contul/conturile populate folosind conținut generat de inteligența artificială. Deocamdată, complet opțional. Odată ce te-ai identificat ca și AI Creator, eticheta va apărea vizibil atât în profilul de Creator, cât și aplicată postărilor și videoclipurilor vizibile în alte părți ale aplicației. Cine are curiozitatea să investigheze mai departe pagina unei vedete Instagram listată drept personaj AI generated ca vedea mesajul de informare ”Acest profil postează conținut care a fost generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale”. Potrivit Meta, noile etichete reprezintă un efort de a „ridica ștacheta transparenței inteligenței artificiale pe Instagram”. Limbajul din descrierea noilor etichete AI Creator este mai explicit decât insignele cu ”Informații despre inteligența artificială ” ale Meta, care indică faptul că o anumită postare „poate” fi fost creată sau editată cu un instrument de inteligență artificială. Însă natura opt-in a acestei setări probabil că va zădărnici din start întregul „efort”, lăsând porțile larg deschise pentru acei creatori Instagram mai puțin sinceri. Potrivit ”Consiliului de Supraveghere al Meta”, aceste ecusoane sunt oricum propuse oarecum la întâmplare, deoarece Meta nu are în prezent capacitatea de a detecta în mod fiabil tot conținutul generat de AI care inundă platformele sale. Și în mod convenabil, solicitările pentru îmbunătățirea metodelor de detectare AI rămân fără răspuns, ca și cum răspândirea conținutului generat de inteligența artificială, numit generic AI Slop, ar fi un fenomen complet nou și nemai întâlnit până acum pe platformele Meta.
Meta, acuzată de UE că nu protejează suficient copiii pe Facebook și Instagram
Comisia Europeană a anunțat că platformele sociale nu fac suficiente eforturi pentru a împiedica accesul copiilor sub 13 ani la aceste servicii, scrie Reuters. Investigația desfășurată timp de doi ani de către autoritățile europene a fost realizată în baza Digital Services Act (DSA), regulamentul european care obligă marile companii de tehnologie să combată conținutul ilegal și riscurile pentru utilizatori. Potrivit concluziilor preliminare, Meta nu aplică măsuri suficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor și nici pentru eliminarea conturilor aparținând copiilor care nu îndeplinesc cerințele minime de vârstă. Comisia Europeană susține că Facebook și Instagram nu au implementat mecanisme eficiente pentru a detecta și elimina utilizatorii minori sub 13 ani. Oficialii europeni consideră că regulile stabilite în termenii și condițiile platformelor nu sunt susținute de măsuri reale de aplicare. Henna Virkkunen, responsabilă pentru politica tehnologică a Uniunii Europene, a declarat că rețelele sociale fac prea puțin pentru a preveni accesul copiilor mici la platforme. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, între 10% și 12% dintre copiii sub 13 ani din Europa utilizează Facebook și Instagram, în ciuda restricțiilor oficiale. Digital Services Act obligă platformele digitale să identifice și să reducă riscurile asociate utilizării serviciilor online, inclusiv expunerea minorilor la conținut neadecvat sau interacțiuni periculoase. Riscul unor amenzi uriașe Meta are posibilitatea să răspundă acuzațiilor formulate de Comisia Europeană și să adopte măsuri corective înainte de emiterea unei decizii finale. În cazul în care încălcările vor fi confirmate, compania riscă sancțiuni severe. Potrivit regulamentului european, amenzile pentru nerespectarea Digital Services Act pot ajunge la până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a unei companii. Autoritățile europene cer Meta să își modifice metodologia de evaluare a riscurilor și să îmbunătățească mecanismele de verificare a vârstei. De asemenea, platformele trebuie să implementeze soluții mai eficiente pentru detectarea și eliminarea conturilor aparținând copiilor. Presiunea asupra marilor platforme Acest caz reflectă intensificarea presiunii exercitate de Uniunea Europeană asupra marilor companii de tehnologie. În ultimii ani, Bruxelles-ul a adoptat reguli mai stricte pentru platformele digitale, în încercarea de a proteja utilizatorii și de a limita riscurile asociate rețelelor sociale. Uniunea Europeană urmărește să oblige companiile Big Tech să își asume responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor, în special a minorilor. Facebook și Instagram se află acum în centrul unei noi dispute privind respectarea regulilor digitale europene. Experții în tehnologie consideră că acest caz ar putea deveni un precedent important pentru alte platforme sociale care permit accesul minorilor fără controale eficiente.
Australia vrea să introducă taxe pentru giganții tehnologici, dacă nu plătesc agențiile locale de știri
Prim-ministrul australian Anthony Albanese a prezentat, marți, proiecte de lege care vor impozita giganții tehnologici Meta , Google și TikTok, cu excepția cazului în care aceștia încheie în mod voluntar acorduri pentru a plăti publicațiile locale pentru știri, arată France 24. Peste jumătate din australieni folosesc rețelele sociale pentru știri Aceste măsuri vin în contextul în care companiile media tradiționale din întreaga lume se află într-o luptă pentru supraviețuire, pe măsură ce cititorii le consumă din ce în ce mai mult știrile pe rețelele de socializare. De asemenea, Universitatea din Canberra din Australia a constatat că mai mult de jumătate din țară folosește rețelele de socializare ca sursă de știri. Australia dorește ca marile companii de tehnologie să compenseze editorii locali pentru distribuirea de articole care generează trafic pe platformele lor. Dacă ar refuza, s-ar confrunta cu o taxă obligatorie în valoare de 2,25% din veniturile lor australiene. „Marile platforme digitale nu își pot evita obligațiile conform codului de negociere a presei”, a declarat Albanese pentru France 24, adăugând că, momentan, „cele trei organizații sunt Meta, Google și TikTok”. Măsurile au scopul de a împiedica platformele să elimine știrile Proiectele de lege au fost concepute pentru a împiedica giganții tehnologici să elimine pur și simplu știrile de pe platformele lor, lucru pe care Meta și Google l-au făcut deja în străinătate. Susținătorii unor astfel de legi susțin că firmele de social media atrag utilizatorii cu știri și absorb fonduri din publicitatea online care altfel ar merge către redacțiile cu dificultăți.
Meta investește în parcuri fotovoltaice pe orbita Pământului. Mii de sateliți vor transmite energie de la soare, noaptea
Testat la scară experimentală în urmă cu doi ani, primul sistem fotovoltaic care trimite electricitate de pe orbita Pământului va fi replicat la scară industrială, gigantul Meta semnând contractul pentru un proiect vizând 1000 de lansări până în anul 2030 și o țintă de 1 Gigawatt producție de energie regenerabilă disponibilă în mod 24/7. În 2024, centrele de date ale Meta au folosit peste 18.000 de gigawați-oră de electricitate – cât pentru 1,7 milioane de locuințe americane timp de un an. Iar de atunci, noile proiecte de inteligență artificială au crescut necesarul de energie, probabil în mod exponențial. Adresând această problemă, compania s-a angajat să construiască 30 de gigawați capacitate de producție pentru energie regenerabilă, investind masiv în parcuri fotovoltaice la scară industrială. Problema este că instalațiile convenționale sunt limitate de condițiile meteorologice și momentul zilei. Altfel spus, degeaba ai capacitate de producție uriașă dacă nu poți folosi energia generată atunci când este disponibilă. Iar soluțiile pentru această problemă (ex. instalații de stocare a energiei bazate pe acumulatori) sunt foarte costisitoare și dificil de scalat pentru acoperirea un necesar de consum atât de mare. Așa că de ce nu mutarea instalațiilor fotovoltaice într-un loc unde este soare permanent? Dar cum transporți energia generată la consumator? Instalațiile fotovoltaice de tipul celor pe care le poți monta pe acoperiș, sau admira în „parcuri fotovoltaice” întinse pe hectare de terenuri scoase din circuitul agricol au argumentul costului mic de instalare și multe dezavantaje. Cantitatea de electricitate produsă poate varia drastic de la o un moment la altul, iar pe timpul nopții nu produc nimic. Astfel, puterea unui parc fotovoltaic este doar un reper, producția medie obținută în condiții reale de exploatare fiind mult mai mică. Planul e simplu: dezvoltăm o instalație fotovoltaică ce produce electricitate 24/7, constant și fără întreruperi. Plătești un abonament lunar și primești „prin satelit” energia comandată, fără nevoia unui branșament la rețeaua de electricitate. În schimb, instalezi pe acoperiș sau în grădină echivalentul unei antene parabolice, capabilă să convertească în electricitate energia primită direct de pe orbita Pământului sub formă de radiație infraroșu sau microunde. Fără baterii, fără complicații. Eventual, poți avea panourile proprii pentru generare de electricitate complet gratuită pe timpul zilei și colectorul infraroșu pentru energie contra cost (dar nepoluantă) pe timpul nopții. Centrele de date care se orientează la modul serios către energia solară trebuie fie să investească în stocarea în baterii, sau să se bazeze pe alte surse de generare pentru a funcționa noaptea, cum ar fi instalații nucleare sau hidro. Alternativ, pot vinde la preț mic sunt plusul de electricitate generată pe timpul zilei, compensând electricitatea mai scumpă cumpărată pentru a asigura funcționarea pe timpul nopții. Niciuna dintre soluții nu este ideală și lasă loc de îmbunătățiri. Dar de aici și până la proiecte fotovoltaice pe orbita pământului este cale lungă. Pe semne, chiar și după eșuarea proiectului Metaverse compania lui Mark Zuckerberg încă dispune de fonduri considerabile pentru investiții în proiecte mai degrabă fanteziste. Dar cine știe, poate că vor da lovitura într-un domeniu ce nu are neapărat legătură cu activitatea de bază a companiei. Panourile fotovoltaice instalate deasupra „filtrului” atmosferei terestre și suficient de sus pentru a beneficia permanent de razele soarelui pot genera de câteva ori mai multă electricitate, raportat la suprafața panourilor solare intalate, fapt ce ajută la contrabalansarea costurilor inițiale mari cu instalarea acestora pe orbita Pământului. Problema este cum aduci energia obținută la consumatorii tereștrii, de la sute de kilometri distanță, fără ajutorul unei rețele de transport. Soluția propusă este convertirea electricității generate pe orbită în lumină near-infrared și retransmiterea către colectoare aflate la sol, cu minimă atenuare chiar și în zilele noroase. În cele din urmă aceste instalații orbitale vor atinge capacități de ordinul a sute de megawați. Potrivit companiei Overview, un startup american înființat în urmă cu 4 ani, tehnologia complet wireless poate ocoli provocările tehnologice, respectiv problemele de siguranță anticipate pentru tehnologiile alternative bazate pe fascicule laser de mare putere sau microunde. CEO-ul Marc Berte spune că veți putea privi direct în fasciculul satelitului său fără resimți efecte negative. Tehnologia va crește rentabilitatea investițiilor din construirea de ferme solare și reduce dependența de combustibilii fosil, dacă este implementată la scară largă. Overview susține că a demonstrat deja viabilitatea tehnologiei pentru transmitere de energie la sol într-un experiment desfășurat cu ajutorul unei aeronave, următoarea etapă fiind lansarea unui un satelit pe orbita joasă a Pământului, nu mai târziu de luna ianuarie 2028. Însă Meta ar fi semnat deja primul acord de rezervare a capacității cu Overview pentru a primi până la 1 gigawatt de energie de la nava spațială a companiei. Totuși, nu este clar ce sume a plătit compania lui Mark Zuckerberg în mod concret pentru acest proiect. Adăugând la confuzie, Overview a dezvoltat o nouă metrică pentru acest contract, megawați fotoni, care reprezintă cantitatea de lumină necesară pentru a genera un megawatt de electricitate.
Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI
Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud. Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI. Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030. Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft. Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing. Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung? Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft. El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot. Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude. Meta n-a mai putut achiziționa grupul Manus de AI Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta. Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile, chatboții creați de Manus pot planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor. Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook, Threads, Instagram și Whatsapp văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele. Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea și a solicitat ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.
Proprietarul Facebook, acuzat că tolerează cu bună știință reclamele înșelătoare/ilegale pe Facebook, pentru profit
Federația Consumatorilor din America a declanșat o acțiune judecătorească cu potențial exploziv, acuzând Meta că permite cu bună știință clienților de publicitate cu risc ridicat să propage reclame frauduloase pe Facebook și Instagram. În loc să interzică reclamele neconforme pe baza raportărilor primite de la utilizatori, sau detectate de filtrele automate, compania lui Mark Zuckerberg crește pur și simplu tarifele percepute pentru a „închide ochii” asupra abuzurilor comise pe platformele administrate. Deșigur, Meta neagă acuzațiile și „ripostează” cu statistici aiuritoare, informând despre eliminarea a peste 159 de milioane de reclame frauduloase în cursul anului trecut. Potrivit unei anchete publicată de Reuters încă din luna aprilie 2025, Meta tolerează volumele uriașe de reclame frauduloase și ilegale contractate din China pentru a proteja venituri de miliarde de dolari, obținute prin afișările generate de utilizatorii Facebook și Instagram din Europa și SUA. Sesizând problema, regimul de la Beijing a acționat în interesul propriilor cetățeni interzicând accesul la platformele Meta pentru utilizatorii din China. Sigur, aici ar putea fi vorba și de inabilitatea regimului chinez de a impune cenzura generalizată asupra unei platforme de socializare controlată din SUA, însă chiar și așa, autoritățile de acolo au făcut mai mult decât cele din SUA sau Europa pentru blocarea schemelor de înșelătorie și vânzarea de produse interzise prin intermediul reclamelor Facebook. În mod ciudat, chiar și fără prezență în peisajul social media local, afacerile Meta au prosperat în China prin business-ul de publicitate, ajungând în 2024 la o cifră peste 18 miliarde de dolari în vânzări anuale, reprezentând mai mult de o zecime din veniturile globale ale companiei. Dar tot Meta a calculat că aproximativ 19% din acești bani – peste 3 miliarde de dolari – provin de fapt din activități frauduloase: reclame pentru escrocherii, jocuri de noroc ilegale, pornografie și alt conținut interzis, conform documentelor interne Meta, analizate de Reuters. Ca majoritatea serviciilor „gratuite”, Meta câștigă bani din reclame. Asta nu e o noutate, dar transformarea acestei practici într-un business fraudulos și ilegal, în care aproape orice fel de reclame sunt tolerate pentru maximizarea profiturilor, nu poate duce la nimic bun. Spre exemplu, printre dovezile depuse în deschiderea acțiunii judecătorești se numără și reclame care promovau un „iPhone gratuit de la guvern”, împreună cu cecuri de 1.400 de dolari pentru persoanele născute în anumiți ani. Multe dintre aceste reclame s-au bazat, de asemenea, pe promovare folosind videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale. ”Meta susține că face tot posibilul pentru a combate publicitatea frauduloasă de pe platformele sale. Dar, în realitate, Meta a luat măsuri și a adoptat în mod conștient politici care îi sporesc profitul în detrimentul siguranței și bunăstării utilizatorilor săi”, se arată în comunicatul Federației Consumatorilor din America (CFA). ”De fapt, în loc să interzică agenților de publicitate pe care compania însăși i-a considerat a prezenta un risc mai mare pentru utilizatorii săi (așa cum au făcut alte companii de tehnologie precum Google), Meta pur și simplu percepe taxe mai mari acestor agenți de publicitate. Rezultatul pervers este că, cu cât agentul de publicitate este mai riscant, cu atât Meta câștigă mai mulți bani.” Cert este că Meta are un lung istoric de acuzații bine documentate, centralizate în ultimii patru-cinci ani cu documente publice obținute de la diviziile de finanțe, lobby, inginerie și siguranță ale Meta. Aparent, studiile Meta derulate cu scopul de a înțelege amploarea abuzurilor de pe platformele sale sunt blocate în mod sistematic de la nivelul conducerii companiei, oprind orice plan de a introduce remedii care ar submina afacerea și veniturile companiei. Meta a continuat cu abordarea „relaxată” chiar și după recepționarea studiu comandat de la un consultant extern, în care acesta avertiza că „propriile comportamente și politici ale Meta” favorizau corupția sistemică pe piața chineză pentru reclamele care vizează utilizatorii din alte țări, arată documente suplimentare. Drept consecință, o nouă serie de agenții de publicitate chineze au inundat Facebook și Instagram cu reclame interzise. Până la mijlocul anului 2025, reclamele interzise au ajuns să genereze aproximativ 16% din veniturile Meta din China.
Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024
Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate