Meta investește sute de miliarde în centre de date uriașe pentru AI, dar consumă apa planetei. Cum ajunge Mark Zuckerberg să coalizeze cu schimbările climatice
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, a anunțat că are planuri ambițioase de a construi mai mule centre de date gigantice, menite să susțină dezvoltarea inteligenței artificiale. CEO-ul a declarat că investiția va ajunge la „sute de miliarde de dolari”, cu scopul final de a atinge nivelul de superinteligență, un concept asociat cu inteligența artificială generală (AGI), capabilă să egaleze abilitățile umane în mai multe domenii, scrie Engadget. Primul centru, denumit Prometheus, va fi inaugurat anul viitor în Ohio, iar următorul, Hyperion, aproape de dimensiunea Manhattanului, ar putea ajunge la o capacitate de până la 5GW în câțiva ani. Aceste campusuri vor fi printre cele mai mari din lume, depășind cu mult centrele actuale, care generează doar câteva sute de megawați. Meta și-a consolidat echipa Superintelligence Labs, recrutând specialiști de la OpenAI, DeepMind și alte companii de top în domeniu, sub coordonarea lui Alexandr Wang, cofondatorul Scale AI. Impact major asupra resurselor de apă, iar Meta poartă toată vina Însă aceste mega-proiecte nu vin fără consecințe. Centrele de date sunt mari consumatoare nu doar de energie, ci și de apă, necesară pentru răcirea echipamentelor. Un material publicat pe The New York Times arată cum un centru Meta din estul orașului Atlanta a afectat grav fântânile locale și a dus la creșterea prețurilor la apă, cu riscul ca până în 2030 să apară penurii și raționalizări. În regiune, tariful apei ar urma să crească cu 33% în următorii doi ani. În mod obișnuit, un centru de date consumă circa 500.000 de galoane de apă pe zi, dar complexele AI planificate de Meta ar putea avea nevoie de milioane de galoane zilnic. În Newton County, autoritățile au primit cereri de permise pentru până la șase milioane de galoane pe zi – mai mult decât consumul zilnic al întregului județ. „Ceea ce nu înțeleg centrele de date este că epuizează resursa comunității”, a avertizat Mike Hopkins, directorul Autorității de Apă și Canalizare Newton County. Criză iminentă în mai multe state americane Fenomenul nu este izolat. În Texas, Arizona, Louisiana și Colorado, concentrarea centrelor de date pune presiune pe rezervele locale de apă. În Phoenix, spre exemplu, dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să oprească proiectele de construcții din cauza secetei agravate de consumul acestor complexe. În timp ce Meta se pregătește să deschidă centre uriașe pentru a susține viitorul AI, comunitățile locale se confruntă cu riscul de a rămâne fără una dintre cele mai vitale resurse. Experții atrag atenția că, fără reglementări stricte, ambițiile tehnologice ar putea alimenta crize sociale și ecologice.
Zuckerberg și liderii Meta sunt dați în judecată pentru 8 miliarde de dolari
Mark Zuckerberg și alți lideri ai Meta sunt acuzați într-un dosar ce vizează daune de 8 miliarde de dolari, care începe miercuri, la Curtea de Chancery din Wilmington, Delaware. Timp de opt zile, instanța va analiza acuzațiile de încălcare a confidențialității datelor utilizatorilor, în special în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, din 2018. Firma a fost implicată în campania electorală a lui Donald Trump din 2016, unde a folosit datele pentru a crea profiluri detaliate ale alegătorilor și pentru a desfășura campanii de publicitate politică direcționată. Acționarii Meta Platforms îi cer lui Zuckerberg și celorlalți lideri ai companiei despăgubiri pentru încălcarea acordului privind protecția datelor, semnat de Facebook cu Comisia Federală pentru Comerț, în anul 2012, susținând că aceștia au permis colectarea și utilizarea neautorizată a datelor utilizatorilor, potrivit Reuters. „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg” Scandalul Cambridge Analytica a scos la iveală cum datele utilizatorilor Facebook au fost colectate fără consimțământul lor, ceea ce a dus la o amendă record de 5 miliarde de dolari impusă Meta în anul 2019. În acest proces, acționarii solicită rambursarea a 8 miliarde de dolari, întreaga sumă plătită de Meta pentru a acoperi costurile asociate cu scandalul. Printre acuzați se numără fostul director operațional Sheryl Sandberg, investitorul Marc Andreessen și membri ai consiliului de administrație ai Meta, precum Peter Thiel și Reed Hastings. În documentele depuse înaintea procesului, acționarii susțin că pot dovedi că, după acordul din 2012, Facebook a continuat să practice metode înșelătoare privind confidențialitatea datelor, sub conducerea lui Zuckerberg. Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile Aceștia afirmă că probele vor demonstra că fost creată o echipă pentru protecția confidențialității, angajată o firmă externă pentru a asigura conformitatea și că Facebook a fost victima unei „înșelăciuni bine planificate”, orchestrată de Cambridge Analytica. Meta nu este acuzată direct, iar Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile, numindu-le „extreme” și au refuzat să comenteze pe marginea procesului. „Acest caz va oferi o oportunitate importantă de a înțelege ce știau liderii Facebook despre datele utilizatorilor și când au aflat despre acestea”, a precizat Jason Kint, directorul grupului de lobby Digital Content Next, organizație care reprezintă interesele companiilor din media digitală. Kint a adăugat: „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg!” Tranzacțiile financiare ale lui Zuckerberg, sub lupa instanței Procesul, care se desfășoară fără juriu, va analiza în principal evenimentele și întâlnirile din cadrul consiliului de administrație al Facebook din urmă cu un deceniu, pentru a stabili modul în care a fost implementat acordul din 2012. Totodată, va fi examină și posibilitatea ca Zuckerberg să fi utilizat un plan de tranzacționare a acțiunilor pentru a-și proteja investițiile personale în contextul scăderii valorii acțiunilor Meta după ieșirea la lumină a scandalului. În prezent, Meta – compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp – se află sub supraveghere strictă legată de confidențialitatea datelor utilizatorilor și de modul în care compania antrenează modelele sale de inteligență artificială, proces prin care Meta folosește datele colectate pentru a antrena algoritmi de inteligență artificială.
Meta sfidează UE în scandalul datelor personale. Teoretic urmează sancțiuni, practic e greu cu Trump pe fundal
Meta, compania-mamă a Facebook, Whatsapp și Instagram, refuză să mai facă modificări suplimentare la controversatul său model „plătești sau accepți”, în ciuda presiunilor venite din partea Comisiei Europene. În teorie, gigantul american riscă amenzi zilnice usturătoare, dar realitatea geopolitică, în care președintele Donald Trump negociază dur taxe vamale cu Europa, complică deciziile Bruxelles-ului. Potrivit agenției Reuters, care citează surse directe din interiorul negocierilor, Meta nu are de gând să ofere concesii suplimentare în ceea ce privește modelul său de monetizare a datelor personale. Acest model le oferă utilizatorilor europeni doar două opțiuni: fie consimt la utilizarea datelor pentru publicitate personalizată, fie plătesc un abonament lunar pentru acces fără reclame. Comisia Europeană a considerat că această abordare încalcă Digital Markets Act (DMA), legislația menită să limiteze abuzurile marilor companii tech. Riscul amenzilor este real, dar aplicarea lor este… delicată Oficialii europeni au avertizat deja Meta cu privire la posibile amenzi de până la 5% din veniturile sale globale zilnice – o cifră care s-ar putea ridica la milioane de dolari. Cu toate acestea, sursele citate de Reuters afirmă că Meta nu va schimba nimic în absența unor „circumstanțe noi”. Iar aceste circumstanțe ar putea veni mai curând de la Washington decât de la Bruxelles. În aprilie, Meta a fost deja amendată cu 200 de milioane de euro pentru o presupusă încălcare anterioară a DMA. De atunci, compania a ajustat ușor modelul – folosind mai puține date personale în reclame – dar nu într-atât încât să liniștească autoritățile europene. Pe 27 iunie, termenul limită pentru conformare a expirat, iar deciziile Comisiei privind noi sancțiuni ar trebui să apară în curând. Trump, taxa digitală și frica de represalii comerciale Problema este că Europa se află într-o poziție delicată. Președintele Trump, reales recent, a făcut din taxele vamale o armă de negociere în relația cu UE. Una dintre temele sensibile este chiar „taxa digitală” propusă de mai multe state membre, inclusiv Franța și Germania, care vizează companiile americane precum Meta, Google și Amazon. Washingtonul a reacționat agresiv la orice tentativă de reglementare percepută ca discriminatorie. În acest context tensionat, un nou val de amenzi împotriva Meta ar putea fi exploatat de Trump pentru a impune tarife vamale europenilor, într-un moment economic delicat. Astfel, deși Comisia Europeană a promis acțiuni ferme împotriva abuzurilor Big Tech, în culise se joacă un joc diplomatic mult mai complex, în care interesele comerciale riscă să bată drepturile utilizatorilor. Ce urmează pentru utilizatorii europeni? Pentru moment, europenii rămân captivi în același model „alege: datele sau banii”. Meta insistă că oferă „mai mult decât cere legea” și că este tratată incorect în comparație cu alte platforme. Însă criticii spun că acest sistem subminează libertatea de alegere reală a consumatorului și transformă protecția datelor într-un lux pe care doar unii și-l permit. Decizia finală a Comisiei Europene privind posibilele amenzi este așteptată în următoarele săptămâni, dar puțini mai cred că Bruxelles-ul va risca o confruntare deschisă cu Washingtonul. Până atunci, Meta câștigă timp și bani, iar principiile europene despre confidențialitate rămân, cel puțin pentru moment, în stand-by.
Trump își impune voința în Europa: Facebook, Google, Apple și ceilalți scapă de taxa digitală
Comisia Europeană a renunțat oficial la planurile de a introduce o taxă digitală asupra marilor companii din domeniul tehnologiei, o decizie care echivalează cu o victorie clară pentru președintele american Donald Trump și giganții americani precum Facebook (Meta), Google, Apple și Amazon. Potrivit unui document consultat de publicația Politico, ideea unei taxe impuse platformelor digitale a fost retrasă în ultimul moment din propunerile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, care va începe în 2028. Inițiativa fusese vehiculată în luna mai ca sursă de venit pentru rambursarea datoriilor comune ale blocului european, însă a fost abandonată pe fondul negocierilor intense cu Statele Unite pentru un nou acord comercial. O întoarcere spectaculoasă de poziție, după ani de discuții Decizia marchează o schimbare radicală de strategie din partea Bruxelles-ului, care ani la rând a încercat să reglementeze fiscal activitatea companiilor digitale americane pe teritoriul UE. În special Franța și alte țări vest-europene au susținut ferm o astfel de măsură, acuzând multinaționalele tech că plătesc impozite minime raportat la profiturile uriașe obținute. Dar în contextul în care Donald Trump, revenit la Casa Albă, amenință din nou cu tarife vamale împotriva statelor care taxează companiile americane, Comisia a ales o cale pragmatică. Oficialii europeni speră că renunțarea la taxa digitală va netezi drumul către un acord comercial favorabil cu SUA, pe fondul relațiilor economice tot mai tensionate dintre cele două blocuri. UE caută alte surse de venit: țigări, electronice uzate și corporații locale În locul taxei digitale, Comisia Europeană propune alte trei surse potențiale de venit: o taxă comună pe produsele din tutun (precum țigările și trabucurile), o taxă pe echipamente electrice și electronice uzate și o contribuție din partea companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Obiectivul acestor măsuri este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru a acoperi rambursarea datoriilor comune ale Uniunii, contractate în special pentru redresarea economică post-pandemie. În paralel, Comisia vrea să păstreze planurile mai vechi privind o taxă la frontiera de carbon și redistribuirea unei părți din veniturile schemei ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). Totuși, propunerea prevede că doar o mică parte din banii ETS vor merge către bugetul UE, restul urmând să rămână la dispoziția guvernelor naționale. Negocieri dificile în anii următori Toate aceste noi propuneri fiscale trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, proces care se anunță lung și anevoios. Țări precum Suedia și România și-au exprimat deja rezervele privind transferul unor venituri naționale către Bruxelles. Renunțarea la taxa digitală este însă cel mai clar semnal că UE este dispusă să facă compromisuri majore în relația cu Washingtonul. Rămâne de văzut dacă această concesie va fi suficientă pentru ca Statele Unite să accepte un acord comercial care să salvgardeze interesele economice europene.
Apple se revoltă împotriva amenzii record de 500 de milioane de euro: Comisia Europeană merge mult prea departe
Apple a lansat un apel oficial împotriva amenzii de 500 de milioane de euro impuse de Comisia Europeană, calificând decizia drept „fără precedent” și acuzând Bruxelles-ul că depășește limitele legale în încercarea de a impune noi reguli pentru App Store. Este cel mai recent episod din conflictul tensionat dintre giganții americani ai tehnologiei și autoritățile europene. Amenda a fost aplicată în aprilie 2025, după ce anchetatorii UE au concluzionat că Apple a încălcat Digital Markets Act (DMA), împiedicând dezvoltatorii de aplicații să îndrume utilizatorii către oferte mai ieftine disponibile în afara magazinului oficial al companiei. Apple a fost obligată să elimine restricțiile tehnice și comerciale care afectau concurența și să își modifice structura comisioanelor, scrie The Guardian. Apple acuză Comisia că impune reguli neclare și dăunează dezvoltatorilor În apelul depus la Tribunalul General al Uniunii Europene – a doua cea mai înaltă instanță europeană – Apple afirmă că executivul european „merge mult prea departe” și forțează compania să adopte termeni de afaceri „confuzi”, care afectează atât dezvoltatorii, cât și utilizatorii finali. „Decizia Comisiei Europene și amenda fără precedent impusă merg mult dincolo de ceea ce prevede legea”, a declarat Apple într-un comunicat. „Comisia ne obligă să operăm magazinul nostru de aplicații într-un mod care creează haos pentru dezvoltatori și confuzie pentru consumatori.” Compania contestă, de asemenea, redefinirea termenului de „redirecționare” (steering), sugerând că autoritățile UE și-au extins ilegal competențele. În timp ce anterior se referea strict la posibilitatea dezvoltatorilor de a introduce linkuri externe, Comisia ar fi inclus acum și promovarea directă a ofertelor în interiorul aplicațiilor, ceea ce Apple consideră abuziv. Conflictul UE – giganți tech americani se adâncește Această dispută este doar una dintre multele tensiuni între Uniunea Europeană și companiile Big Tech din SUA. Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a acuzat recent UE că „instituționalizează cenzura” prin regulile sale digitale, în timp ce fostul consilier comercial al lui Trump, Peter Navarro, a vorbit despre un adevărat „război legal” dus de europeni împotriva firmelor americane, prin reglementări dure și amenzi uriașe. În același timp, negocierile pentru un acord comercial transatlantic stagnează. Donald Trump a fixat data de 9 iulie ca termen-limită pentru încheierea unei înțelegeri comerciale, amenințând cu tarife vamale de până la 50% pentru produsele UE, în lipsa unui acord. Potrivit experților, Apple încearcă să tragă de timp și să mențină cât mai mult controlul asupra ecosistemului său închis. „E mai ieftin să plătească câteva milioane în avocați decât să piardă miliarde din deschiderea App Store”, a explicat avocatul în concurență Tom Smith. În ciuda schimbărilor impuse de DMA și a revizuirii taxelor pentru dezvoltatori, Apple pare hotărâtă să-și apere modelul de afaceri până la capăt – și să-și mențină monopolul asupra „porții de intrare” în universul iPhone.
Meta, acuzată că a folosit date fictive într-un proiect climatic bazat pe inteligența artificială
Meta se află în centrul unui nou scandal legat de utilizarea inteligenței artificiale în cercetarea climatică. Mai mulți cercetători acuză compania că ar fi folosit informații inexacte într-un proiect destinat identificării materialelor capabile să capteze dioxidul de carbon din atmosferă. Inițiativa, lansată cu mare fast în 2024, promitea o abordare inovatoare pentru combaterea încălzirii globale, însă analiza recentă a specialiștilor sugerează că baza de date utilizată ar conține erori fundamentale. Potrivit unor cercetători de la Universitatea Heriot-Watt din Marea Britanie și de la Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne (EPFL), niciunul dintre cele 135 de materiale incluse în setul de date nu ar fi demonstrat capacitatea de a atrage dioxidul de carbon, iar unele dintre ele nici măcar nu ar exista în realitate, scrie Financial Times. Cu toate acestea, Meta a inclus aceste informații într-un instrument de inteligență artificială pus la dispoziția publicului sub licență open-source, afirmând că facilitează identificarea unor soluții climatice eficiente. Meta se apără și vorbește despre „potențial științific” Meta a reacționat la aceste acuzații susținând că datele utilizate se bazează pe calcule valide din punct de vedere computațional și că ele servesc drept punct de plecare pentru instruirea algoritmilor de învățare automată. Reprezentanții companiei au subliniat că proiectul lor a folosit o putere de calcul semnificativă, de zeci sau sute de ori mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit în laboratoarele academice, tocmai pentru a accelera procesul de descoperire a unor materiale promițătoare. În plus, Meta a afirmat că materialele respective nu au fost niciodată prezentate drept soluții validate, ci doar ca subiecte cu potențial, care necesită confirmări suplimentare prin metode experimentale. Compania recunoaște însă că unele dintre structurile analizate pot fi instabile din cauza particularităților chimice sau electronice, dar insistă că scopul principal a fost generarea de idei noi, nu furnizarea de soluții definitive. Reproducerea rezultatelor, imposibilă: cercetătorii pun sub semnul întrebării întreaga metodologie Criticile aduse de echipele de cercetători se concentrează pe lipsa de rigoare în selectarea datelor inițiale și pe dificultatea reproducerii rezultatelor prezentate de Meta. Se pare că algoritmii open-source puși la dispoziție nu se comportă conform așteptărilor, iar multe dintre predicțiile făcute nu corespund realității. Una dintre cauzele identificate a fost utilizarea unei baze de date academice depășite, care a conținut erori în descrierea unor elemente chimice, bază de date care între timp a fost revizuită și corectată. Acest caz readuce în prim-plan problema fiabilității datelor folosite în proiectele de inteligență artificială și ridică semne de întrebare privind responsabilitatea companiilor mari din domeniul tech atunci când lansează astfel de instrumente. Deși Meta afirmă că transparența și colaborarea deschisă sunt prioritare, cercetătorii implicați susțin că astfel de greșeli pot dăuna grav progresului științific și încrederii în utilizarea AI-ului în domenii sensibile precum schimbările climatice.
Vei primi mesaje spontane de la boți pe Facebook și WhatsApp. Meta lui Zuckerberg vrea un AI care să te abordeze de capul lui, ca și cum n-ai fi fost deja destul de agasat
Meta, compania fondată de Mark Zuckerberg, testează o nouă funcționalitate care ar putea schimba modul în care interacționăm cu inteligența artificială pe platformele sale. Potrivit unui articol publicat de Business Insider și preluat de BFMTV, chatbot-uri personalizate vor putea trimite mesaje private spontane utilizatorilor de pe Facebook, WhatsApp sau Instagram – fără ca aceștia să le fi solicitat inițial. Concret, totul începe printr-o interacțiune în AI Studio, platforma dezvoltată de Meta pentru crearea și gestionarea bot-urilor de chat. Dacă ai avut o primă discuție cu un astfel de bot, el ar putea reveni ulterior cu mesaje personalizate în inboxul tău, în încercarea de a-ți capta din nou atenția. Meta colaborează în acest sens cu compania americană Alignerr, specializată în antrenarea inteligențelor artificiale conversaționale. Obiectivul este creșterea nivelului de implicare a utilizatorilor, dar și combaterea a ceea ce Zuckerberg numește „epidemia de singurătate” – o justificare care ridică semne de întrebare în privința realelor motivații comerciale din spate, scrie Business Insider. Un AI prea prietenos care te „revizitează” fără invitație Ce face această funcționalitate și mai controversată este faptul că bot-ul poate extrage informații din conversațiile anterioare pentru a compune mesaje noi, personalizate. Un exemplu oferit de sursă este chatbot-ul „Maestrul magiei cinematografice”, care ar putea trimite mesaje de genul: „Sper că aveți o zi minunată! Ați descoperit cumva o nouă coloană sonoră recent? Sau doriți recomandări pentru o seară de film?” La prima vedere, pare simpatic. Dar dacă nu răspunzi, vei fi lăsat în pace. Dacă însă răspunzi de cinci ori la rând, chatbot-ul își va permite să revină după două săptămâni, reluând conversația de unde a rămas. Practic, AI-ul va „presupune” că i-ai dat undă verde să continue interacțiunea, iar tu s-ar putea să te trezești din nou într-o discuție nedorită. Între interacțiune și intruziune: o linie tot mai fină Meta susține că această inițiativă le permite utilizatorilor „să continue să exploreze subiecte interesante și să aibă conversații mai semnificative cu AI-urile noastre”. Totuși, ideea ca un robot să inițieze din proprie inițiativă conversații, pe baza unui istoric privat, ridică întrebări serioase despre consimțământ, limite și intimitate digitală. Mai mult, acest tip de funcționalitate vine într-un moment în care lumea tech este deja marcată de numeroase scandaluri legate de AI – de la manipulare emoțională până la cazuri extreme, cum ar fi cel al unui bărbat care s-a sinucis după o relație „virtuală” cu un chatbot creat pe baza tehnologiei ChatGPT. Așadar, dacă primești brusc un „Sper că ai o zi frumoasă!” de la un bot necunoscut, nu te mira. Meta și Zuckerberg lucrează deja de zor ca AI-ul să devină mai prezent și mai „prietenos” decât ți-ai dori.
Așa spui adio intimității. Cum îți umblă Meta în telefon și îți accesează fotografiile private
Meta, compania-mamă a Facebook, a lansat o nouă funcție care folosește inteligența artificială pentru a analiza și procesa automat fotografiile și videoclipurile din galeria ta, direct din aplicația Facebook. Facilitatea, denumită „camera roll cloud processing”, oferă utilizatorilor sugestii creative personalizate, cum ar fi editări automate, colaje tematice sau recomandări pentru cele mai bune fotografii de distribuit. Pe scurt, odată activată, funcția permite Meta să încarce automat, și periodic, conținutul din camera telefonului în cloud-ul companiei, pentru a-l analiza cu ajutorul AI, scrie publicația CNET. Asta nu înseamnă doar accesul pentru postarea manuală a pozelor, ci un acces continuu și larg la toate fișierele, inclusiv la cele nepublicate pe Facebook sau alte platforme. Cum funcționează și care sunt implicațiile pentru confidențialitate Facebook explică faptul că această opțiune este destinată să faciliteze procesul de partajare a conținutului și să ofere utilizatorilor o experiență mai creativă, extrăgând fotografii recente, din ultimele 30 de zile, dar și imagini mai vechi, pentru a crea recapitulări lunare, colecții tematice sau amintiri legate de evenimente speciale. Totuși, este important de adăugat că accesul extins al Meta la aceste date ridică serioase semne de întrebare privind confidențialitatea. Deși compania susține că materialul încărcat nu este folosit pentru antrenarea modelelor AI în acest stadiu al testării și nu este folosit pentru targetarea publicitară, datele sunt stocate în cloud-ul său și pot fi folosite pentru a genera sugestii doar pentru tine. De asemenea, Facebook afirmă că funcția este opțională, activarea fiind sub controlul utilizatorului și poate fi dezactivată oricând. Pentru a activa sau dezactiva această opțiune, utilizatorii trebuie să acceseze setările Facebook, secțiunea „Camera roll sharing suggestions”, unde pot controla încărcarea automată a fotografiilor pentru generarea sugestiilor AI. În prezent, funcția este disponibilă doar pe iPhone și Android și nu este activă în anumite regiuni precum Illinois sau Texas, unde reglementările privind confidențialitatea sunt mai stricte. Ce trebuie să iei în considerare înainte să optezi pentru această funcție În ciuda beneficiilor evidente pentru utilizatori, precum sugestiile creative și organizarea automată a fotografiilor, este esențial să fii conștient că îți încredințezi o colecție vastă de imagini personale unei companii care a fost în trecut criticată pentru gestionarea datelor personale. Deși Meta promite că vei putea cere ștergerea conținutului încărcat în cloud, aceasta se face abia după 30 de zile de la dezactivare și fără o confirmare oficială clară. Singura modalitate de a verifica eliminarea completă este descărcarea întregului tău arhivă Facebook, ceea ce nu este la îndemâna tuturor. Prin urmare, înainte de a activa camera roll cloud processing, este bine să cântărești beneficiile în raport cu posibilele riscuri de expunere a unor materiale sensibile și să ții cont că această funcție oferă un nivel crescut de acces Meta la viața ta digitală privată.
Cum încearcă Mark Zuckerberg să fure experți în inteligența artificială de la Sam Altman: Războiul AI dintre Meta și OpenAI s-ar putea încheia prost pentru toată lumea
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, face valuri în industria inteligenței artificiale printr-o amplă campanie de recrutare. Potrivit informațiilor obținute de WIRED, Meta a oferit unor cercetători de top din cadrul OpenAI pachete de compensații care pot ajunge la 300 de milioane de dolari pe o perioadă de patru ani, cu peste 100 de milioane în primul an. Ofertele includ acțiuni ale companiei care, conform surselor, se acordă imediat în primul an. Campania de recrutare vine în contextul în care Meta își consolidează noul laborator dedicat superinteligenței artificiale, Meta Superintelligence Labs, condus de Alexandr Wang (fost CEO al Scale AI) și Nat Friedman (fost CEO GitHub). Niciunul dintre cei doi nu este însă considerat un cercetător în sensul tradițional, ceea ce ridică întrebări despre direcția științifică a noului proiect. Tensiuni tot mai mari între Meta și OpenAI Ofensiva Meta a provocat reacții dure din partea conducerii OpenAI. Mark Chen, directorul de cercetare OpenAI, a transmis angajaților un mesaj în care a comparat acțiunile Meta cu „un jaf”: „pare că cineva ne-a pătruns în casă și a furat ceva”, a scris el. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a criticat la rândul său public această strategie, sugerând că OpenAI lucrează la ajustarea propriilor pachete salariale pentru a rămâne competitivă, fără a renunța la principiul echității interne. Potrivit WIRED, cel puțin șapte cercetători de la OpenAI s-au alăturat deja Meta Superintelligence Labs. Totuși, surse apropiate negocierilor susțin că niciunul dintre ei nu a primit pachetul maxim de 300 de milioane de dolari. Meta nu a rămas tăcută în fața speculațiilor. Andy Stone, purtătorul de cuvânt al companiei, a declarat că informațiile vehiculate sunt exagerate: „Multe dintre afirmații sunt false, dimensiunea și structura acestor oferte au fost prezentate greșit”. Andrew Bosworth, directorul de tehnologie Meta, a spus, la rândul său, într-un Q&A intern că doar un număr mic de roluri de conducere beneficiază de astfel de pachete „premium” și că zvonurile privind un bonus garantat de 100 de milioane sunt „minciuni”. Accesul la resurse, un atu decisiv în lupta pentru cercetători Un alt avantaj pe care Meta îl promite cercetătorilor este accesul nelimitat la resurse hardware, în special procesoare grafice (GPU-uri) de ultimă generație, elemente esențiale pentru cercetarea avansată în AI. Conform Wall Street Journal, Zuckerberg le-a transmis candidaților că nu vor mai trebui să se îngrijoreze vreodată de lipsa resurselor. Promisiunea vine într-un context tensionat, în care cercetători din OpenAI s-au plâns că Sam Altman le-a garantat acces la GPU-uri, însă resursele promise nu s-au concretizat. Între timp, conducerea OpenAI afirmă că „mai multe supercomputere vor fi disponibile spre finalul acestui an”. Rămâne de văzut dacă investițiile uriașe în talent și infrastructură se vor traduce într-un avans semnificativ față de rivalii din industrie sau dacă tensiunile generate vor aduce și riscuri reputaționale.
WhatsApp activează apelurile audio pentru marile companii
Meta anunță o schimbare semnificativă pentru WhatsApp: marile companii vor avea, în premieră, acces oficial la apelurile audio prin intermediul API-ului dedicat, ceea ce le va permite să sune clienții direct prin aplicație. Până acum, această funcție era rezervată firmelor mici și mijlocii, dar în următoarele săptămâni va fi extinsă către giganții din retail, telecom, banking și alte sectoare. Această extindere vine cu un detaliu important: apelurile nu vor fi neapărat inițiate de oameni. Meta spune că noile funcții permit integrarea unor agenți conversaționali AI care pot suna utilizatorii pentru a transmite mesaje comerciale, a oferi recomandări personalizate sau pentru suport tehnic. Practic, va deveni posibil ca un client să fie apelat de un „robot” cu voce sintetică, dar convingătoare, construit special pentru a interacționa fluent cu utilizatorul. O nouă eră a interacțiunii automatizate WhatsApp Business, versiunea pentru companii a celebrei aplicații de mesagerie, are deja peste 200 de milioane de utilizatori activi lunar. Meta susține că introducerea apelurilor audio AI vine ca răspuns la nevoile tot mai complexe de automatizare ale companiilor mari, mai ales în ceea ce privește suportul pentru clienți. Integrarea AI permite, de exemplu, confirmarea unei comenzi, reamintirea unui programare sau oferirea de asistență tehnică fără intervenție umană. Pe termen mediu, compania intenționează să extindă și mai mult funcționalitățile, permițând inclusiv trimiterea de mesaje vocale automatizate, generate de AI. Astfel, o companie va putea, de pildă, să trimită oferte sau alerte personalizate sub forma unui mesaj vocal, în loc de clasicul text sau notificare push. Îngrijorări legate de confidențialitate și spam Pentru utilizatorii obișnuiți, această noutate aduce atât beneficii, cât și îngrijorări. În timp ce unii ar putea aprecia răspunsurile rapide și interacțiunea fără blocaje, alții ar putea simți că experiența pe WhatsApp devine prea comercială și intruzivă. Criticii avertizează că apelurile AI, chiar dacă reglementate, pot deschide ușa către abuzuri și valuri de spam vocal, greu de filtrat în lipsa unor setări de control clare. Meta nu a oferit încă detalii despre opțiunile pe care utilizatorii le vor avea pentru a bloca sau limita astfel de apeluri, însă promite că va exista un cadru care să ofere control și transparență.