Alte controverse la Meta, de data asta la Stories – Cum încearcă Mark Zuckerberg să-și îmbunătățească AI-ul pe spatele tău
Meta, compania care deține platforma Facebook, a lansat recent o funcție bazată pe inteligență artificială care stârnește îngrijorări legate de protecția datelor personale. Potrivit unui material publicat de TechCrunch, citat de The Hacker News, aplicația le cere utilizatorilor să permită procesarea în cloud a imaginilor din telefon pentru a genera sugestii de colaje, retrospective și idei pentru Stories, inclusiv folosind fotografii care nu au fost încărcate anterior pe rețea. Concret, un mesaj pop-up îi întreabă pe utilizatori dacă doresc să activeze procesarea media în cloud pentru a primi sugestii AI. Cum explică Meta situația care stârnește îngrijorări Facebook explică faptul că, pentru a genera aceste propuneri, va încărca automat în cloud anumite imagini și clipuri video din telefon, selectate în funcție de criterii precum ora, locația sau tematica. Compania susține că doar utilizatorul poate vedea aceste sugestii, că materialele nu sunt utilizate pentru publicitate targetată și că imaginile sunt analizate pentru siguranță și integritate. Totuși, consimțământul acordat implică inclusiv acceptarea termenilor de utilizare a inteligenței artificiale, care includ analiza fețelor din imagini și a altor detalii sensibile. Deocamdată, funcționalitatea este testată doar în SUA și Canada și poate fi dezactivată în orice moment. Această inițiativă face parte dintr-un trend mai larg al marilor companii tehnologice care integrează AI în produsele lor, deseori în detrimentul vieții private a utilizatorilor. Chiar dacă Meta afirmă că imaginile nu vor fi folosite pentru reclame, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nu există claritate privind durata păstrării datelor sau cine are acces la ele. Procesarea în cloud presupune, de altfel, oricum un risc, mai ales atunci când sunt implicate tehnologii precum recunoașterea facială și metadate ascunse, precum coordonatele GPS sau ora exactă a fotografierii. Nu vorbim despre prima încercare a companiei lui Mark Zuckerberg de a se folosi de datele utilizatorilor În mod similar, Meta a început în luna mai să folosească date publice ale adulților din Uniunea Europeană pentru a antrena modelele sale AI, după ce a primit aprobarea autorității de protecție a datelor din Irlanda. În Brazilia, compania a suspendat un set de funcții AI în 2024 ca reacție la criticile guvernului privind confidențialitatea. Tendința este vizibilă și pe alte platforme Meta. WhatsApp a introdus recent o opțiune AI care poate rezuma mesajele necitite din conversații, promițând un proces „privat” de analiză locală. Pe acest fond, autoritățile europene rămân vigilente. Comisarul pentru protecția datelor din Berlin a cerut recent eliminarea aplicațiilor DeepSeek din magazinele Apple și Google, acuzând transferuri ilegale de date către China. Aplicațiile colectau masiv date sensibile, de la istoricul de chat până la locația exactă și dispozitivele folosite, și le stocau pe servere aflate în China, fără garanții echivalente celor oferite de legislația UE.
Donald Trump, furios pe Canada după ce a îndrăznit să taxeze Google și Amazon, anunță că pune capăt tuturor negocierilor comerciale
Președintele american Donald Trump a provocat un nou val de tensiuni în relațiile comerciale cu vecinul de la nord, Canada, după ce a reacționat dur la o taxă introdusă de guvernul de la Ottawa. Este vorba despre o măsură fiscală care vizează giganții digitali precum Google, Amazon, Meta sau Airbnb, și care a fost percepută de liderul de la Casa Albă drept un „atac direct” asupra Statelor Unite, notează Reuters. Taxa pe serviciile digitale a stârnit furia Washingtonului Canada a anunțat că, începând cu 30 iunie, va implementa o taxă de 3% pe veniturile generate de marile companii digitale care înregistrează venituri globale de peste 1,1 miliarde de dolari canadieni și câștiguri locale de minimum 20 de milioane. Printre companiile afectate se numără nume uriașe din tehnologie, precum Amazon, Google, Uber și Meta. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Pe platforma sa Truth Social, actualul președinte american a transmis un mesaj tăios: „Din cauza acestei taxe scandaloase, punem capăt TUTUROR negocierilor comerciale cu Canada, cu efect imediat.” Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, Canada va fi informată în legătură cu noile tarife vamale pe care le va avea de plătit pentru a face afaceri cu Statele Unite. O nouă escaladare într-o relație tot mai tensionată Tensiunile dintre cele două țări au escaladat în ultimele luni, în contextul în care Trump a amenințat de mai multe ori cu impunerea de noi taxe vamale. În plus, în mod controversat, a declarat în mai multe rânduri că ar dori să „anexeze Canada”, o declarație care, deși pare desprinsă dintr-un scenariu absurd, a fost tratată cu seriozitate în mediile diplomatice. Premierul canadian Mark Carney a calificat anterior dublarea tarifelor la oțel și aluminiu impusă de SUA drept „ilegală și nejustificată”, promițând un răspuns ferm. Canada este principalul furnizor al SUA pentru aceste resurse, ceea ce face ca deciziile de la Washington să afecteze grav economia canadiană. În paralel, Trump a criticat și Uniunea Europeană pentru politici similare de taxare a companiilor digitale, pe care le consideră forme mascate de protecționism economic. Războiul fiscal se mută pe scena geopolitică Această decizie marchează o nouă etapă în războiul fiscal global purtat în jurul giganților tehnologici. Deși multe țări europene și-au manifestat sprijinul pentru taxarea echitabilă a acestor companii, administrația Trump a refuzat în mod constant ideea că astfel de măsuri sunt justificate, acuzând „atacuri economice” asupra intereselor americane. Dacă ruptura dintre Statele Unite și Canada se va adânci, consecințele pot fi semnificative nu doar pentru cele două economii, ci și pentru stabilitatea relațiilor comerciale internaționale.
Trump vrea să blocheze legile care controlează inteligența artificială, iar experții avertizează că planeta va plăti prețul
Statele Unite ar putea interzice temporar orice reglementare a inteligenței artificiale (AI), dacă un proiect de lege sprijinit de Donald Trump va fi adoptat în forma actuală. În ciuda sprijinului politic republican din Congres, cercetătorii avertizează că măsura ar putea avea consecințe climatice majore, contribuind la o explozie a emisiilor de gaze cu efect de seră, notează The Guardian. Potrivit unei estimări furnizate de cercetători de la Universitatea Harvard pentru The Guardian, folosirea necontrolată a AI în SUA ar putea genera, în următorii zece ani, peste un miliard de tone de dioxid de carbon – echivalentul emisiilor anuale ale Japoniei. Îngrijorarea pornește de la consumul masiv de energie al centrelor de date care alimentează dezvoltarea AI, multe dintre acestea fiind alimentate încă din surse fosile. Proiectul de lege: o pauză de 10 ani pentru orice control asupra AI Textul legislativ propus de republicani, cunoscut și ca „proiectul fiscal și de cheltuieli Trump”, conține o prevedere controversată: interzicerea oricărei reglementări statale asupra inteligenței artificiale timp de un deceniu. Deși limbajul a fost recent atenuat, vorbindu-se acum despre o „pauză temporară”, scopul rămâne același – împiedicarea statelor americane de a introduce reguli privind impactul AI asupra mediului sau societății. În paralel, proiectul oferă 500 de milioane de dolari pentru extinderea accesului la internet în zonele rurale, dar condiționează aceste fonduri de lipsa oricărei încercări de reglementare a AI la nivel local. Mai mulți senatori republicani, printre care Josh Hawley și Marsha Blackburn, și-au exprimat rezervele, însă amendamentele pentru eliminarea prevederii vor necesita sprijin din partea a cel puțin patru republicani pentru a avea succes. Impactul climatic: AI poate anula eforturile de reducere a emisiilor Experții subliniază că folosirea AI este una dintre cele mai intensive activități din punct de vedere energetic. O singură interogare prin ChatGPT, de exemplu, consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât o căutare standard pe Google. Într-un context în care infrastructura energetică americană este încă dominată de gaze naturale și cărbune, extinderea masivă a centrelor de date amenință să contracareze toate progresele în combaterea schimbărilor climatice. „Dacă interzici supravegherea și reglementarea, încetinești tranziția către surse de energie mai curate și descurajezi investițiile în eficiență energetică”, avertizează Gianluca Guidi, cercetător la Harvard. La rândul său, senatorul democrat Ed Markey a calificat propunerea republicană drept „periculoasă și iresponsabilă”, afirmând că dezvoltarea AI ar trebui însoțită de măsuri ferme pentru protejarea sănătății publice și a planetei. De altfel, companii mari din domeniul tehnologiei au recunoscut deja dificultățile de a menține promisiunile climatice. Google, de exemplu, a raportat o creștere cu 48% a emisiilor sale de carbon din 2019 până în 2023, în mare parte din cauza extinderii în domeniul AI. O planetă în pericol, o tehnologie fără frâne În ciuda retoricii potrivit căreia AI ar putea contribui la eficientizarea rețelelor energetice sau la combaterea poluării, tot mai mulți experți consideră aceste promisiuni ca fiind „greenwashing”. Alex Hanna, director de cercetare la Distributed AI Research Institute, afirmă că „marile companii tehnologice sacrifică prezentul pentru un viitor iluzoriu, alimentând în realitate un model de dezvoltare nesustenabil”. În lipsa unei legislații federale clare, unele state americane și-au exprimat intenția de a introduce propriile reglementări privind impactul AI asupra mediului. Însă, dacă prevederea din proiectul de lege va rămâne în vigoare, aceste inițiative vor fi blocate timp de zece ani – o perioadă considerată crucială pentru atingerea obiectivelor climatice internaționale.
Meta cere scuze pentru blocarea în masă a grupurilor de pe Facebook iată ce trebuie să știi
Facebook trece printr-o perioadă agitată: administratori ai grupurilor din întreaga lume raportează blocări în masă, mulți fiind surprinși și neîncrezători. Iată o sinteză detaliată a ceea ce s-a întâmplat, cine este afectat și ce poți face dacă și tu conduci un grup pe Facebook. Blocările au început pe 24 iunie și au afectat mii de grupuri Facebook, din SUA, Vietnam, Canada, Indonezia, Thailanda etc. Însă nu vorbim doar despre comunități mici – exemple includ: Grupuri de sprijin pentru părinți Comunități de gaming și Pokémon Cluburi de fotografie cu zeci de mii sau chiar aproape un milion de membri Forumuri cu sfaturi de economisire și DIY Administratori au primit notificări prin care li se acuza grupurile că promovează “conținut legat de terorism”, nuditate sau “organizații periculoase”, chiar dacă acestea nu au postat niciun fel de conținut problematic. Mulți au fost șocați: un grup internațional dedicat păsărilor a fost etichetat pentru nuditate, iar un forum Pokémon a fost acuzat de “organizații periculoase” în nume. Cauza – o eroare tehnică, nu o campanie țintită Meta, compania care deține Facebook, a recunoscut problema, declarând că este cauzată de o “eroare tehnică” și că echipa lucrează deja la remediere. Se suspectează că sistemele automate de moderare bazate pe inteligență artificială pot fi de vină: filtrele au interpretat incorect conținut pur inofensiv, flagând greșit comunitățile. Acest incident face parte dintr-un fenomen mai amplu: Instagram, Pinterest și Tumblr au raportat recent probleme similare legate de blocări în masă, semn că AI-ul de moderare poate fi folosit greșit sau poate reacționa eronat la rapoarte false generate de roboți. Ce spun administratorii și ce trebuie să faci dacă ai un grup afectat În comunitățile de administratori – pe Reddit și alte forumuri – s-a format o adevărată rețea de sprijin. S-au făcut recomandări precum: Să eviți apelurile repetate – fiecare cerere de revizuire poate declanșa sisteme automate și prelungi suspendarea Să nu modifici setările grupului și să-l lași “în așteptare” – așteptând o posibilă restabilire automată în câteva zile Unii administratori care plătesc pentru abonamentul Meta Verified au reușit să-și recupereze grupurile prin suport prioritar. Alții au raportat pierderi totale, fără sprijin. Totodată, s-a lansat o petiție la nivel global, strângând deja peste 12.000 semnături cerând clarificări și transparență din partea Meta. Proprietarii de afaceri care folosesc Facebook Groups pentru activitate comercială se gândesc chiar la acțiuni legale, temându-se pentru veniturile obținute prin platformă. În final, situația subliniază două probleme majore: dificultatea sistemelor AI de a înțelege context și responsabilitatea unei companii globale în gestionarea blocărilor automate. Dacă ești admin – cere răbdare, evită apelurile multiple și urmărește comunicările oficiale din hub-ul Facebook.
Google nu vrea să-ți verifice vârsta în magazinele de aplicații, dar există o explicație. Unde este înșelătoria
Într-o lume digitală în care protejarea minorilor devine o prioritate tot mai clară pentru guverne și societăți, propunerile pentru verificarea vârstei în magazinele de aplicații par o soluție evidentă. Cu toate acestea, Google – urmată de Apple – a respins oficial această idee, susținând că este nu doar ineficientă, ci și potențial dăunătoare pentru intimitatea utilizatorilor. În spatele acestui refuz stau atât considerente tehnice, cât și implicații legale, dar și o luptă de influență între giganții tehnologici și autoritățile europene. Verificarea vârstei, între intenție bună și risc major Inițiativa presupune ca toți utilizatorii să-și confirme vârsta direct în magazinul de aplicații – Google Play sau App Store – înainte de a descărca aplicații. În teorie, măsura ar simplifica efortul de control parental și ar limita accesul minorilor la conținut neadecvat. Meta (compania care deține Facebook și Instagram) este unul dintre principalii susținători ai ideii, susținând că adolescenții folosesc în medie 44 de aplicații pe săptămână, ceea ce face imposibilă o verificare punctuală la fiecare descărcare. Google, însă, consideră această măsură „înșelătoare” . Principalul argument? Ar presupune transmiterea de date sensibile despre vârstă și identitate către milioane de dezvoltatori de aplicații, care, de regulă, nu au nevoie de astfel de informații pentru funcționarea aplicațiilor. Această colectare ar fi nu doar inutilă, ci și periculoasă pentru intimitatea copiilor și a utilizatorilor în general. Poziția Apple și riscurile infrastructurale Apple s-a raliat poziției Google. Într-un document emis anterior, compania din Cupertino a precizat că verificarea vârstei ar trebui să aibă loc la nivelul fiecărei aplicații în parte și nu în întreg ecosistemul magazinului. Aceasta ar respecta principiile descentralizării și ar preveni expunerea în masă a datelor personale. Atât Google cât și Apple avertizează că impunerea unui sistem unitar de verificare ar permite dezvoltatorilor să își transfere responsabilitatea legală în privința protecției minorilor către platforme, eschivându-se astfel de la obligațiile impuse de Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) . Mai mult, implementarea unei astfel de măsuri ar aduce schimbări problematice infrastructurii web, afectând modul descentralizat de funcționare a internetului. Meta și presiunea publică în Europa De partea cealaltă, Meta face presiuni pentru introducerea unei verificări unice a vârstei, sub forma unei campanii publicitare active în UE. Argumentul companiei este comoditatea părinților, care nu ar mai fi nevoiți să valideze vârsta copilului pentru fiecare aplicație. Campania Meta vine pe fondul unei presiuni tot mai mari în Europa pentru protejarea minorilor online. Franța, Spania și Grecia cer reglementări clare și mai dure. Emmanuel Macron chiar a anunțat posibilitatea interzicerii accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, dacă UE nu va lua măsuri concrete în lunile următoare. Cine ar trebui să protejeze copiii în online? În centrul disputei rămâne o întrebare fundamentală: cine este responsabil pentru siguranța copiilor în mediul digital? Platformele precum Google și Apple susțin că dezvoltatorii ar trebui să gestioneze verificarea vârstei, în timp ce Meta cere o reglementare generală, la nivelul infrastructurii de distribuție. Pentru utilizatori, miza este și mai mare: între protecția reală a minorilor și riscul unei supravegheri digitale excesive, linia devine tot mai subțire.
De la tocilar la luptător: cum a ajuns Mark Zuckerberg să fie Împăratul Imperiului Broman
Mark Zuckerberg, fondatorul Meta și unul dintre cei mai influenți oameni din industria tech, nu mai este tocilarul palid care apărea în fața Congresului în hanorac gri. Într-o transformare care i-a șocat atât pe colegii de industrie, cât și pe propriii angajați, Zuckerberg a devenit o figură dură, apropiată de extrema dreaptă americană, fan UFC, campion amator de jiu-jitsu și promotor al unui stil de viață autoritar, centrat pe putere, control și masculinitate. Ce se ascunde însă în spatele acestei metamorfoze? E pur și simplu criza vârstei mijlocii trăită cu milioane de dolari în cont sau o schimbare strategică pentru consolidarea influenței sale într-o lume din ce în ce mai polarizată? Indiciile sunt multe, iar povestea – la fel de spectaculoasă precum o luptă în cușcă. În mai 2023, într-o sală modestă de liceu din Woodside, California, un bărbat mascat și cu șapcă de baseball a urcat pe salteaua de jiu-jitsu. Se numea Mark Elliott. Când și-a dat jos ochelarii de soare, publicul a început să filmeze: era chiar Mark Zuckerberg. Înscris sub un nume fals și începător (centură albă), șeful Meta participa pentru prima oară oficial la o competiție sportivă. Dincolo de spectacolul mediatic, acel moment simboliza începutul unei transformări vizibile. În pandemie, Zuckerberg începuse să se antreneze obsesiv, zilnic, cu instructori de top, în proprietățile sale din Palo Alto și Hawaii. În paralel, și-a schimbat stilul: a renunțat la hanoracele monotone în favoarea unor paltoane de piele, lanțuri de aur și ceasuri de 900.000 de dolari, iar tunsoarea a devenit una elaborată, cu bucle roșcate luxuriante. Mai mult, în cercurile sale de prieteni au apărut nume ca Dana White (șeful UFC) și luptători celebri precum Israel Adesanya. Participa la lupte cu propriii angajați, posta poze fără tricou cu abdomenul definit și se antrena cu „Crazy Dave” Camarillo – același antrenor care l-a pregătit pe Keanu Reeves pentru „John Wick”. Această obsesie sportivă nu era doar o distragere. Într-o industrie în care dominanța și agilitatea strategică fac diferența, Zuckerberg transforma lupta într-o metaforă personală și profesională: cine nu se adaptează, e înfrânt. Politică, Trump și „regele Meta”: Zuckerberg iese din zona gri În paralel cu transformarea fizică, Zuckerberg a adoptat o poziție tot mai clară pe scena politică: a trecut de la imaginea de democrat moderat și vizionar social la un partener vizibil al Partidului Republican. Sprijinul său pentru Donald Trump, participarea la evenimente organizate de administrația sa și restructurarea consiliului Meta cu figuri apropiate de mișcarea MAGA au consolidat această direcție. Printre aliații săi se numără acum Peter Thiel, mentor libertarian, Marc Andreessen, investitor vocal de dreapta, și chiar consilieri ai administrației Trump. Zuckerberg a acceptat discursul anti-woke și a slăbit moderarea conținutului pe platformele Meta, spre șocul angajaților liberali din companie. A fost poreclit „Maga Mark”, iar diversitatea și incluziunea – odinioară principii de bază în cultura Facebook – au devenit teme secundare. Într-un podcast cu Joe Rogan, Zuckerberg a spus că America corporatistă este „castrată cultural” și că firmele au nevoie de mai multă „energie masculină”. Mesajul era clar: nu mai este timpul toleranței, ci al forței. Mulți dintre foștii săi colaboratori vorbesc acum despre o „trădare” a valorilor inițiale. În timp ce unii văd o criză personală, alții spun că acesta a fost Zuckerberg dintotdeauna: obsedat de control, fascinat de dominație și însetat de validare. Ce urmează: metaversul eșuează, IA devine noua frontieră Viziunea lui Zuckerberg asupra metaversului – acel spațiu virtual unde ar fi trebuit să trăim și să interacționăm prin avatare – a eșuat. Utilizatorii nu au venit, angajații l-au luat peste picior, iar publicul a râs de avatarul său caricatural. În schimb, Zuckerberg și-a mutat atenția asupra inteligenței artificiale. Meta investește acum miliarde în dezvoltarea de modele AI open source și în integrarea acestor tehnologii în tot ecosistemul său – de la realitate augmentată, la automatizarea codului și până la controlul total al rețelelor sociale. În această cursă, Zuckerberg se confruntă cu rivali redutabili: Musk, OpenAI, Google. Dar are un avantaj imens – graficul social unic al Meta: miliarde de utilizatori, conexiuni, comportamente și date. În spatele ușilor închise, Zuckerberg conduce cu mână de fier: este prezent în toate deciziile, trimite mesaje la orice oră, cere schimbări rapide și presează echipele să performeze. Mulți angajați trăiesc acum într-o stare de stres continuu, între concedieri, restructurări și cerințe imposibile. Dar, pentru Zuckerberg, e doar un alt meci de jiu-jitsu – trebuie să știi când să prinzi adversarul în clește și când să te retragi strategic. Dacă te întrebi ce s-a întâmplat cu tânărul idealist care promitea fiicei sale „o lume fără sărăcie și foamete”, răspunsul e simplu: a fost înlocuit cu un luptător, un aliat politic și un CEO care nu mai joacă defensiv. În final, poate că cel mai onest rezumat vine de la un fost angajat al Meta: „De la lean in, am trecut la fuck off. Mark n-a fost niciodată altcineva”.
Cum funcționează noii ochelari Oakley Meta și cu ce se deosebesc de Ray-Ban Meta
Meta continuă ofensiva în piața ochelarilor inteligenți, iar după succesul neașteptat al modelelor Ray-Ban Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg se aliază din nou cu EssilorLuxottica pentru un nou pariu: Oakley Meta, ochelari smart dedicați sportivilor. Mai robuști, mai rezistenți și cu o autonomie dublă față de predecesorii lor, noii ochelari vin și cu îmbunătățiri esențiale în ceea ce privește performanța video și integrarea cu asistentul Meta AI. Lansarea este programată pentru luna iulie, iar primele modele vor fi disponibile într-o ediție limitată, urmând ca restul gamei să fie extinsă pe parcursul verii. Diferențele față de Ray-Ban Meta nu sunt doar de design, ci și de funcționalitate și public țintă. Dacă primele erau concepute pentru viața urbană și utilizarea zilnică, Oakley Meta sunt gândiți pentru mișcare, sport și rezistență în condiții dificile. Funcții inteligente gândite pentru mișcare și activități sportive Oakley Meta sunt, în esență, o evoluție logică a Ray-Ban Meta, dar orientată către un public activ. Ei pot reda muzică, prelua apeluri, filma, fotografia și, cel mai important, pot răspunde la comenzi vocale și întrebări prin Meta AI, chatbotul de inteligență artificială dezvoltat de companie. Ochelarii pot traduce în timp real propoziții rostite într-o limbă necunoscută, o funcție deja prezentă pe modelul anterior, dar de această dată optimizată pentru situații dinamice. Autonomia a fost serios îmbunătățită: bateria integrată oferă până la 8 ore de funcționare continuă, față de cele 3–4 ore ale modelului Ray-Ban Meta. În plus, carcasa de transport acționează ca un power bank care poate extinde utilizarea până la 48 de ore, suficient pentru un weekend întreg de drumeții sau antrenamente fără surse de curent. Un alt punct forte îl reprezintă rezistența la apă (IPX4) și materialele mai solide, care îi fac potriviți pentru alergare, ciclism montan, skateboarding sau sporturi în aer liber. Meta și EssilorLuxottica au mizat pe designul deja consacrat al Oakley pentru a oferi o montură familiară sportivilor, dar cu funcții smart integrate discret. Calitate video superioară și poziționare diferită în piață Una dintre diferențele tehnice majore dintre Oakley Meta și Ray-Ban Meta este calitatea camerei. Noii ochelari pot înregistra video la rezoluție 3K, o îmbunătățire semnificativă față de 1080p-ul standard oferit de Ray-Ban. Este un detaliu esențial pentru pasionații de sporturi extreme sau outdoor, care vor să imortalizeze aventurile lor cu o cameră discretă și mereu la îndemână. Și campania de marketing diferă. Dacă Ray-Ban Meta au fost promovați ca un accesoriu fashion–tech pentru orice moment al zilei, Oakley Meta sunt susținuți de figuri emblematice din sport: fotbalistul francez Kylian Mbappé și vedeta NFL Patrick Mahomes vor fi imaginea acestui model, ceea ce întărește mesajul că acești ochelari sunt făcuți să „transpire”, nu doar să arate bine. Prețul inițial pentru ediția limitată este de 499 de dolari, în varianta aurie cu lentile Prizm. În lunile următoare, vor apărea și alte versiuni, cu lentile și culori diferite, la un preț de 399 de dolari. Mark Zuckerberg și-a prezentat noii Oakley Meta HSTN într-o poză postată pe contul său de Instagram. Strategia Meta: ochelari care nu mai trebuie să fie revoluționari, ci purtabili Meta pare să fi învățat din eșecurile trecutului (precum Google Glass) și din entuziasmul scăzut al publicului față de gadgeturile futuriste prea invazive. În schimb, noua strategie este una discretă: luarea unor produse deja populare (Ray-Ban, Oakley) și adăugarea treptată a funcțiilor inteligente utile, dar neintruzive. Într-un interviu recent, reprezentanții EssilorLuxottica au declarat că scopul este de a ajunge la 10 milioane de ochelari smart vânduți până în 2026. Această țintă pare realistă, având în vedere că deja s-au vândut peste 2 milioane de unități Ray-Ban Meta, iar noile modele au șanse reale să atragă și publicul sportiv — o nișă care încă nu a fost cucerită de niciun brand tech. Mai mult, presa italiană scrie că Meta poartă discuții și cu Prada, cu scopul de a pătrunde și pe segmentul de lux. Dacă acest parteneriat se concretizează, Meta ar putea acoperi întreaga gamă — de la urban casual la sport și apoi la high fashion. O cursă globală pentru ochelarii smart: Apple și Google vin din urmă În timp ce Meta își extinde prezența în piață, Google și Apple pregătesc propriile ofensive. Google lucrează deja de ani buni la un nou prototip de ochelari inteligenți, dar încă nu a lansat un produs final destinat publicului larg. Apple, pe de altă parte, ar putea folosi lecțiile învățate din experiența Vision Pro pentru a lansa o versiune mai accesibilă și portabilă de ochelari AR. În tot acest context, Meta pare să fi găsit un echilibru între funcționalitate, estetică și preț. Ochelarii nu promit să schimbe lumea digitală, dar sunt făcuți să fie purtați — iar asta e deja o victorie într-un segment unde multe alte companii s-au împiedicat înainte de a începe.
Meta lansează ochelarii inteligenți în parteneriat cu Oakley și Prada – Cum se chinuie Mark Zuckerberg să intre pe nișa GoPro
Meta extinde gama de ochelari inteligenți cu modele create împreună cu Oakley și Prada, adresându-se atât sportivilor, cât și pasionaților de modă. Concret, Meta continuă să investească în ochelarii inteligenți și anunță două noi parteneriate importante: cu Oakley și Prada. Dacă modelele anterioare au fost dezvoltate în colaborare cu Ray-Ban, cele mai noi lansări marchează o diversificare clară a direcțiilor de piață. Se vrea nișarea pe segmentul sportiv Colaborarea cu Oakley se concentrează pe un segment sportiv, vizând în special pasionații de activități precum snowboarding, ciclism, surfing sau skateboarding, scrie publicația Gizmodo. Conform unui raport CNBC, noul model dezvoltat cu Oakley va fi mai rezistent la intemperii și va avea un preț de pornire de aproximativ 360 de dolari, cu 60 de dolari mai mult decât modelele Ray-Ban. Meta a observat deja că unii utilizatori foloseau versiunile actuale în contexte sportive și a decis să optimizeze produsul pentru această nișă. Specificațiile tehnice exacte nu au fost încă detaliate, dar se așteaptă îmbunătățiri precum filmare la 60 de cadre pe secundă (fps), stabilizare a imaginii și, eventual, un câmp vizual mai larg. Acestea ar transforma noii ochelari într-o alternativă directă la camerele GoPro, oferind utilizatorilor o experiență de tip „point of view” fără a fi nevoie de echipamente suplimentare. Când eleganța se întâlnește cu tehnologia: Meta colaborează cu Prada pentru un model premium În paralel, Meta vizează și segmentul de lux printr-un parteneriat cu casa de modă italiană Prada. Noii ochelari vizează un public interesat de design sofisticat și ar putea atrage în special femeile, un segment mai puțin abordat până acum în zona de wearable tech. Designul este gândit astfel încât brațele groase ale ramei Prada să acomodeze componentele necesare, fără a compromite estetica. Deși colaborarea cu Prada nu pare să aducă funcționalități tehnice noi față de modelele standard, importanța sa constă în extinderea publicului-țintă către cei care văd ochelarii inteligenți și ca pe un accesoriu de modă, nu doar ca pe un dispozitiv tehnologic. Meta va dezvălui oficial cele două modele vineri, iar anunțul poate marca o schimbare semnificativă în strategia companiei: o abordare multiplă care transformă ochelarii inteligenți într-un produs adaptabil la diverse stiluri de viață – de la sport extrem la modă de lux.
WhatsApp nu mai e curat: reclamele intră pe ușa din față. Ce urmează pentru tine
WhatsApp, aplicația cunoscută pentru politica sa strictă anti-publicitate, tocmai a trecut linia roșie. Meta, compania mamă, a confirmat oficial: reclamele vin în aplicație, și nu e vorba de un experiment sau de o testare locală. Sistemul publicitar se lansează global, începând cu secțiunea „Updates” – adică acolo unde găsești Status-urile și Canalele. Chiar dacă conversațiile private rămân (teoretic) criptate și neatinse, schimbarea e majoră și ar putea marca începutul unei tranziții ireversibile. Dacă folosești WhatsApp mai mult decât pentru mesaje simple, pregătește-te să vezi tot mai mult conținut promoțional în lunile care urmează. Iar dacă ai deja contul tău conectat la Facebook sau Instagram prin Meta Accounts Center, algoritmul va ști ce-ți place și ce să-ți vândă. Publicitatea pe WhatsApp nu apare în conversațiile tale, cel puțin nu încă. Meta a început cu două tipuri de reclame: în Status și în Canale. Dacă ai folosit Instagram sau Facebook, vei recunoaște formatul imediat. Prima categorie sunt reclamele în Status, care apar între postările prietenilor sau ale paginilor pe care le urmărești. Seamănă cu ceea ce vezi pe Instagram Stories – clipuri scurte, bannere sau imagini care promovează produse și servicii. Aici vor apărea branduri, oferte sau campanii targetate direct pe tine, în funcție de profilul digital construit de Meta. A doua categorie este formată din Canale promovate, adică sugestii personalizate de canale pe care ai putea să le urmărești. În plus, unele canale vin acum cu abonamente plătite – un model similar cu cel de pe YouTube sau Patreon – care oferă acces la conținut exclusiv. Creatori de conținut, branduri sau instituții pot oferi materiale speciale doar celor care plătesc, totul în interiorul aplicației. Această transformare transformă WhatsApp dintr-o simplă aplicație de mesagerie într-un ecosistem social și comercial mult mai complex. Nu mai e vorba doar despre conversații, ci despre consum de conținut și interacțiune cu publicitatea, la fel ca pe celelalte platforme Meta. Cum îți „citește” WhatsApp interesele, fără să-ți citească mesajele Meta insistă că nu accesează mesajele tale private pentru a-ți livra reclame, dar acest lucru nu înseamnă că ești invizibil. WhatsApp va folosi o serie de alte date pentru a te încadra într-un profil publicitar: orașul în care te afli, limba în care folosești aplicația, canalele pe care le urmărești și modul în care reacționezi la anumite tipuri de conținut. Dacă ai contul conectat la Meta Accounts Center, și activitatea ta de pe Facebook sau Instagram va fi luată în calcul. Astfel, ecosistemul Meta devine din ce în ce mai integrat, creând un portret digital tot mai detaliat al fiecărui utilizator. Meta promite că nu va împărtăși numărul tău de telefon cu advertiserii și că nu va analiza conversațiile criptate, dar având în vedere istoria companiei în scandaluri de confidențialitate, mulți rămân sceptici. Așa cum s-a întâmplat și cu Facebook sau Instagram, limitele de azi pot deveni istorie mâine. Practic, dacă vrei să știi de ce vezi anumite reclame, răspunsul stă în datele colectate de întreg ecosistemul Meta. WhatsApp e doar ultima piesă din puzzle, dar una extrem de valoroasă, având în vedere că peste 1,5 miliarde de oameni folosesc secțiunea Updates zilnic. Ce urmează: mai multă publicitate, mai puțină intimitate? Deocamdată, Meta promite că reclamele nu vor apărea în conversații, grupuri sau apeluri, dar această limitare ar putea fi doar temporară. Dacă ești utilizator clasic, care folosește WhatsApp doar pentru mesaje și apeluri, s-ar putea să nu observi nicio schimbare – pentru moment. Însă experiența ne arată că publicitatea tinde să se extindă treptat, pe măsură ce utilizatorii se obișnuiesc cu ideea. Pentru Meta, acest pas era inevitabil. WhatsApp este una dintre cele mai utilizate aplicații de comunicare din lume, dar și una dintre puținele care nu genera venituri directe din reclame. Acum, cu sistemul publicitar lansat în zona Updates, Meta începe să monetizeze și acest spațiu, transformând WhatsApp într-un hibrid între platformă de mesagerie, rețea socială și magazin digital. În concluzie, WhatsApp nu mai este o aplicație de chat pur și simplu. A devenit parte dintr-un ecosistem Meta tot mai integrat, unde conținutul, publicitatea și datele personale se împletesc. Deocamdată, e vorba doar de Status și Canale, dar istoria ne învață că acolo unde apar reclame, apar și întrebări legate de intimitate și control. Iar tu trebuie să decizi cât de mult din atenția ta ești dispus să vinzi.
Noua lege în UE grăbește anchetele împotriva Google, Facebook, X și altor giganți tech, dar riscă să complice tot jocul
Uniunea Europeană a aprobat o reformă legislativă menită să accelereze anchetele de protecție a datelor împotriva marilor platforme digitale precum Google, Meta (Facebook), X (fosta Twitter) și alți giganți ai tehnologiei. Noua reglementare vizează procedurile de aplicare ale Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), un cadru esențial pentru apărarea vieții private în era digitală, dar care, până acum, s-a dovedit lent și greu de pus în mișcare în cele mai complexe cazuri. Negociatorii europeni au ajuns luni seara la un acord în Strasbourg asupra noilor reguli, care promit să scurteze termenele de soluționare a investigațiilor transfrontaliere. Reforma a fost descrisă de Comisia Europeană drept o „injecție cu steroizi” pentru un sistem ce începea să scârțâie tocmai în fața celor mai influenți jucători din industria tech, scrie Politico. GDPR pe repede-înainte: o soluție la lentoarea care a iritat Europa Problema aplicării lente a GDPR nu este nouă. De ani de zile, cazurile mari – adesea cele care implică gestionarea datelor personale de către platforme globale – se blochează în birocrație și rivalități între autoritățile naționale. Principiul „one-stop-shop” al GDPR-ului oferă unei singure autorități naționale competența de a gestiona cazurile transfrontaliere. În majoritatea dosarelor legate de Big Tech, aceasta este Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda, având în vedere că marile companii își au sediile europene acolo. Dar această abordare a stârnit nemulțumire în rândul altor state membre, care consideră că Irlanda a fost prea precaută și prea puțin dispusă să impună sancțiuni dure. Rezultatul? Anchete care durează ani întregi și o percepție tot mai răspândită că GDPR nu este suficient de eficient în fața celor mai mari actori globali. Noua lege europeană își propune să remedieze această problemă. Ce se schimbă și de ce unii spun că poate fi chiar mai rău Noile reguli stabilesc termene clare: anchetele complexe vor trebui finalizate în 15 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 12 luni. Pentru cazurile mai simple, se introduce o procedură de cooperare accelerată între autoritățile naționale, cu un termen standard de 12 luni, extensibil în cazuri justificate. În teorie, aceste modificări vor simplifica și standardiza procesele, vor reduce blocajele și vor forța autoritățile naționale să acționeze într-un cadru temporal mai strict. Legea clarifică, de asemenea, drepturile celor care formulează plângeri, precum și ale celor anchetați, în ceea ce privește accesul la documente și transparența investigațiilor. Totuși, nu toată lumea e entuziasmată. Max Schrems, cunoscut activist pentru drepturile digitale și fondator al organizației Noyb, a criticat dur noua reglementare, numind-o „unul dintre cele mai prost redactate texte legislative ale anului”. Potrivit lui, legea va complica exercitarea drepturilor de către reclamanți și va încuraja autoritățile să respingă cazurile în masă – așa cum s-a întâmplat deja în Irlanda, spune el. Pe de altă parte, asociația CCIA Europe, care reprezintă interesele companiilor Big Tech, susține că legea nu ușurează povara birocratică, ci o complică. „În loc să simplifice cadrul de reglementare, acest acord provizoriu face respectarea GDPR și mai dificilă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Claudia Canelles Quaroni, responsabilă cu domeniul confidențialității și siguranței în cadrul CCIA. O lege cu intenții bune, dar consecințe incerte În esență, noua lege încearcă să rezolve o problemă reală: eficiența scăzută a unui cadru legal creat pentru a proteja cetățenii în fața supravegherii și exploatării datelor personale. Dar, ca în multe cazuri de reglementare europeană, detaliile procedurale pot ajunge să creeze noi obstacole, chiar și atunci când scopul este nobil. Rămâne de văzut dacă „injecția cu steroizi” promisă de Bruxelles va face GDPR mai puternic — sau doar mai greu de manevrat.