Nicușor Dan, despre metalele rare: Ne dorim investiții și americane, și europene pe extracție și procesare
Șeful statului a fost întrebat joi seara la Antena 3 CNN despre negocierile care se poartă în vederea vizitei sale la Casa Albă și dacă acestea cuprind și discuții despre metalele rare sau energie. „Există, dacă vorbim de metale rare, există o discuție care, pentru că știți că noi, Europa, Statele Unite, s-au confruntat în mai multe momente cu o criză și un monopol pe care alte state nu neapărat prietenoase cu noi l-au făcut pe aceste metale critice. Și a existat o discuție inițiată de Statele Unite luna trecută, care va continua, în care este și Statele Unite, este și Uniunea Europeană, pentru a face un fel de acord între țări care gândesc la fel pe chestiunea metalelor critice, astfel încât piața metalelor critice să fie, pe zona aceasta de lume, să fie bine reglementată în interesul comun. Deci aici facem progrese mari și evident că ne dorim și investiții și americane, și europene în România, atât pe partea de extracție, cât și pe partea de procesare”, a spus Nicușor Dan. El a vorbit și despre investiții în sectorul energetic. „Pe zona de energie, după cum știți, la Cernavodă lucrăm cu firme americane, și canadiene, și coreene, și americane. Iar în scurta discuție pe care am avut-o cu șeful Băncii Mondiale, mi-a spus că ar fi foarte fericit să vină în România când semnăm contractul de finanțare cu Banca Mondială pentru reactoarele 3 și 4, Banca Mondială fiind foarte disponibilă să finanțeze parte din costurile care sunt mari pentru niște reactoare nucleare și, bineînțeles, mai sunt niște subiecte pe zona de energie pe care se progresează de asemenea”, a declarat președintele. Nicușor Dan a spus că România este, din acest punct de vedere, transparentă în relația cu Uniunea Europeană și, pe de altă parte, își dorește ca prezența și americană, și europeană în România pe zona de economie să fie cât mai mare. Fabrică la Feldioara Președintele României a confirmat, luni, existența unei discuții a oficialilor români cu cei americani, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene care să constituie ceea ce a descris drept „un fel de nouă organizație mondială a comerțului dedicată metalelor critice”. Declarația lui Nicușor Dan a venit ca răspuns la întrebarea jurnalistei RRA referitoare la cooperarea economică a României cu SUA și, mai aplecat, la declarațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care vorbea despre un proiect de exploatare a mineralelor rare din Groenlanda, într-o fabrică de la Feldioara. Șeful statului a oferit câteva informații despre proiectul de la Feldioara, apreciind că un astfel de acord va avea implicații interesante pentru România: „Ceea ce spuneți dumneavoastră, da, la Feldioara există o sucursală Nuclearelectrica, în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu. Și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara va fi foarte interesant pentru România”.
Bogdan Ivan anunță semnarea unui acord cu o companie din SUA pentru metale rare: Primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior
„Am semnat un term sheet, împreună cu o mare companie minieră din America, care deja are licențele de exploatare a unor zăcăminte rare din Groenlanda”, a spus Ivan, luni, la Antena 3 CNN. Etapele proiectului „Până la final lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materialele pe care le vom procesa în România, care sunt condițiile, care sunt finanțările”, a adăugat ministrul. Acesta a anunțat etapele viitoare în realizarea proiectului: „ la jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România și SUA, și astfel vom face primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior, pentru că acea companie deja are contracte cu companii foarte mari din industria aerospațială din SUA, pentru a livra mai departe aceste echipamente”. Impactul industrial „În clipa în care noi în România avem deja rafineria de materiale rare, automat acele companii care astăzi fac industria aerospațială la șapte mii de kilometri o să se gândească că nu e mai simplu pentru mine să pun în Brașov sau în Sibiu o altă fabrică care să proceseze mai departe, să facă micro conductori lângă fabrica Feldioara”, a continuat ministrul Energiei. Potrivit lui Ivan, România pierde foarte mult din cauza lipsei capacităților de rafinare. „Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România, la o puritate de 3-5%, îl ducem până în Portul Constanța, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, după asta acolo îl rafinează și îl aducem înapoi în puritate de 98% ca să facem cablu la firmele din România, este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poți să faci prima rafinărie de cupru din țara noastră, care să se servească și România, dar și statele vecine”. Acesta a spus că proiectul va transforma România în „jucători mondiali” privind resursele rare.
2026 ar putea fi începutul unui nou război pentru resurse. Ce minereuri au ajuns esențiale pentru industria marilor puteri
Este greșit să se mai speculeze că războaiele viitorului se vor duce pentru aur, argint sau chiar petrol. De fapt, marile puteri se vor război pentru metale aparent nesemnificative și ignorate de majoritatea oamenilor, dar care au devenit fundamentale pentru societățile informatice de azi. A se vedea cum Donald Trump a devenit tot mai obsedat după metalele rare din Ucraina. Care sunt metalele esențiale? BBC spune că primul metal pentru care se vor bate marile puteri industriale este cuprul. A fost un metal fundamental pentru civilizațiile Epocii Bronzului. Și este și acum pentru civilizațiile Epocii Digitale. Cuprul este utilizat la scară largă în infrastructură și construcții. Utilizat la scară largă în Regatul Unit, nu se regăsește deloc în Anglia sau în Scoția. În schimb, Marea Britanie are alte 34 de minereuri esențiale, de la aluminiu până la cobalt. Al doilea metal foarte căutat este litiu, necesar fabricării bateriilor portabile și aliaje de înaltă rezistență. Bateriile de litiu alimentează mașinile electrice și turbinele eoliene. Grafitul este utilizat pentru baterii, lubrifianți, domeniul energiei nucleare și combustie. Pentru aceste trei minereuri, concurența va fi dură. Metalele rare, care se găsesc în proporție mare în China, Brazilia, India, Rusia, Australia și Vietnam, sunt esențiale pentru fabricarea microcipurilor esențiale pentru electrocasnice, televizoare, telefoane și calculatoare. După revoluția AI și boom-ul energiei verzi, cererea pentru minereurile rare a crescut în ultimii ani, susține Agenția Internațională de Energie. China prelucrează cele mai multe metale rare Având calități electrice și magnetice importante, pământurile rare sunt alcătuite din 17 elemente din grupa lantanidelor din tabelul periodic, plus scandiu și ytriu. Acestea sunt vitale în microcipuri, care sunt cruciale pentru aproape fiecare sector, de la apărare la asistență medicală. China are 44 de milioane de ton de minereuri rare, pe când Brazilia are 21 de milioane de tone, iar Australia în jur de șase milioane. Deși cele mai mari cantități de litiu la nivel global provin din Australia și Chile (75%), China îl prelucrează în proporție de 72%. De fapt, China este răspunzătoare pentru porocesarea a 95% din minereurile rare. Republica Democrată Copngo produce 70% din aprovizionarea globală de cobalt, dar 90% este prelucrat în China, susține Faraday Institution. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:EXCLUSIV | Și războiul metalelor rare continuă. De ce au lăsat occidentalii soarta industriilor lor de vârf în mâinile Chinei
Prețul metalelor rare vândute de China: apă otrăvită și sol radioactiv
De la smartphone-uri și vehicule electrice până la turbine eoliene și aparate RMN, metalele rare sunt componente esențiale, care susțin era digitală. China, lider mondial în extracția și rafinarea acestor resurse, plătește un preț greu pentru avansul său tehnologic, dobândit prin exploatare intensivă și nesupusă normelor de mediu. În regiunile Bayan Obo, din Mongolia Interioară, și Ganzhou, din provincia Jiangxi, peisajele sunt brăzdate de cratere adânci, lacuri toxice și dealuri erodate. Zeci de ani de exploatare intensă au lăsat în urmă o moștenire de poluare, boli și distrugere ecologică. Imaginile din satelit arată cum suprafața minelor s-a dublat în ultimii 25 de ani, iar lacurile de steril s-au extins odată cu ele. „Cred că este foarte dificil să cunoaștem cu adevărat costul uman și de mediu al unui astfel de model de dezvoltare”, a declarat Julie Klinger, autoarea cărții Rare Earth Frontiers, pentru BBC. Cele mai grave efecte au fost identificate în jurul iazului de steril din Baotou, un centru de procesare și depozitare a deșeurilor miniere unde localnicii au fost diagnosticați cu deformări osoase și intoxicații acute cu arsen. Aceste probleme sunt asociate cu contaminarea apei cauzată de deșeurile miniere, inclusiv nămolul cu toriu radioactiv. Element chimic radioactiv, precum uraniul și plutoniul, toriul poate duce la cancer pulmonar, leziuni genetice și alte probleme grave de sănătate, mai ales dacă particulele sunt inhalate sub formă de praf radioactiv. 2000 de tone de deșeuri toxice pentru o singură tonă de metal rar Potrivit studiilor, substanțele toxice se infiltrează lent în pânza freatică, amenințând Râul Galben, sursă vitală de apă potabilă pentru nordul Chinei. În Ganzhou, fermierii trăiesc printre „iazuri de levigare” – bazine toxice în care substanțele chimice sunt injectate direct în sol pentru a separa metalele rare. Multe dintre aceste iazuri sunt neacoperite, iar localnicii se tem de scurgerile din sol și din râuri. Deși guvernul chinez a început, din 2012, să reglementeze industria, reducând numărul licențelor miniere, pagubele sunt deja profunde. În teren, presiunea asupra celor care vor să vorbească este reală. Jurnaliștii BBC care au intervievat un fermier au fost înconjurați de angajați ai unei companii miniere, iar vehiculul lor a fost blocat timp de trei ore. Cu toate acestea, unii localnici par resemnați. „Cu pământurile rare, acum sunt bani. Minele plătesc 5.000 sau 6.000 de yuani pe lună (între 700 și puțin peste 800 dolari)” a menționat un fermier. În timp ce cererea din întreaga lume pentru gadgeturi, vehicule electrice și tehnologii verzi continuă să crească, rămâne o proporție greu de ignorat: pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase, sunt generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice. Chiar dacă autoritățile chineze încearcă acum să atenueze efectele dezastrului ecologic și să extindă extracțiile în afara granițelor, oamenii de știință avertizează că, oriunde s-ar face exploatarea, „fără soluții reale, peisajele și viețile tuturor vor fi în pericol.”