Microbiomul ar putea influența trăsăturile psihopatice. Ce au descoperit cercetătorii despre bacteriile din intestin și gură
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Porto indică o posibilă legătură între anumite bacterii din microbiomul intestinal și oral și intensitatea unor trăsături psihopatice. Cercetarea, publicată în regim de acces timpuriu în revista Translational Psychiatry, nu a fost încă supusă evaluării inter pares. Autorii subliniază că rezultatele arată asocieri, nu o relație de cauzalitate între microbiom și trăsăturile psihopatice, scrie Science Alert. Microbiomul și trăsăturile psihopatice, analizate într-un nou studiu Cercetătorii au pornit de la dovezile existente potrivit cărora microorganismele din organism pot influența procese precum emoțiile și răspunsul la frică. Echipa condusă de Carolina Costa a vrut să afle dacă această influență ar putea fi asociată și cu anumite trăsături psihopatice. Pentru studiu au fost analizate 200 de persoane adulte sănătoase. Participanții au completat o versiune scurtă a unui chestionar destinat evaluării trăsăturilor psihopatice și au furnizat probe de sânge, salivă și materii fecale. Cercetătorii au analizat ulterior compoziția bacteriană și mai mulți markeri metabolici. Trei tipuri de bacterii asociate cu trăsături mai pronunțate Analiza nu a identificat o legătură clară între diversitatea generală a microbiomului intestinal sau oral și trăsăturile psihopatice. Atunci când rezultatele participanților au fost comparate între ele, însă, cercetătorii au identificat asocieri între niveluri mai ridicate ale unor bacterii și scoruri mai mari la anumite trăsături psihopatice. Mai exact, o abundență mai mare a bacteriilor din genurile Allisonella și Prevotella, precum și a speciei Cloacibacillus evryensis, a fost asociată cu trăsături psihopatice mai pronunțate. Cercetătorii au analizat inclusiv posibilele mecanisme biologice care ar putea explica aceste asocieri. Allisonella a fost anterior asociată cu unele afecțiuni și cu procese inflamatorii, în timp ce Prevotella a fost legată în cercetări anterioare de anumite tulburări neuropsihiatrice și de procesarea emoțiilor. În cazul Cloacibacillus evryensis, cercetătorii indică posibilul rol al acesteia în producerea acidului gamma-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător inhibitor implicat în mecanismele care contribuie la controlul impulsurilor. O bacterie din microbiomul oral, asociată cu mai puține trăsături psihopatice Studiul a identificat și o asociere inversă. Nivelurile mai ridicate ale bacteriei Treponema vincentii din microbiomul oral au fost asociate cu scoruri mai mici pentru trăsăturile psihopatice. Cercetătorii spun însă că nu au, în acest moment, o explicație clară pentru această asociere. Psihopatia este un construct de personalitate asociat cu caracteristici precum lipsa empatiei, tendințe antisociale, impulsivitate și egoism. Deși cercetările anterioare au identificat diferențe în anumite regiuni și căi cerebrale, inclusiv în cortexul prefrontal și în zonele temporo-limbice, mecanismele biologice care stau la baza acestor trăsături nu sunt pe deplin înțelese. Microbiomul ar putea deveni un indicator pentru trăsăturile psihopatice Autorii studiului consideră că rezultatele oferă noi direcții de cercetare privind rolul microbiomului și al produselor sale metabolice în apariția sau manifestarea trăsăturilor psihopatice. Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu precauție. Studiul este observațional, iar cercetătorii nu au demonstrat că bacteriile respective provoacă modificări ale comportamentului. De asemenea, cercetarea se află încă în etapa de acces timpuriu și nu a trecut prin evaluarea inter pares. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă microbiomul are un rol direct în dezvoltarea trăsăturilor psihopatice sau dacă modificările observate reprezintă doar o asociere.
Descoperire japoneză. Vitaminele B pot stopa progresia bolii Parkinson
Studiile efectuate de Hiroshi Nishiwaki și echipa sa de la Universitatea Nagoya din Japonia au identificat anumite microorganisme intestinale care influențează nivelul vitaminelor B2 (riboflavină) și B7 (biotină), esențiale pentru sănătatea neuronală, informează Science Alert. Boala Parkinson afectează aproximativ 10 milioane de persoane la nivel global și se manifestă inițial prin constipație și tulburări de somn, simptome care pot apărea cu până la 20 de ani înainte de pierderea progresivă a controlului muscular și de apariția demenței. Studiul publicat în mai 2024 demonstrează că modificările microbiomului intestinal la pacienții cu Parkinson sunt asociate cu deficiențe de riboflavină și biotină, ceea ce duce la scăderea acizilori grași cu lanț scurt (SCFA) și a poliaminelor – molecule ce protejează stratul de mucus intestinal. „Deficiențele de poliamine și SCFA pot subția stratul protector al intestinului, crescând permeabilitatea intestinală, un fenomen deja observat la pacienții cu Parkinson”, explică Nishiwaki. Expunerea sistemului nervos intestinal la toxine precum pesticidele, erbicidele sau produsele de curățenie poate accelera formarea fibrilelor de α-sinucleină, implicate în distrugerea neuronilor producători de dopamină și apariția simptomelor motorii și cognitive. Analiza a inclus 94 de pacienți cu Parkinson și 73 de persoane sănătoase din Japonia, comparate cu date din China, Taiwan, Germania și SUA. Rezultatele sugerează că administrarea suplimentelor de riboflavină și biotină ar putea reduce progresia bolii și ameliora simptomele. Cercetătorii recomandă ca tratamentul să fie personalizat, pe baza analizelor microbiomului și a nivelului de vitamine B din organism. În plus, menținerea unui microbiom sănătos și reducerea expunerii la toxine pot juca un rol preventiv important.