Microbiomul ar putea influența trăsăturile psihopatice. Ce au descoperit cercetătorii despre bacteriile din intestin și gură
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Porto indică o posibilă legătură între anumite bacterii din microbiomul intestinal și oral și intensitatea unor trăsături psihopatice. Cercetarea, publicată în regim de acces timpuriu în revista Translational Psychiatry, nu a fost încă supusă evaluării inter pares. Autorii subliniază că rezultatele arată asocieri, nu o relație de cauzalitate între microbiom și trăsăturile psihopatice, scrie Science Alert. Microbiomul și trăsăturile psihopatice, analizate într-un nou studiu Cercetătorii au pornit de la dovezile existente potrivit cărora microorganismele din organism pot influența procese precum emoțiile și răspunsul la frică. Echipa condusă de Carolina Costa a vrut să afle dacă această influență ar putea fi asociată și cu anumite trăsături psihopatice. Pentru studiu au fost analizate 200 de persoane adulte sănătoase. Participanții au completat o versiune scurtă a unui chestionar destinat evaluării trăsăturilor psihopatice și au furnizat probe de sânge, salivă și materii fecale. Cercetătorii au analizat ulterior compoziția bacteriană și mai mulți markeri metabolici. Trei tipuri de bacterii asociate cu trăsături mai pronunțate Analiza nu a identificat o legătură clară între diversitatea generală a microbiomului intestinal sau oral și trăsăturile psihopatice. Atunci când rezultatele participanților au fost comparate între ele, însă, cercetătorii au identificat asocieri între niveluri mai ridicate ale unor bacterii și scoruri mai mari la anumite trăsături psihopatice. Mai exact, o abundență mai mare a bacteriilor din genurile Allisonella și Prevotella, precum și a speciei Cloacibacillus evryensis, a fost asociată cu trăsături psihopatice mai pronunțate. Cercetătorii au analizat inclusiv posibilele mecanisme biologice care ar putea explica aceste asocieri. Allisonella a fost anterior asociată cu unele afecțiuni și cu procese inflamatorii, în timp ce Prevotella a fost legată în cercetări anterioare de anumite tulburări neuropsihiatrice și de procesarea emoțiilor. În cazul Cloacibacillus evryensis, cercetătorii indică posibilul rol al acesteia în producerea acidului gamma-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător inhibitor implicat în mecanismele care contribuie la controlul impulsurilor. O bacterie din microbiomul oral, asociată cu mai puține trăsături psihopatice Studiul a identificat și o asociere inversă. Nivelurile mai ridicate ale bacteriei Treponema vincentii din microbiomul oral au fost asociate cu scoruri mai mici pentru trăsăturile psihopatice. Cercetătorii spun însă că nu au, în acest moment, o explicație clară pentru această asociere. Psihopatia este un construct de personalitate asociat cu caracteristici precum lipsa empatiei, tendințe antisociale, impulsivitate și egoism. Deși cercetările anterioare au identificat diferențe în anumite regiuni și căi cerebrale, inclusiv în cortexul prefrontal și în zonele temporo-limbice, mecanismele biologice care stau la baza acestor trăsături nu sunt pe deplin înțelese. Microbiomul ar putea deveni un indicator pentru trăsăturile psihopatice Autorii studiului consideră că rezultatele oferă noi direcții de cercetare privind rolul microbiomului și al produselor sale metabolice în apariția sau manifestarea trăsăturilor psihopatice. Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu precauție. Studiul este observațional, iar cercetătorii nu au demonstrat că bacteriile respective provoacă modificări ale comportamentului. De asemenea, cercetarea se află încă în etapa de acces timpuriu și nu a trecut prin evaluarea inter pares. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă microbiomul are un rol direct în dezvoltarea trăsăturilor psihopatice sau dacă modificările observate reprezintă doar o asociere.
Între intestin și creier există un dialog continuu. Explicațiile unui medic
Microbiota intestinală a devenit un subiect popular, invocat pentru tulburări digestive, starea de spirit sau prevenirea bolilor cronice. Gastroenterologul italian Gianluca Ianiro, profesor la Universitatea Sacro Cuore, a explicat ce este confirmat științific și ce ține încă de zona modelor și a marketingului, într-un interviu acordat La Stampa. Întrebat despre diferența dintre cei doi termeni, Ianiro a spus că aceștia sunt adesea confundați. Microbiota reprezintă ansamblul microorganismelor dintr-un anumit mediu al corpului. Poate fi vorba despre intestin, cavitatea bucală sau piele. Microbiomul, în schimb, se referă la patrimoniul genetic al acestor microorganisme. Gastroenterologul a rezumat diferența simplu: microbiota înseamnă „cine este acolo”, iar microbiomul „ce poate face”. Intestinul și creierul comunică permanent. Ce înseamnă asta pentru sănătatea ta Referitor la rolul bacteriilor, Ianiro a spus că realitatea este mai complexă decât credem. Multă vreme, bacteriile au fost văzute doar ca dușmani de combătut. Majoritatea microorganismelor din corp îndeplinesc însă funcții esențiale. Ele contribuie la digestie și protejează împotriva agenților patogeni. Participă și la reglarea sistemului imunitar, a explicat gastroenterologul. Întrebat despre relația dintre intestin și creier, Ianiro a vorbit despre o comunicare bidirecțională. Creierul influențează intestinul, iar intestinul trimite semnale către creier. Intestinul nu ia decizii autonome, ca un „al doilea creier”. El este, mai degrabă, integrat profund în sistemul nervos. Nu doar digestia depinde de intestin. Ce influență are asupra creierului Ianiro a confirmat existența unor dovezi solide privind legătura dintre microbiotă și sănătatea mintală. Acestea vizează tulburări precum anxietatea, depresia și problemele de comportament alimentar. Gastroenterologul a atras însă atenția asupra unei limite importante. Nu se poate afirma încă faptul că un anumit profil al microbiotei ar cauza o tulburare precisă. În privința testelor de microbiom, Ianiro a explicat că tehnicile moderne au avansat mult. Acestea permit identificarea a sute de specii microbiene din intestin. În anumite domenii, precum cancerul colorectal, aceste cunoștințe ar putea deveni utile clinic. Marea provocare rămâne transformarea datelor în indicații personalizate pentru pacienți. Întrebat de ce sănătatea microbiotei contează atât de mult, Ianiro a dat mai multe exemple. A menționat bolile inflamatorii cronice intestinale, precum boala Crohn. A vorbit și despre domeniul oncologic, în special despre cancerul colorectal. Anumite microorganisme sunt asociate mai frecvent cu această boală. Ele pot favoriza inflamația cronică și creșterea tumorală, a precizat gastroenterologul. Ianiro a adăugat că microbiota este studiată și în bolile neurologice. Au fost observate alterări ale acesteia în boala Parkinson și Alzheimer. Același lucru este valabil pentru scleroza multiplă și alte tulburări neuropsihiatrice. Ce strategii au bază științifică pentru o microbiotă sănătoasă Recomandările pentru microbiotă coincid adesea cu cele generale. O dietă variată, bogată în legume și fibre, rămâne esențială. La fel de important este și consumul responsabil de antibiotice. Acestea pot altera profund echilibrul microbian din intestin. Gastroenterologul s-a arătat sceptic față de soluțiile-minune din comerț. Niciun aliment sau supliment nu poate „repara” universal microbiota, a spus el. Sănătatea acesteia se construiește prin obiceiuri sănătoase, menținute constant în timp.
Mâini nespălate, mâncare de stradă și praf: rețeta unui medic pentru un sistem imunitar puternic
Nutriționistul Mihaela Bilic susține că unul dintre cele mai eficiente moduri de a-ți întări imunitatea este și cel mai contraintuitiv: să călătorești în țări mai puțin igienizate și să mănânci mâncare de stradă. Explicația ține de microbiom și de modul în care sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere, nu prin protecție. Mihaela Bilic, medic specialist în nutriție, atrage atenția că obsesia pentru igienă a produs efectul opus față de cel dorit. Prea multă sterilizare slăbește organismul în loc să-l protejeze. „Paradoxul este că imunitatea are de câștigat când ne desfășurăm viața mai puțin igienic, cosmetizat și controlat”, a scris Bilic pe pagina sa de Facebook. Ce este microbiomul și de ce contează În intestinul uman trăiesc aproximativ 2 kilograme de bacterii. Aceste populații microbiene stau la baza rezistenței organismului față de boli, toxine și agenți patogeni. Medicina a acceptat importanța microbiomului abia în ultimii zece ani. Bacteriile benefice provin din alimentele vii și fermentate, fără conservanți, dar și din contact cu mediul înconjurător, cu persoane și obiecte – cu condiția ca totul să nu fie steril. Igiena excesivă, un risc real Sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere: mâini nespălate, praf, contact cu animale, pământ, grajd. Măsurile de igienă au fost concepute pentru siguranță, dar aplicate excesiv produc intoleranțe, alergii și fragilitate imunitară, spune Bilic. „Prea multă igienă ne fragilizează, devenim intoleranți, alergici și bolnăvicioși”, a precizat medicul. Recomandarea neobișnuită: călătorește în țări mai puțin dezvoltate Cea mai surprinzătoare recomandare a Mihaelei Bilic vizează destinațiile de călătorie. India, Asia și Africa, cu mâncare gătită pe stradă și contact direct cu populația locală, reprezintă o oportunitate de a diversifica microbiota intestinală. Schimbul de bacterii și virusuri cu populații din medii diferite îmbogățește microbiomul și repopulează intestinul cu microorganisme benefice. Medicul recunoaște că există și riscuri – o toxiinfecție alimentară din fructe nespălate, de exemplu – dar consideră că organismul iese mai puternic și mai rezistent în urma unor astfel de experiențe.
Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci orez alb în fiecare zi. Nutriționiștii au răspunsul
Orezul alb este unul dintre cele mai consumate alimente din lume. Este ieftin, versatil și ușor de preparat. Dar în comparație cu orezul brun sau quinoa, mulți îl consideră inferior din punct de vedere nutrițional. Lauren Manaker, dieteticiană autorizată, și Carlyne Remedios, dieteticiană și ea, spun ce se întâmplă cu adevărat dacă îl mănânci zilnic. Ce conține o cană de orez alb fiert Procesul de măcinare elimină tărâțele și germenii, reducând fibrele și proteinele. În schimb, orezul alb vândut în SUA și în multe alte țări este îmbogățit, nutrienții pierduți sunt adăugați înapoi artificial. O cană de orez alb fiert și îmbogățit conține 242 de calorii, 53,4 grame de carbohidrați, 4,39 grame de proteine și cantități semnificative de fier, folat, tiamină și niacină. Energie rapidă și suport intestinal Principalul efect al consumului zilnic de orez alb este furnizarea de energie rapidă. Carbohidrații sunt descompuși în glucoză, combustibilul preferat al creierului și al mușchilor. Există și un beneficiu mai puțin cunoscut: orezul alb gătit, răcit și reîncălzit formează amidon rezistent. Acesta ajunge intact în intestinul gros, unde este fermentat de bacteriile benefice și produce butirat, un acid gras care hrănește celulele colonului și susține bariera intestinală. „Acest lucru poate susține bacteriile benefice și poate îmbunătăți mediul intestinal în timp”, explică Remedios. Când devine o problemă Principalul risc al consumului zilnic este înlocuirea alimentelor mai bogate în fibre și creșterea rapidă a glicemiei, mai ales când orezul este consumat singur și în porții mari. Persoanele cu diabet de tip 2, prediabet sau rezistență la insulină trebuie să fie mai atente la frecvență și porție. Soluția este combinarea: orezul alb alături de proteine, legume bogate în fibre și grăsimi sănătoase produce un răspuns glicemic mai gradual. Un alt aspect de urmărit este arsenicul anorganic, pe care orezul îl poate absorbi din sol. Clătirea înainte de gătit și folosirea unei cantități mai mari de apă, cu scurgerea surplusului, reduc semnificativ expunerea. Concluzia nutriționiștilor Orezul alb poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. „Este un aliment de bază important din punct de vedere cultural și versatil”, spune Manaker. Porția recomandată ca punct de plecare este între o jumătate și o cană de orez fiert per masă, ajustată în funcție de nevoile energetice și de nivelul de activitate fizică. „La fel ca majoritatea alimentelor, orezul alb funcționează cel mai bine ca parte a unei farfurii echilibrate”, concluzionează Remedios.