Papa Leon îndeamnă Spania să înceteze să alimenteze diviziunile între cetățeni, la prima vizită papală din ultimii 15 ani
Papa Leon din SUA, ce are strămoși spanioli, a vizitat Spania de zeci de ori în calitate de preot, dar aceasta este prima vizită a unui papă în ultimii 15 ani. Acest lucru indică faptul că Leo readuce atenția papală asupra rădăcinilor creștine ale Europei, după ce Papa Francisc s-a ferit în mare măsură de centrele tradiționale ale creștinismului, preferând comunitățile catolice mai mici și mai îndepărtate, notează Associated Press. Papa Leo pare dornic să transmită un mesaj de pace. În discursul său de bun venit, Leo a făcut apel la spanioli, în special la liderii politici, să lase deoparte polemicile și să investească în educarea tinerilor, în așa fel încât ei să fie educați să aprecieze diversitatea și complexitatea, în loc să le respingă. „Din dragoste pentru adevăr, vă invit pe toți să lăsați deoparte narațiunile care creează diviziuni și polarizează realitatea socială și istoria voastră”, a spus el. Acest demers va ajuta Europa „să depășească simplificările sterile printr-o apreciere fructuoasă a complexității”. Spaniolii se găsesc din ce în ce mai divizați pe teme precum imigrația, feminismul și corupția politică, în timp ce, din punct de vedere istoric, țara a fost marcată de mișcări teritoriale și de independență. Discurs în parlamentul din Madrid Momentul culminant al vizitei lui Leon la Madrid va fi discursul pe care îl va ține luni în fața celor două camere ale Parlamentului spaniol, primul discurs de acest fel ținut vreodată de un papă. În ciuda unor proteste preconizate cu ocazia vizitei lui Leo, discursul său adresat Parlamentului reprezintă, în special, un moment de referință pentru Biserica Catolică din Spania. Marcată de violențele anticlericale din timpul războiului civil din 1936-1939, Biserica s-a confruntat, mai recent, cu o criză de credibilitate generată de dezvăluirile privind abuzurile comise de cler și mușamalizarea acestora pe parcursul a zeci de ani. În cadrul vizitei sale, Papa Leon se va întâlni cu victimele abuzului sexual. Încă de vineri Suveranul Pontif a confirmat că se va întâlni cu supraviețuitori ai abuzului sexual în cadrul vizitei sale, semn că această criză a abuzurilor sexuale comise de clerul bisericii Catolice continuă să umbrească vizitele papale. Va celebra o liturghie la Sagrada Familia După Madrid, printre alte momente importante ale călătoriei se numără vizita lui Leo la mijlocul săptămânii la Barcelona, unde va celebra o liturghie în bazilica Sagrada Familia, cu ocazia centenarului de la moartea celebrului său arhitect, Antoni Gaudí. Leon va îndeplini, de asemenea, o dorință a Papei Francisc, încheindu-și vizita cu o escală de două zile în Insulele Canare, arhipelagul spaniol situat mai aproape de Africa decât de Peninsula Iberică și o destinație cheie pentru migranții care părăsesc Africa de Vest. Papa Leon se va întâlni cu migranții și cu organizațiile umanitare care le oferă îngrijire. Se așteaptă ca el să arunce o coroană de flori în mare, în memoria migranților uciși în timpul traversării periculoase a Atlanticului. El va face acest lucru din portul din Las Palmas, care în 2020 a primit porecla de „Docul Rușinii”, deoarece mii de migranți au fost forțați să doarmă în aer liber săptămâni întregi, în timpul unui val de sosiri.
SUA pregătește sancțiuni privind vizele, împotriva Chinei, din cauza problemei migranților
China își încetinește eforturile de repatriere a cetățenilor chinezi aflați ilegal în SUA, iar Washingtonul este pregătit să ridice restricțiile de călătorie în țară dacă Beijingul nu își schimbă cursul, a declarat un oficial de rang înalt al administrației Trump pentru Reuters. Trump va merge luna aceasta la Beijing Noua amenințare americană la adresa Chinei apare cu doar câteva zile înainte de vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing, în perioada 14-15 mai, unde, printre altele, se așteaptă ca el să ridice problema deportării în timpul întâlnirilor cu omologul său Xi Jinping. De când s-a întors la Casa Albă la începutul anului trecut, Trump a amenințat cu tarife și sancțiuni asupra numeroaselor țări, pentru neacceptarea deportaților, un pilon central al campaniei sale pentru Casa Albă și al politicilor dure de imigrație. China a rezistat ani de zile cererilor SUA de a primi înapoi zeci de mii de cetățeni, care au depășit șederea sau au intrat ilegal în țară. Când Trump a preluat funcția, China sugerase că este dispusă să repatrieze „cetățeni chinezi confirmați” după verificare. Dar Beijingul a spus că acest lucru necesită timp, potrivit aceleiași surse. După ce a acceptat aproximativ 3.000 de deportați, la începutul anului 2025, China a redus cooperarea în ultimele șase luni, a declarat oficialul american de rang înalt, sub protecția anonimatului. „China refuză să coopereze cu SUA, pentru a-și relua cetățenii” China „refuză să coopereze pe deplin cu Statele Unite pentru a-și relua cetățenii”, a spus, pentru Reuters, oficialul, numind acest lucru o încălcare a obligațiilor și responsabilităților internaționale ale Chinei față de poporul său, adăugând că dacă China nu va crește cooperarea în privința deportărilor, Statele Unite ar lua în considerare creșterea garanțiilor în numerar care însoțesc cererile de viză, precum și refuzarea mai multor vize și blocarea mai multor intrări la frontieră. Ambasada Chinei din Washington nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Anterior, Beijingul a declarat că se opune migrației ilegale și o numește o „problemă internațională care necesită cooperare între țări”. Există peste 100.000 de cetățeni chinezi fără acte în SUA, a spus oficialul. Peste 30.000 au ordine finale de expulzare, iar dintre aceștia, autoritățile au reținut peste 1.500 în așteptarea deportării. Majoritatea din această ultimă categorie au comis alte infracțiuni, potrivit oficialului. Institutul pentru Politici Migratorii (MPI) a declarat că, la mijlocul anului 2022, până la 239.000 de imigranți chinezi nu erau autorizați să fie în țară. Oficialii americani au declarat, pentru Reuters, că China încearcă uneori să lege cererile Washingtonului privind deportările de solicitările Beijingului de a extrăda fugari economici sau politici, care au fugit în Statele Unite.
Belgia, condamnată de CEDO pentru neîndeplinirea obligației de a găzdui migranții
Reclamanții, originari din Guineea, Angola, Camerun și China, au ajuns în Belgia în 2022, unde au solicitat protecție internațională, explică instituția cu sediul la Strasbourg, care supraveghează aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, potrivit Le Figaro. Cu toate acestea, ei nu au primit cazare sau asistență materială de câteva luni, în ciuda unei hotărâri definitive a Tribunalului Muncii din Bruxelles care a ordonat statului să le ofere acest ajutor. Autoritățile belgiene „trebuie să fie considerate responsabile pentru condițiile în care se aflau persoanele în cauză”, a declarat Curtea. Acestea trăiau „pe stradă”, chiar și iarna, „fără resurse, fără acces la salubritate, fără niciun mijloc de a-și satisface nevoile de bază și cu o teamă constantă pentru siguranța lor”. Belgia va trebui să le plătească daune morale Curtea recunoaște „eforturile semnificative depuse de autoritățile belgiene pentru a interveni în finanțarea structurilor asociative, a crea locuri de cazare suplimentare, a recruta personal și a scurta termenele de procesare a cererilor de azil” . Cu toate acestea, timpul în care „au pus în aplicare deciziile judecătorești referitoare la solicitanți și care vizau protejarea demnității umane nu poate fi considerat rezonabil”, se arată în hotărârea sa. Judecătorii au concluzionat în unanimitate că a avut loc o încălcare, printre altele, a articolului 3 (interzicerea tratamentelor degradante) și a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil) din Convenția Europeană. Belgia va trebui să plătească celor patru reclamanți sume cuprinse între 5.070 și 12.350 de euro „pentru daune morale” .
Sute de migranți dispar în Mediterană, autoritățile ascund informațiile. 2026, cel mai mortal început de an, conform OIM
Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), 682 de persoane erau confirmate dispărute până la 16 martie 2026, însă numărul real este considerat mult mai mare, arată AP. Fenomenul este descris drept „naufragii invizibile” – cazuri în care ambarcațiuni dispar fără urmă, fără ca autoritățile să confirme oficial incidentele. Lipsa de informații îngreunează anchetele despre migrație, impactul este devastator Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că accesul la informații a devenit tot mai limitat. Italia, Tunisia și Malta sunt acuzate că au restricționat datele privind operațiunile de salvare și naufragiile. Această lipsă de transparență face dificilă verificarea incidentelor și reduce vizibilitatea tragediilor. „Este o strategie a tăcerii”, a declarat Matteo Villa, cercetător specializat în migrație. Pentru familiile migranților dispăruți, lipsa informațiilor este devastatoare. Cadavre ajung frecvent la țărm în Italia și Libia, în timp ce rudele rămân fără răspunsuri. În multe cazuri, nu există confirmări oficiale privind soarta celor plecați. „Europa ar trebui să știe că acești oameni au familii, visuri și pasiuni”, a spus un lider al comunității de migranți din Tunisia. Furtuna „Harry” a agravat situația Situația s-a deteriorat după ciclonul Harry, care a lovit regiunea la finalul lunii ianuarie, cu vânturi puternice și valuri de până la 9 metri. Organizațiile umanitare estimează că peste 1.000 de persoane ar fi dispărut în urma furtunii, însă autoritățile nu au confirmat oficial aceste cifre. În lipsa unui sistem centralizat de monitorizare, multe dintre aceste cazuri rămân neclarificate. Din mai multe ambarcațiuni dispărute în timpul furtunii, doar un singur supraviețuitor a fost identificat. Acesta a fost salvat de o navă comercială și a declarat că se afla la bord alături de aproximativ 50 de persoane, unele dintre ele fiind deja decedate. Migrație: restricții tot mai mari asupra organizațiilor umanitare Pe lângă lipsa de informații oficiale, organizațiile umanitare se confruntă cu restricții și reduceri de finanțare. Accesul acestora în zonele de intervenție este limitat, ceea ce face și mai dificilă documentarea tragediilor. „Vedem nu doar restricționarea accesului umanitar, ci și a informației”, avertizează reprezentanții OIM. Deși tragediile continuă, acestea ajung tot mai rar în atenția publicului. Experții susțin că lipsa datelor oficiale contribuie la scăderea interesului mediatic, iar disparițiile rămân adesea neconfirmate și neinvestigate. Astfel, Marea Mediterană continuă să fie una dintre cele mai periculoase rute de migrație din lume, în timp ce sute de oameni dispar fără urmă.
Spania va acorda statut pentru alți 500.000 de migranți / La începutul lui aprilie începe procesul
Autoritățile au făcut apel la calm și au subliniat că perioada oficială de depunere a cererilor nu este încă deschisă, potrivit EFE. Textul final nu este încă definitivat Ministerul a precizat că proiectul legislativ s-a aflat în faza de consultare publică, pentru a permite cetățenilor și organizațiilor să transmită propuneri. Secretariatul de Stat pentru Migrație a subliniat că textul final nu este încă definitivat și recomandă persoanelor interesate să urmărească exclusiv canalele oficiale ale guvernului pentru informații actualizate. Până la 500.000 de beneficiari fără acte Potrivit estimărilor autorităților, cel puțin 500.000 de migranți fără acte ar putea obține statut legal în Spania. Principalele condiții propuse includ: lipsa antecedentelor penale și dovada reședinței în Spania timp de cel puțin cinci luni înainte de 31 decembrie 2025. Următorii pași legislativi După încheierea consultărilor, guvernul analizează propunerile primite și va integra elementele considerate relevante în forma finală a proiectului. Documentul va fi transmis instituțiilor competente pentru avize, inclusiv Consiliului de Stat, care trebuie să ofere garanții juridice pentru adoptarea decretului regal. Ulterior, textul va reveni în Consiliul de Miniștri pentru aprobarea finală și va fi publicat în Monitorul Oficial al Statului (BOE). Deschiderea perioadei de aplicare După finalizarea procedurilor, perioada de depunere a cererilor va fi deschisă oficial. Autoritățile estimează că acest lucru se va întâmpla în jurul începutului lunii aprilie, însă data exactă va depinde de evoluția procesului legislativ. Inițiativa face parte din eforturile guvernului spaniol de a reglementa situația migranților fără acte și de a facilita integrarea acestora în societate și pe piața muncii.
Libia: Peste 50 de migranți dați dispăruți în urma unui naufragiu în Marea Mediterană
O ambarcațiune care transporta 55 de migranți s-a răsturnat la nord de orașul Zuwara, în vestul Libiei. Incidentul s-a petrecut vineri, 6 februarie, iar în urma acestuia, doar două femei de naționalitate nigeriană au fost salvate, a anunțat luni OIM, citată de Le Figaro. Migranții plecaseră din orașul Zawiya, situat în apropiere de Tripoli, în seara zilei de joi, iar ambarcațiunea s-a răsturnat la aproximativ șase ore după plecare, după ce a început să ia apă. „Cel mai recent incident aduce numărul migranților raportați ca fiind morți sau dispăruți pe rută în 2026 la cel puțin 484”, mai transmite Organizația. Agenția ONU a reiterat că ruta din Mediterana Centrală rămâne cea mai mortală din lume, cu 1.340 de decese înregistrate în 2025. De asemenea, OIM a subliniat: „necesitatea unei cooperări internaționale consolidate și a unor răspunsuri orientate spre protecție pentru combaterea rețelelor de trafic de persoane și contrabandă, alături de stabilirea unor căi de migrație sigure și regulate pentru a reduce riscurile și a salva vieți omenești”.
Marea Britanie încheie acorduri de returnare a migranților cu două state din Africa
Guvernul a anunțat că Angola și Namibia au fost de acord să își îmbunătățească procedurile de returnare a cetățenilor lor aflați ilegal pe teritoriul Regatului Unit, respectând ceea ce autoritățile britanice au numit „standardul de aur” în materie de cooperare. Ministra de Interne, Shabana Mahmood, a declarat: „Ne așteptăm ca țările să respecte regulile. Dacă unul dintre cetățenii lor nu are dreptul să fie aici, trebuie să-l primească înapoi. Le mulțumesc Angolei și Namibiei și le salut cooperarea. Acum este momentul ca Republica Democrată Congo să facă ceea ce trebuie. Luați-vă cetățenii înapoi sau pierdeți privilegiul de a intra în țara noastră”. Demersurile au fost realizate după ce ministra de Interne, în luna noiembrie, a anunțat că statele care refuză repatrierea migranților și a infractorilor respinși de autoritățile britanice vor suferi măsuri precum interdicții de viză. Privind relația cu Republica Democrată Congo, oficialii britanici au anunțat că în ciuda unui contact limitat, statul nu a răspuns adecvat solicitărilor, precizând că dacă situația nu se îmbunătățește, s-ar putea ajunge la o suspendare totală a vizelor. Potrivit ministerului de Interne, din iulie 2024, aproximativ 50.000 de persoane fără drept de ședere au fost deportate din Regatul Unit, ceea ce reprezintă o creștere de 23% față de perioada anterioară. În același interval, peste 7.000 de infractori străini au fost returnați în țările de origine.
Nou tunel secret pentru migranți ilegali, descoperit în Polonia, la granița cu Belarus
Un alt tunel secret a fost descoperit în Polonia, folosit de migranți să intre ilegal în țară prin Belarus. Poliția de frontieră poloneză suspectează că aproximativ 180 de persoane au reușit să folosească acest tunel. 150 au fost reținute, iar restul a fugit. Tunelul, descoperit în apropiere de satul Narewka din voievodatul Podlaskie, avea o înălțime de aproximativ 1,5 metri și fusese săpat pe sub gardul de frontieră și drumul tehnic adiacent. Intrarea era ascunsă într-o pădure la aproximativ 50 de metri de partea belarusă a frontierei, iar ieșirea se afla la doar 10 metri de bariera poloneză, relatează rador.ro. Printre migranții reținuți se numără cetățeni din Afghanistan, Pakistan, India, Nepal și Bangladesh. În plus, doi bărbați — un polonez de 69 de ani și un lituanian de 49 de ani — au fost arestați pentru că ar fi intenționat să transporte persoanele în alte părți ale Europei. Polonia suspectează rețele organizate de migranți Guvernul de la Varșovia investighează implicarea unor rețele organizate, însă atât Belarus, cât și Rusia neagă orice rol în aceste operațiuni. Tunelul descoperit sunt un exemplu limpede al eforturilor migranților de a ocoli barierele fizice și supravegherea electronică instalată de partea poloneză, parte a unui val intens de traversări ilegale care continuă să pună presiune pe frontiera estică a Uniunii Europene. Aceste descoperiri pun în lumină complexitatea crizei migrației la granița UE cu Belarus, unde încercările de trecere ilegală rămân ridicate, iar metodele folosite — inclusiv tuneluri subterane — indică determinarea persoanelor de a intra în spațiul comunitar cu orice preț. Polonia acuză Belarus că vrea să destabilizeze țara Polonia, membră a UE și NATO, se confruntă de multă vreme cu o adevărată criză a migranților ilegali, la granița cu Belarus – din 2021. Guvernul de la Varșovia acuză Minskul, un aliat-cheie al Moscovei, că vrea să destabilizeze țara prin trimiterea deliberată de migranți peste graniță, în principal din Orientul Mijlociu și Africa.
O barcă cu migrați, naufragiată în apele insulei Creta: 18 migranți au murit
Naufragiul s-a petrecut în apele insulei Creta, în largul orașului Lerapetra, 26 de mile marine sud de insula Chrysi, notează Euronews. Barca cu migranți s-a scufundat. Ambarcațiunea a fost găsită pe jumătate scufundată de un cargo sub pavilion turcesc. Potrivit autorităților elene, pentru salvarea migranților au intervenit două nave ale Gărzii de Coastă, o navă Frontex, trei nave de coastă, și un elicopter Super Puma și un avion Frontex. În urma intervenției, doi dintre pasagerii bărcii au fost salvați, iar alți 18 au fost găsiți morți. Potrivit autorităților elene, misiunea de salvare s-a încheiat. Circumstanțele care au dus la răsturnarea, dar și scufundarea bărcii, nu se cunosc. Grecia reprezintă o rută de intrare majoră în Uniunea Europeană pentru civilii din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, care fug din cauza conflictului, dar și a sărăciei. În aceste cazuri, naufragiile sunt comune. Înainte de intensificarea patrulelor, dar și a criteriilor de respingere pentru migranți, aceștia călătoreau în bărci gonflabile sau ambarcațiuni mici, de la coasta Turciei până la insulele grecești, fiind o rută principală, cu un parcurs scurt, dar periculos, pentru migranți. Odată cu înăsprirea regulilor, încercările de traversare au fost reduse. În ultimele luni, numărul de migranți care au început să sosească în insula Creta din Libia a crescut.
Italia, Spania, Grecia și Cipru vor primi sprijin pentru relocarea migranților
Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO. Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți. Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp. Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”. Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant. Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei. „Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat. „Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia. Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare. Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului