Cel puțin 13 tunisieni sunt dați dispăruți după ce o barcă de migranți s-a scufundat în largul Tunisiei
Două persoane aflate la bordul ambarcațiunii au fost salvate în urma naufragiului, însă alte cel puțin 13 persoane sunt în continuare date dispărute. Potrivit informațiilor furnizate de organizația pentru drepturile migranților, barca se afla în largul coastelor Tunisiei și se îndrepta spre Italia în momentul în care s-a scufundat, scrie Reuters Ruta din nordul Africii către Italia este una dintre principalele căi maritime folosite de migranții care încearcă să ajungă în Europa. Traversarea Mării Mediterane este însă extrem de periculoasă, iar ambarcațiunile utilizate în astfel de călătorii sunt adesea supraaglomerate și nu sunt concepute pentru navigație pe distanțe lungi. Doi oameni au fost salvați după ce barca s-a scufundat În urma naufragiului, două persoane au fost salvate, în timp ce soarta celorlalți pasageri rămâne necunoscută. Informațiile despre numărul exact al persoanelor aflate la bord și despre circumstanțele în care s-a produs scufundarea sunt deocamdată limitate. Autoritățile urmează să stabilească detaliile incidentului și să determine dacă operațiunile de căutare și salvare pot identifica și alte persoane aflate la bord.
Uniunea Europeană susține returnarea migranților din Ceuta în Maroc. Printre cei vizați sunt și sute de minori neînsoțiți
Comisia Europeană susține returnarea persoanelor care se află ilegal în Ceuta, inclusiv a minorilor neînsoțiți, după valul mare de migranți care a ajuns în exclava spaniolă la sfârșitul lunii iulie, potrivit Euronews. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, a declarat marți că autoritățile spaniole și marocane trebuie să gestioneze situația și să se asigure că persoanele care nu au dreptul să rămână în Ceuta sunt returnate cât de rapid. „Prioritatea este acum ca autoritățile spaniole și marocane să mențină controlul situației și să asigure o returnare rapidă a tuturor celor care rămân ilegal în Ceuta”, a declarat Markus Lammert într-o conferință de presă. Acesta a spus că returnările sunt prevăzute de legislația Uniunii Europene și sunt reglementate în prezent de Directiva privind returnarea. În viitor, acestea vor fi reglementate și prin noul regulament european privind returnarea. „Există, de asemenea, prevederi pentru returnarea migranților care se află ilegal pe teritoriu, inclusiv a minorilor neînsoțiți”, a spus Markus Lammert. Potrivit estimărilor prezentate săptămâna trecută de ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, în Ceuta mai sunt aproximativ 5.000 de migranți aflați ilegal pe teritoriu, dintre care 1.898 sunt minori. Autoritățile spaniole au spus că vor să îi returneze pe toți cei aflați ilegal în Ceuta în țările lor de origine, precizând că aceștia nu vor fi transferați în Spania continentală. Marocul a anunțat, la rândul său, că este pregătit să colaboreze cu Spania și cu partenerii europeni pentru returnarea migranților neînsoțiți. Comisia Europeană a spus și că există măsuri de prevenire a unor astfel de situații. Acesta a declarat că, pe viitor, instituția mizează pe prevenire și descurajare, colaborând cu platformele și cu organizațiile de verificare a informațiilor pentru a „contracara rețelele infracționale care răspândesc dezinformare” și pentru a „intensifica lupta împotriva traficului de migranți”. La rândul său, comisarul european Magnus Brunner a declarat luni, într-un mesaj pe X, că Spania desfășoară „o muncă importantă și necesară” pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Valul de migrație din 30 iulie a fost unul dintre cele mai mari înregistrate în Ceuta. Potrivit estimărilor spaniole, aproximativ 72.000 de persoane au trecut atunci în exclavă, aproape toate fiind ulterior returnate în Maroc.
Pedro Sánchez critică statele UE care cer suspendarea Spaniei din Schengen: Reacția lor este egoistă, polarizantă și ilegală
Prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, a ripostat la adresa unor țări ale Uniunii Europene pentru ceea ce a descris ca fiind „reacția lor egoistă, polarizantă și ilegală” la trecerile masive ale frontierei de la Ceuta, mulțumind, totodată, Marocului pentru ajutorul acordat în gestionarea crizei, scrie The Guardian. Potrivit publicației spaniole El Pais, Sánchez a transmis Bruxelles-ului o scrisoare în care afirmă că unele state membre au preferat să „atace” Spania și să solicite excluderea temporară a acesteia din spațiul Schengen, determinate de „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice” care contravin legislației europene, dreptului umanitar și principiilor solidarității UE. Sánchez a susținut că în mai puțin de 48 de ore, guvernul său a reușit să „restaureze complet controlul frontierei, să ofere asistență umanitară extinsă, să returneze practic toți migranții care au trecut ilegal și să prevină orice mișcare neautorizată către Europa continentală”. „Toate acestea au fost realizate în strânsă coordonare cu autoritățile marocane și cu foarte puțin sprijin din partea altor state europene”, a adăugat el, care a și cerut o reuniune rapidă a miniștrilor de interne ai Uniunii Europene, „de urgență”. El Pais a relatat, totodată, că Ceuta „revine treptat la normal” în timpul dimineții de sâmbătă, magazinele fiind redeschise, traficul fiind reluat, iar rezervele de combustibil fiind restabilite după zile întregi de perturbări. În timp ce grupuri mici de tineri au rămas în anumite părți ale orașului, mulțimile mari observate la începutul acestei săptămâni s-au dispersat în mare parte. Numărul victimelor în criza de la frontiera dintre Spania și Maroc, din Ceuta, a ajuns la 67 Autoritățile spaniole au prezentat și un nou bilanț al crizei de la frontieră, anunțând că numărul persoanelor decedate a ajuns la 67. Guvernul de la Madrid a anunțat că vrea să instaleze o barieră de izolare care să se extindă de la dig în mare, pentru a împiedica noi traversări ilegale dinspre Maroc către enclava spaniolă, informează agenția AP. La rândul său, ministrul spaniol de Externe, José Albares, a declarat că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors deja în Maroc”. Într-o postare publicată pe platforma X, șeful diplomației spaniole a spus că funcționarea spațiului Schengen nu este pusă în pericol. „Nu este posibil să călătorești din Ceuta sau Melilla în Spania continentală fără a prezenta un act de identitate la un punct de control al poliției. Integritatea spațiului Schengen este pe deplin garantată.”, a transmis José Albares.
Zeci de mii de migranți s-au întors în mod voluntar în Maroc după ce au trecut pe teritoriul spaniol Ceuta
Președintele regiunii Ceuta a estimat numărul migranților la 60.000, ceea ce echivalează cu 70% din populația teritoriului. Dar majoritatea s-au întors curând acasă, a declarat guvernul spaniol, după ce sosirea bruscă a atâtor oameni a declanșat o criză umanitară, potrivit AP. Unii migranți au înotat câțiva kilometri prin mare și s-au confruntat cu autoritățile care au încercat să-i întoarcă cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene și focuri de avertisment. Printre cei care au murit s-au numărat și câțiva care s-au înecat sau au fost uciși într-o busculadă pentru a traversa un dig de apă din apropierea unui punct de control al frontierei. S-au întors din cauza haosului Spania și-a desfășurat forțele armate și poliția suplimentară pentru a restabili ordinea în Ceuta, care se află pe Strâmtoarea Gibraltar, la intrarea în Marea Mediterană și este o posesiune spaniolă din 1580. Pe partea marocană a frontierei, forțele de securitate s-au ciocnit cu migranții. Mulți tineri marocani care au trecut granița în Ceuta au declarat pentru Associated Press că sperau să găsească oportunități de muncă mai bune în Spania, dar se întorc având în vedere haosul din Ceuta. Haosul a avut efecte și în străinătate, Italia și Franța promițând să își înăsprească controalele asupra persoanelor care sosesc din Spania. „Situația prin care trece Ceuta este absolut nesustenabilă”, a declarat președintele Ceutei, Juan Jesús Vivas, jurnaliștilor. Între timp, migranți din Maroc au încercat, de asemenea, să treacă în Melilla, celălalt teritoriu al Spaniei la capătul Africii de Nord, unde s-au ciocnit cu poliția. Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a vizitat Ceuta vineri și a condamnat încălcarea frontierei, pe care a descris-o drept „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei”. Sánchez a dat vina pe traficanții de persoane pentru criză, spunând că aceștia „înșeală atât de mulți tineri și, în cele din urmă, îi duc pe mulți dintre ei la moarte”, fie în ocean, fie în oraș.
Bomba socială care va exploda în România în următorii 7 ani
România se va confrunta foarte curând cu o adevărată bombă socială, generată de ieșirea la pensie a unui număr record de cetățeni din așa-numita generație a „decrețeilor”. Aceasta nu este o simplă anomalie istorică, ci și o temă de alarmă economică majoră. Analiștii avertizează că, pe măsură ce milioane de oameni se retrag din activitate, sistemul public de pensii ar putea ajunge sub o presiune fără precedent. Pur și simplu nu va mai exista o forță de muncă suficient de numeroasă care să susțină plata pensiilor. Gândul a stat de vorbă cu sociologul Mirel Palada, care a creionat riscul major cu care se confruntă România în lipsa unor politici publice coerente de revigorare demografică. Pensionarea „decrețeilor” riscă să arunce România în aer Pe fondul fenomenului de îmbătrânire demografică și a nașterii unui număr tot mai mic de copii, în doar 7 ani, când vor ieși la pensie nu mai puțin de 1,3 milioane de români născuți în deceniile 6, 7 și 8, sistemul de pensii riscă să dea faliment. Loading … Circa 1,6 milioane de români din generația „decrețeilor” urmează să se pensioneze în următorii 10 ani. O parte semnificativă a acestui val de viitori pensionari a început deja să se retragă din câmpul muncii, anticipat, încă din anul 2025. Practic, sistemul se confruntă cu un adevărat tsunami demografic. Numărul pensionarilor este estimat să depășească 6 milioane, Ponderea pensiilor în PIB ar putea urca spre 13%, un nivel comparabil cu cel din Franța și peste media europeană. Guvernele succesive au apelat de mai multe ori la sprijinul experților Băncii Mondiale pentru a găsi soluții eficiente în controlul acestui risc major. Una dintre variantele discutate constant a fost creșterea vârstei de pensionare. Cum s-a născut „generația cu cheia la gât” La 1 octombrie 1966, România condusă de Nicolae Ceaușescu adopta Decretul-Lege 770, prin care avorturile erau interzise aproape total. Consecințele acestei decizii s-au văzut instant în statistici, dar abia acum, la aproape 60 de ani distanță, România începe să simtă adevărata greutate a acelui act normativ: generația „decrețeilor” se apropie masiv de pensie, iar experții avertizează că sistemul public ar putea fi copleșit. Ceaușescu este autorul „generației cu cheia la gât” „Decrețeii” sunt copiii născuți începând din 1968, an în care regimul comunist a interzis avorturile, descurajând sever folosirea metodelor contraceptive. Decretul emis de dictatura comunistă stipula categoric: „Având în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii natalităţii şi sporului natural al populaţiei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1 Întreruperea cursului sarcinii este interzisă”. Cei care încălcau legea riscau consecințe penale, căci „efectuarea întreruperii cursului sarcinii în alte condiţii decât cele prevăzute în acest decret constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului Penal”. Potrivit istoricului Florin Soare, citat de jurnalul.ro, aceste instituții „ridicau dreptul de practică al medicilor condamnați de tribunale pentru că ar fi făcut întreruperi ilegale de sarcină”. Rezultatul acestei politici agresive a fost o explozie demografică fără precedent. Doar între 1967 și 1972, în România s-au născut peste două milioane de copii. Populaţia României va ajunge la 15,633 de milioane de persoane în 2080 Statisticile arată că, în perioada 2014-2025 în România s-au născut aproape 2 milioane de copii, iar în străinătate şi înregistraţi în România 390.000 de copii. Foto ilustrativ Cele mai recente proiecţii sunt realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), publicate cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, marcată în fiecare an pe data de 11 iulie. Ele arată că populaţia României va ajunge la 15,633 de milioane de persoane, în 2080, faţă de 19,043 de milioane la 1 ianuarie 2025. Comparativ cu 1 ianuarie 2024, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 92.200 de persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,4% în totalul populaţiei rezidente. Tudorel Andrei, președintele INS, avertizează că dezechilibrele democrafice se înregistrează atât la nivel național, cât și regional. În județul Buzău, de exemplu, se înregistrează o singură naștere la 4 decese. Economistul Adrian Negrescu cere măsuri urgente de stimulare a natalităţii Cunoscutul analist economic Adrian Negrescu avertizează că, dacă decidenții nu iau măsuri urgente pentru stimularea natalităţii, va exploda o adevărată bombă socială în următorii 7 ani. Analistul economic Adrian Negrescu. Sursa foto: Facebook „În orizontul următorilor 7 ani, vor ieşi la pensie 1,3 milioane de oameni. Decreţeii! Va fi o bombă socială. Dacă nu încercăm să stimulăm natalitatea, s-ar putea ca peste 10-15 ani să nu mai aibă cine să muncească în România. Populaţia României va scădea spre 15 milioane de locuitori, conform INS. Iar mai mult de un sfert vor fi persoane peste 65 de ani. Dacă nu ne aplecăm spre zona de stimulare a natalităţii, de ocrotire a familiei, mi-e teamă că am putea avea un destin economic extrem de vulnerabil în următorii ani. Haideţi să nu mai gândim de pe o zi pe alta ce trebuie făcut, ci să construim politici macroeconomice, menite să ne ajute măcar din punct de vedere al resursei umane în următorii ani”, a declarat Adrian Negrescu la emisiunea Totul despre Bani de la DCNews.ro. Sociologul Mirel Palada: Stimularea natalității costă foarte mulți bani, pe care România nu îi are Contactat de Gândul, sociologul Mirel Palada a inclus fenomenul într-un context mai larg, iar previziunile sale sunt de-a dreptul alarmante. Astfel, observă specialistul, România nu va putea frâna fenomenul depopulării și va urma modelul din Vest, în care populația unor țări foarte prospere a fost înlocuită treptat de alogeni, pe fondul ritmului scăzut al natalității. Însă, spre deosebire de Occident, țara noastră nu își poate permite politici de rejuvenare demografică, din lipsă de bani. „Criza ieșirii la pensie este dată de creșterea artificială a nașterilor, în perioada Decrețeilor. Noi, acum, și generația noastră, între 68 și 77, cam așa au fost decrețeii, ne-am născut mai mulți decât o pondere anormală. Și atunci, cu atât mai mulți suntem acum. Și atunci, pe lângă rata scăzută a natalității, ne confruntăm și cu această rată artificială puternic crescută a natalității la începutul
Papa Leon îndeamnă Spania să înceteze să alimenteze diviziunile între cetățeni, la prima vizită papală din ultimii 15 ani
Papa Leon din SUA, ce are strămoși spanioli, a vizitat Spania de zeci de ori în calitate de preot, dar aceasta este prima vizită a unui papă în ultimii 15 ani. Acest lucru indică faptul că Leo readuce atenția papală asupra rădăcinilor creștine ale Europei, după ce Papa Francisc s-a ferit în mare măsură de centrele tradiționale ale creștinismului, preferând comunitățile catolice mai mici și mai îndepărtate, notează Associated Press. Papa Leo pare dornic să transmită un mesaj de pace. În discursul său de bun venit, Leo a făcut apel la spanioli, în special la liderii politici, să lase deoparte polemicile și să investească în educarea tinerilor, în așa fel încât ei să fie educați să aprecieze diversitatea și complexitatea, în loc să le respingă. „Din dragoste pentru adevăr, vă invit pe toți să lăsați deoparte narațiunile care creează diviziuni și polarizează realitatea socială și istoria voastră”, a spus el. Acest demers va ajuta Europa „să depășească simplificările sterile printr-o apreciere fructuoasă a complexității”. Spaniolii se găsesc din ce în ce mai divizați pe teme precum imigrația, feminismul și corupția politică, în timp ce, din punct de vedere istoric, țara a fost marcată de mișcări teritoriale și de independență. Discurs în parlamentul din Madrid Momentul culminant al vizitei lui Leon la Madrid va fi discursul pe care îl va ține luni în fața celor două camere ale Parlamentului spaniol, primul discurs de acest fel ținut vreodată de un papă. În ciuda unor proteste preconizate cu ocazia vizitei lui Leo, discursul său adresat Parlamentului reprezintă, în special, un moment de referință pentru Biserica Catolică din Spania. Marcată de violențele anticlericale din timpul războiului civil din 1936-1939, Biserica s-a confruntat, mai recent, cu o criză de credibilitate generată de dezvăluirile privind abuzurile comise de cler și mușamalizarea acestora pe parcursul a zeci de ani. În cadrul vizitei sale, Papa Leon se va întâlni cu victimele abuzului sexual. Încă de vineri Suveranul Pontif a confirmat că se va întâlni cu supraviețuitori ai abuzului sexual în cadrul vizitei sale, semn că această criză a abuzurilor sexuale comise de clerul bisericii Catolice continuă să umbrească vizitele papale. Va celebra o liturghie la Sagrada Familia După Madrid, printre alte momente importante ale călătoriei se numără vizita lui Leo la mijlocul săptămânii la Barcelona, unde va celebra o liturghie în bazilica Sagrada Familia, cu ocazia centenarului de la moartea celebrului său arhitect, Antoni Gaudí. Leon va îndeplini, de asemenea, o dorință a Papei Francisc, încheindu-și vizita cu o escală de două zile în Insulele Canare, arhipelagul spaniol situat mai aproape de Africa decât de Peninsula Iberică și o destinație cheie pentru migranții care părăsesc Africa de Vest. Papa Leon se va întâlni cu migranții și cu organizațiile umanitare care le oferă îngrijire. Se așteaptă ca el să arunce o coroană de flori în mare, în memoria migranților uciși în timpul traversării periculoase a Atlanticului. El va face acest lucru din portul din Las Palmas, care în 2020 a primit porecla de „Docul Rușinii”, deoarece mii de migranți au fost forțați să doarmă în aer liber săptămâni întregi, în timpul unui val de sosiri.
SUA pregătește sancțiuni privind vizele, împotriva Chinei, din cauza problemei migranților
China își încetinește eforturile de repatriere a cetățenilor chinezi aflați ilegal în SUA, iar Washingtonul este pregătit să ridice restricțiile de călătorie în țară dacă Beijingul nu își schimbă cursul, a declarat un oficial de rang înalt al administrației Trump pentru Reuters. Trump va merge luna aceasta la Beijing Noua amenințare americană la adresa Chinei apare cu doar câteva zile înainte de vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing, în perioada 14-15 mai, unde, printre altele, se așteaptă ca el să ridice problema deportării în timpul întâlnirilor cu omologul său Xi Jinping. De când s-a întors la Casa Albă la începutul anului trecut, Trump a amenințat cu tarife și sancțiuni asupra numeroaselor țări, pentru neacceptarea deportaților, un pilon central al campaniei sale pentru Casa Albă și al politicilor dure de imigrație. China a rezistat ani de zile cererilor SUA de a primi înapoi zeci de mii de cetățeni, care au depășit șederea sau au intrat ilegal în țară. Când Trump a preluat funcția, China sugerase că este dispusă să repatrieze „cetățeni chinezi confirmați” după verificare. Dar Beijingul a spus că acest lucru necesită timp, potrivit aceleiași surse. După ce a acceptat aproximativ 3.000 de deportați, la începutul anului 2025, China a redus cooperarea în ultimele șase luni, a declarat oficialul american de rang înalt, sub protecția anonimatului. „China refuză să coopereze cu SUA, pentru a-și relua cetățenii” China „refuză să coopereze pe deplin cu Statele Unite pentru a-și relua cetățenii”, a spus, pentru Reuters, oficialul, numind acest lucru o încălcare a obligațiilor și responsabilităților internaționale ale Chinei față de poporul său, adăugând că dacă China nu va crește cooperarea în privința deportărilor, Statele Unite ar lua în considerare creșterea garanțiilor în numerar care însoțesc cererile de viză, precum și refuzarea mai multor vize și blocarea mai multor intrări la frontieră. Ambasada Chinei din Washington nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Anterior, Beijingul a declarat că se opune migrației ilegale și o numește o „problemă internațională care necesită cooperare între țări”. Există peste 100.000 de cetățeni chinezi fără acte în SUA, a spus oficialul. Peste 30.000 au ordine finale de expulzare, iar dintre aceștia, autoritățile au reținut peste 1.500 în așteptarea deportării. Majoritatea din această ultimă categorie au comis alte infracțiuni, potrivit oficialului. Institutul pentru Politici Migratorii (MPI) a declarat că, la mijlocul anului 2022, până la 239.000 de imigranți chinezi nu erau autorizați să fie în țară. Oficialii americani au declarat, pentru Reuters, că China încearcă uneori să lege cererile Washingtonului privind deportările de solicitările Beijingului de a extrăda fugari economici sau politici, care au fugit în Statele Unite.
Belgia, condamnată de CEDO pentru neîndeplinirea obligației de a găzdui migranții
Reclamanții, originari din Guineea, Angola, Camerun și China, au ajuns în Belgia în 2022, unde au solicitat protecție internațională, explică instituția cu sediul la Strasbourg, care supraveghează aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, potrivit Le Figaro. Cu toate acestea, ei nu au primit cazare sau asistență materială de câteva luni, în ciuda unei hotărâri definitive a Tribunalului Muncii din Bruxelles care a ordonat statului să le ofere acest ajutor. Autoritățile belgiene „trebuie să fie considerate responsabile pentru condițiile în care se aflau persoanele în cauză”, a declarat Curtea. Acestea trăiau „pe stradă”, chiar și iarna, „fără resurse, fără acces la salubritate, fără niciun mijloc de a-și satisface nevoile de bază și cu o teamă constantă pentru siguranța lor”. Belgia va trebui să le plătească daune morale Curtea recunoaște „eforturile semnificative depuse de autoritățile belgiene pentru a interveni în finanțarea structurilor asociative, a crea locuri de cazare suplimentare, a recruta personal și a scurta termenele de procesare a cererilor de azil” . Cu toate acestea, timpul în care „au pus în aplicare deciziile judecătorești referitoare la solicitanți și care vizau protejarea demnității umane nu poate fi considerat rezonabil”, se arată în hotărârea sa. Judecătorii au concluzionat în unanimitate că a avut loc o încălcare, printre altele, a articolului 3 (interzicerea tratamentelor degradante) și a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil) din Convenția Europeană. Belgia va trebui să plătească celor patru reclamanți sume cuprinse între 5.070 și 12.350 de euro „pentru daune morale” .
Sute de migranți dispar în Mediterană, autoritățile ascund informațiile. 2026, cel mai mortal început de an, conform OIM
Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), 682 de persoane erau confirmate dispărute până la 16 martie 2026, însă numărul real este considerat mult mai mare, arată AP. Fenomenul este descris drept „naufragii invizibile” – cazuri în care ambarcațiuni dispar fără urmă, fără ca autoritățile să confirme oficial incidentele. Lipsa de informații îngreunează anchetele despre migrație, impactul este devastator Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că accesul la informații a devenit tot mai limitat. Italia, Tunisia și Malta sunt acuzate că au restricționat datele privind operațiunile de salvare și naufragiile. Această lipsă de transparență face dificilă verificarea incidentelor și reduce vizibilitatea tragediilor. „Este o strategie a tăcerii”, a declarat Matteo Villa, cercetător specializat în migrație. Pentru familiile migranților dispăruți, lipsa informațiilor este devastatoare. Cadavre ajung frecvent la țărm în Italia și Libia, în timp ce rudele rămân fără răspunsuri. În multe cazuri, nu există confirmări oficiale privind soarta celor plecați. „Europa ar trebui să știe că acești oameni au familii, visuri și pasiuni”, a spus un lider al comunității de migranți din Tunisia. Furtuna „Harry” a agravat situația Situația s-a deteriorat după ciclonul Harry, care a lovit regiunea la finalul lunii ianuarie, cu vânturi puternice și valuri de până la 9 metri. Organizațiile umanitare estimează că peste 1.000 de persoane ar fi dispărut în urma furtunii, însă autoritățile nu au confirmat oficial aceste cifre. În lipsa unui sistem centralizat de monitorizare, multe dintre aceste cazuri rămân neclarificate. Din mai multe ambarcațiuni dispărute în timpul furtunii, doar un singur supraviețuitor a fost identificat. Acesta a fost salvat de o navă comercială și a declarat că se afla la bord alături de aproximativ 50 de persoane, unele dintre ele fiind deja decedate. Migrație: restricții tot mai mari asupra organizațiilor umanitare Pe lângă lipsa de informații oficiale, organizațiile umanitare se confruntă cu restricții și reduceri de finanțare. Accesul acestora în zonele de intervenție este limitat, ceea ce face și mai dificilă documentarea tragediilor. „Vedem nu doar restricționarea accesului umanitar, ci și a informației”, avertizează reprezentanții OIM. Deși tragediile continuă, acestea ajung tot mai rar în atenția publicului. Experții susțin că lipsa datelor oficiale contribuie la scăderea interesului mediatic, iar disparițiile rămân adesea neconfirmate și neinvestigate. Astfel, Marea Mediterană continuă să fie una dintre cele mai periculoase rute de migrație din lume, în timp ce sute de oameni dispar fără urmă.
Spania va acorda statut pentru alți 500.000 de migranți / La începutul lui aprilie începe procesul
Autoritățile au făcut apel la calm și au subliniat că perioada oficială de depunere a cererilor nu este încă deschisă, potrivit EFE. Textul final nu este încă definitivat Ministerul a precizat că proiectul legislativ s-a aflat în faza de consultare publică, pentru a permite cetățenilor și organizațiilor să transmită propuneri. Secretariatul de Stat pentru Migrație a subliniat că textul final nu este încă definitivat și recomandă persoanelor interesate să urmărească exclusiv canalele oficiale ale guvernului pentru informații actualizate. Până la 500.000 de beneficiari fără acte Potrivit estimărilor autorităților, cel puțin 500.000 de migranți fără acte ar putea obține statut legal în Spania. Principalele condiții propuse includ: lipsa antecedentelor penale și dovada reședinței în Spania timp de cel puțin cinci luni înainte de 31 decembrie 2025. Următorii pași legislativi După încheierea consultărilor, guvernul analizează propunerile primite și va integra elementele considerate relevante în forma finală a proiectului. Documentul va fi transmis instituțiilor competente pentru avize, inclusiv Consiliului de Stat, care trebuie să ofere garanții juridice pentru adoptarea decretului regal. Ulterior, textul va reveni în Consiliul de Miniștri pentru aprobarea finală și va fi publicat în Monitorul Oficial al Statului (BOE). Deschiderea perioadei de aplicare După finalizarea procedurilor, perioada de depunere a cererilor va fi deschisă oficial. Autoritățile estimează că acest lucru se va întâmpla în jurul începutului lunii aprilie, însă data exactă va depinde de evoluția procesului legislativ. Inițiativa face parte din eforturile guvernului spaniol de a reglementa situația migranților fără acte și de a facilita integrarea acestora în societate și pe piața muncii.