Libia: Peste 50 de migranți dați dispăruți în urma unui naufragiu în Marea Mediterană
O ambarcațiune care transporta 55 de migranți s-a răsturnat la nord de orașul Zuwara, în vestul Libiei. Incidentul s-a petrecut vineri, 6 februarie, iar în urma acestuia, doar două femei de naționalitate nigeriană au fost salvate, a anunțat luni OIM, citată de Le Figaro. Migranții plecaseră din orașul Zawiya, situat în apropiere de Tripoli, în seara zilei de joi, iar ambarcațiunea s-a răsturnat la aproximativ șase ore după plecare, după ce a început să ia apă. „Cel mai recent incident aduce numărul migranților raportați ca fiind morți sau dispăruți pe rută în 2026 la cel puțin 484”, mai transmite Organizația. Agenția ONU a reiterat că ruta din Mediterana Centrală rămâne cea mai mortală din lume, cu 1.340 de decese înregistrate în 2025. De asemenea, OIM a subliniat: „necesitatea unei cooperări internaționale consolidate și a unor răspunsuri orientate spre protecție pentru combaterea rețelelor de trafic de persoane și contrabandă, alături de stabilirea unor căi de migrație sigure și regulate pentru a reduce riscurile și a salva vieți omenești”.
Marea Britanie încheie acorduri de returnare a migranților cu două state din Africa
Guvernul a anunțat că Angola și Namibia au fost de acord să își îmbunătățească procedurile de returnare a cetățenilor lor aflați ilegal pe teritoriul Regatului Unit, respectând ceea ce autoritățile britanice au numit „standardul de aur” în materie de cooperare. Ministra de Interne, Shabana Mahmood, a declarat: „Ne așteptăm ca țările să respecte regulile. Dacă unul dintre cetățenii lor nu are dreptul să fie aici, trebuie să-l primească înapoi. Le mulțumesc Angolei și Namibiei și le salut cooperarea. Acum este momentul ca Republica Democrată Congo să facă ceea ce trebuie. Luați-vă cetățenii înapoi sau pierdeți privilegiul de a intra în țara noastră”. Demersurile au fost realizate după ce ministra de Interne, în luna noiembrie, a anunțat că statele care refuză repatrierea migranților și a infractorilor respinși de autoritățile britanice vor suferi măsuri precum interdicții de viză. Privind relația cu Republica Democrată Congo, oficialii britanici au anunțat că în ciuda unui contact limitat, statul nu a răspuns adecvat solicitărilor, precizând că dacă situația nu se îmbunătățește, s-ar putea ajunge la o suspendare totală a vizelor. Potrivit ministerului de Interne, din iulie 2024, aproximativ 50.000 de persoane fără drept de ședere au fost deportate din Regatul Unit, ceea ce reprezintă o creștere de 23% față de perioada anterioară. În același interval, peste 7.000 de infractori străini au fost returnați în țările de origine.
Nou tunel secret pentru migranți ilegali, descoperit în Polonia, la granița cu Belarus
Un alt tunel secret a fost descoperit în Polonia, folosit de migranți să intre ilegal în țară prin Belarus. Poliția de frontieră poloneză suspectează că aproximativ 180 de persoane au reușit să folosească acest tunel. 150 au fost reținute, iar restul a fugit. Tunelul, descoperit în apropiere de satul Narewka din voievodatul Podlaskie, avea o înălțime de aproximativ 1,5 metri și fusese săpat pe sub gardul de frontieră și drumul tehnic adiacent. Intrarea era ascunsă într-o pădure la aproximativ 50 de metri de partea belarusă a frontierei, iar ieșirea se afla la doar 10 metri de bariera poloneză, relatează rador.ro. Printre migranții reținuți se numără cetățeni din Afghanistan, Pakistan, India, Nepal și Bangladesh. În plus, doi bărbați — un polonez de 69 de ani și un lituanian de 49 de ani — au fost arestați pentru că ar fi intenționat să transporte persoanele în alte părți ale Europei. Polonia suspectează rețele organizate de migranți Guvernul de la Varșovia investighează implicarea unor rețele organizate, însă atât Belarus, cât și Rusia neagă orice rol în aceste operațiuni. Tunelul descoperit sunt un exemplu limpede al eforturilor migranților de a ocoli barierele fizice și supravegherea electronică instalată de partea poloneză, parte a unui val intens de traversări ilegale care continuă să pună presiune pe frontiera estică a Uniunii Europene. Aceste descoperiri pun în lumină complexitatea crizei migrației la granița UE cu Belarus, unde încercările de trecere ilegală rămân ridicate, iar metodele folosite — inclusiv tuneluri subterane — indică determinarea persoanelor de a intra în spațiul comunitar cu orice preț. Polonia acuză Belarus că vrea să destabilizeze țara Polonia, membră a UE și NATO, se confruntă de multă vreme cu o adevărată criză a migranților ilegali, la granița cu Belarus – din 2021. Guvernul de la Varșovia acuză Minskul, un aliat-cheie al Moscovei, că vrea să destabilizeze țara prin trimiterea deliberată de migranți peste graniță, în principal din Orientul Mijlociu și Africa.
O barcă cu migrați, naufragiată în apele insulei Creta: 18 migranți au murit
Naufragiul s-a petrecut în apele insulei Creta, în largul orașului Lerapetra, 26 de mile marine sud de insula Chrysi, notează Euronews. Barca cu migranți s-a scufundat. Ambarcațiunea a fost găsită pe jumătate scufundată de un cargo sub pavilion turcesc. Potrivit autorităților elene, pentru salvarea migranților au intervenit două nave ale Gărzii de Coastă, o navă Frontex, trei nave de coastă, și un elicopter Super Puma și un avion Frontex. În urma intervenției, doi dintre pasagerii bărcii au fost salvați, iar alți 18 au fost găsiți morți. Potrivit autorităților elene, misiunea de salvare s-a încheiat. Circumstanțele care au dus la răsturnarea, dar și scufundarea bărcii, nu se cunosc. Grecia reprezintă o rută de intrare majoră în Uniunea Europeană pentru civilii din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, care fug din cauza conflictului, dar și a sărăciei. În aceste cazuri, naufragiile sunt comune. Înainte de intensificarea patrulelor, dar și a criteriilor de respingere pentru migranți, aceștia călătoreau în bărci gonflabile sau ambarcațiuni mici, de la coasta Turciei până la insulele grecești, fiind o rută principală, cu un parcurs scurt, dar periculos, pentru migranți. Odată cu înăsprirea regulilor, încercările de traversare au fost reduse. În ultimele luni, numărul de migranți care au început să sosească în insula Creta din Libia a crescut.
Italia, Spania, Grecia și Cipru vor primi sprijin pentru relocarea migranților
Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO. Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți. Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp. Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”. Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant. Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei. „Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat. „Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia. Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare. Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului
Papa îndeamnă SUA la o reflecție profundă despre tratamentul migranților sub administrația Trump
Papa Leon a făcut apel, marți, la o „reflecție profundă” asupra modului în care sunt tratați migranții în Statele Unite sub administrația președintelui Donald Trump și a afirmat că nevoile spirituale ale celor aflați în detenție trebuie respectate. În timpul unei conferințe de presă la Castel Gandolfo, reședința sa din afara Romei, papa a fost întrebat despre imigranții reținuți într-un centru federal din Broadview, lângă Chicago, cărora li s-a refuzat posibilitatea de a primi Sfânta Împărtășanie, o obligație religioasă importantă. Leon, originar din Chicago, a citat Evanghelia după Matei, capitolul 25. „Iisus spune foarte clar că la sfârșitul lumii ni se va cere: cum l-ați primit pe străin? L-ați primit și l-ați primit cu brațele deschise sau nu? Și cred că trebuie să reflectăm profund asupra a ceea ce se întâmplă”, a spus pontiful. „Mulți oameni care au trăit ani și ani de zile, fără să cauzeze niciodată probleme, au fost profund afectați de ceea ce se întâmplă în prezent”, a adăugat el, potrivit Reuters. Leon, primul papă american, a condamnat anterior tratamentul aplicat de guvernul federal imigranților prinși într-o campanie de represiune dură care a tulburat orașele din întreaga țară. Referindu-se la deținuții din Broadview, el a declarat marți că trebuie luate în considerare drepturile spirituale ale deținuților. „Aș invita cu siguranță autoritățile să permită lucrătorilor pastorali să se ocupe de nevoile acestor oameni. De multe ori au fost separați de familiile lor pentru o perioadă lungă de timp; nimeni nu știe ce se întâmplă, dar nevoile lor spirituale ar trebui să fie satisfăcute”, a spus papa. O delegație de clerici, inclusiv un episcop catolic, a încercat, sâmbătă, să le aducă deținuților Sfânta Împărtășanie, în timpul sărbătorii catolice a Tuturor Sfinților, dar li s-a refuzat accesul în instituție. Deținuții fac parte din abordarea dură a lui Trump în Chicago, unde, potrivit Departamentului de Securitate Internă al SUA, sunt reținute peste 3.000 de persoane.
Tragedie în Mediterana: Trei surori sudaneze au murit pe o barcă supraaglomerată cu migranți
Trei surori de 9, 11 și 17 ani au murit după ce o barcă de cauciuc supraaglomerată s-a scufundat în condiții meteorologice nefavorabile în timp ce încercau să traverseze Marea Mediterană spre Italia, a raportat duminică o organizație non-profit germană, citată de AP. Surorile din Sudanul devastat de război, în vârstă de 9, 11 și 17 ani, sunt cele mai recente victime ale rutei migratorii mediteraneene, care a făcut peste 30.000 de victime de când Organizația Internațională pentru Migrație a început să le numere în 2014. Cadavrele fetelor au fost găsite pe fundul bărcii, improprii pentru navigare Voluntarii grupului german RESQSHIP au găsit cadavrele lor după ce au salvat aproximativ 65 de persoane de pe barca improprie pentru navigare în apele internaționale din nordul Libiei, în noaptea de vineri spre sâmbătă. O a patra persoană a fost dată dispărută în mare. Mama și fratele lor se aflau printre supraviețuitorii care au fost aduși la țărm pe insula italiană Lampedusa sâmbătă seara, a declarat grupul. Barca pneumatică plecase din Zuwara, în vestul Libiei, vineri dimineața. „Barca se umplea cu apă de ore întregi” „Barca era foarte aglomerată și parțial dezumflată”, a declarat Barbara Satore, una dintre salvatoare, pentru Associated Press. „Era o noapte foarte întunecată, cu valuri de 1,5 metri, iar barca se umplea cu apă de ore întregi”. Satore a spus că au găsit-o după o alertă din partea rețelei Alarm Phone, care primește apeluri de la bărci cu migranți aflați în pericol. Abia după ce salvatorii au evacuat aproximativ două treimi din persoanele aflate la bord, cadavrele au ieșit la suprafață, plutind într-o baltă de apă și combustibil de la fundul bărcii. „Am auzit o femeie țipând și un bărbat arătând spre apă”, a spus Sato. Întunericul și condițiile meteorologice au făcut ca operațiunea de salvare să fie foarte periculoasă, a adăugat ea. „Echipa medicală a încercat resuscitarea, dar fetele au stat sub apă o perioadă îndelungată”. Supraviețuitori din Sudan, Mali, Coasta de Fildeș, Etiopia, Eritreea Mama era în stare de șoc și a stat lângă rămășițele fiicelor sale la bordul navei de salvare, a spus Satore. Rudele au cerut echipajului cearșafuri albe și au înfășurat cadavrele cu ele. Printre persoanele salvate se aflau și femei însărcinate și mulți copii, a spus Satore. Patru dintre ei au avut nevoie de evacuare medicală urgentă și au fost transferați pe o navă a pazei de coastă italiene, împreună cu membrii familiilor lor. Supraviețuitorii proveneau din Sudan, dar și din Mali, Coasta de Fildeș, Etiopia și Eritreea, a adăugat ea. Acuzații de încălcare a drepturilor omului din partea unui ONG al ONU Separat, un alt grup de salvare din Marea Mediterană a declarat că a salvat peste 50 de persoane dintr-o barcă cu migranți, dar nu a reușit să ajungă la o a doua barcă în pericol, după ce aceasta a fost interceptată de paza de coastă libiană. „Așa-numita Pază de Coastă Libiană și actorii asociați sunt acuzați de o misiune independentă de anchetă a Națiunilor Unite de grave încălcări ale drepturilor omului și crime împotriva umanității în Libia”, a declarat ONG-ul „SOS Humanity” într-un comunicat. „Forțarea persoanelor care caută protecție să se întoarcă într-o țară în care sunt supuse torturii și abuzurilor constituie o încălcare a dreptului internațional”.
Tot mai mulți germani se gândesc să emigreze din cauza migrației. Elveția, prima opțiune
Peste jumătate dintre germani își pot imagina să emigreze – și nu doar din cauza climei. Problema nu este în primul rând clima, ci un sentiment mai profund de neliniște față de propria țară, potrivit unui sondaj recent. La întrebarea: „Presupunând că ați fi complet independent din punct de vedere profesional, personal și financiar, v-ați putea imagina să părăsiți Germania și să emigrați în străinătate?”, 31% dintre respondenți au răspuns „cu siguranță”, iar 27% au spus „probabil”, informează agenția dpa. Aproximativ 22% au spus că „probabil” nu ar emigra, iar 15% au răspuns „cu siguranță nu”, conform sondajului realizat de YouGov. Votanții AfD, cei mai hotărâți să plece Proporția celor dispuși să emigreze este deosebit de mare în rândul susținătorilor partidului de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD): 55% dintre aceștia au spus că ar emigra „cu siguranță”, iar 24% „probabil”. AfD este deosebit de puternic în estul Germaniei, unde mulți au întâmpinat dificultăți în timpul tranziției de la o economie comunistă la economia de piață occidentală, după reunificarea din 1990. Partidul a crescut semnificativ începând din 2015, când sute de mii de solicitanți de azil au intrat în Germania. În prezent, nemulțumirea generală pare să fie în creștere: dintre cei care, în principiu sau posibil, își pot imagina să emigreze, 36% spun că s-au gândit mai serios să părăsească Germania în ultimele luni. Dintre aceștia, 61% indică situația migrației din Germania ca fiind unul dintre motivele dorinței de a emigra. Între timp, 41% invocă recesiunea economică, iar 29% spun că nemulțumirea lor este legată de ascensiunea AfD. Elveția, principala destinație Printre destinațiile la care visează cei care doresc să se mute, Elveția este deosebit de populară. Lista țărilor în care germanii și-ar dori cel mai mult să trăiască este condusă de Elveția și Austria (30% și 23%), urmate de Spania și Canada (22% și 17%). „Aceste țări se află în topul preferințelor pentru emigrare încă din anii 1990, alături de SUA și Australia”, spune Simone Blaschka, istoric specializat în migrație și director al Centrului German de Emigrare din Bremerhaven. Faptul că în Elveția și Austria se vorbește germana, iar sistemele politice sunt asemănătoare joacă, cu siguranță, un rol important în aceste alegeri, afirmă ea. Elveția este deosebit de apreciată de votanții AfD și de susținătorii partidului liberal FDP. Elveția e un refugiu nostalgic pentru „vechea Germanie” Sociologul german Oliver Nachtwey, care predă la Universitatea din Basel, consideră că cei care doresc să se mute în Elveția caută, de fapt, o versiune idealizată a Germaniei anilor ’80 și ’90, când infrastructura era solidă, iar politica, relativ stabilă – cel puțin privită prin lentila nostalgiei. În privința infrastructurii, Elveția este cu mult înaintea Germaniei, afirmă Nachtwey, oferind ca exemplu punctualitatea trenurilor. „Aici, întrebarea este dacă trenul întârzie trei sau patru minute, nu dacă va veni deloc”, spune el.
BBC: Marea Britanie va începe returnarea migranţilor în Franţa în câteva săptămâni
Marea Britanie va începe, în următoarele săptămâni, returnarea migranţilor care sosesc ilegal pe coastele sale în bărci, ca parte a unui acord pilot cu Franţa, a declarat joi premierul Keir Starmer. Planul, cunoscut sub formula „unul intră, unul iese”, presupune ca unii dintre cei sosiţi în mod ilegal în Regat să fie returnaţi în Franţa, iar în schimb, Marea Britanie să primească un număr egal de solicitanţi de azil, după verificări de securitate. „Acest plan revoluţionar va demonstra că traversările Canalului în ambarcaţiuni improvizate sunt zadarnice,” a spus Starmer într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, la finalul unei vizite de stat de trei zile în Franţa. Deşi presa britanică a relatat că planul ar putea viza până la 50 de persoane pe săptămână, premierul nu a confirmat o cifră exactă. El a precizat că schema va fi extinsă dacă se dovedeşte eficientă, într-o tentativă de a „rupe modelul” traficului de migranţi operat de reţele de crimă organizată. Starmer a subliniat că migraţia ilegală reprezintă o „criză globală, o criză a Uniunii Europene şi o criză comună pentru Marea Britanie şi Franţa”.
MAE verifică cu SUA acuratețea informațiilor legate de o posibilă intenție a Administrației TRUMP de a trimite migranți români la Guantanamo
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reacționează la informațiile apărute în spațiul public legate de o posibilă trimitere de migranți fără acte la Guantanamo Bay începând cu această săptămână, inclusiv 100 de români. Informația publicată de Politico și The Whashington Post este verificată de autoritățile române cu Departamentul pentru Securitate Națională al SUA. „În ceea ce privește informațiile apărute în media privind intenția de retrimitere sau relocare a unor cetățeni europeni, între care cetățeni români din SUA, verificăm împreună cu partea americană acuratețea acestor date. De la începutul acestui an suntem în contact cu partea americană, în particular cu Departamentul pentru Securitate Națională al SUA și, conform datelor existente, numărul cetățenilor români din centrele din SUA este inferior cifrei prezentate, iar pentru o parte considerabilă dintre aceștia, formalitățile necesare revenirii în țară sunt definitivate”, transmite MAE. Potrivit sursei citate, autoritățile române nu au fost informate cu privire la posibila intenție a Administrației Trump. „În acest moment, SUA nu au notificat partea română în legătură cu intenții de relocare în alte facilități. România și SUA au un parteneriat activ de cooperare în materie de securitate dezvoltat pe parcursul mai multor ani. Acesta include securitatea frontierelor și combaterea imigrației ilegale”, mai arată MAE. Karoline Leavitt: „Această știre este falsă. Nu se întâmplă” Și purtătoarea de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a transmis pe X că știrea privind o posibilă intenție a Administrației Trump de a trimite mii de migranți fără acte la Guantanamo este „o știre falsă”. Ea a distribuit un articol al prestigioasei publicații americane The Washington Post cu titlul „Trump va intensifica transferurile la Guantánamo, inclusiv ale cetățenilor aliaților”. This story is Fake News. Not happening. https://t.co/cxzPLkql0S — Karoline Leavitt (@PressSec) June 11, 2025 Politico: Administrația Trump ar urma să trimită mii de migranți, inclusiv o sută din România, la Guantanamo Bay Administrația Trump intenționează să intensifice trimiterea de migranți fără acte la Guantanamo Bay începând cu această săptămână, cel puțin 9.000 de persoane fiind deja pregătite pentru transfer, potrivit unor documente consultate de Politico. Transferurile către Guantanamo ar putea începe chiar de miercuri, se arată în documente. Este de așteptat ca deținuții să fie cazați temporar în centrul respectiv înainte de a fi deportați în țările lor de origine. Aproximativ 800 de europeni, inclusiv un austriac, o sută de români și 170 de ruși, sunt luați în considerare pentru a fi transferați, conform unuia dintre documente. Funcționarii Departamentului de Stat care se ocupă de Europa încearcă să convingă DHS să abandoneze planul, mai arată sursa citată. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele