Cutremur la vârful armatei ucrainene. Zelenski îl înlătură pe ministrul Apărării după doar șase luni. Decizia provoacă apeluri la proteste
Decizia a fost luată după o reuniune desfășurată miercuri, 15 iulie, între Zelenski și conducerea militară a Ucrainei. Fedorov și-a confirmat ulterior plecarea printr-un mesaj public, în care a declarat că a fost „o mare onoare” să conducă Ministerul Apărării. Înlocuirea trebuie oficializată prin votul Radei Supreme, Parlamentul de la Kiev. Zelenski intenționează să îl propună pentru funcția de ministru al Apărării pe actualul ministru de Interne, Ihor Klimenko, nominalizarea urmând să fie supusă votului joi, 16 iulie. Conflict între ministru și comandantul armatei Surse politice și analiști ucraineni, citați de presa de al Kiev, susțin că motivul principal al îndepărtării lui Fedorov ar fi conflictul cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cei doi ar fi avut viziuni fundamental diferite asupra reformării armatei. Fedorov, fost ministru al Transformării Digitale, încerca să introducă un sistem de conducere bazat pe tehnologie, responsabilitate managerială și restructurarea aparatului birocratic. Sîrski este văzut de criticii săi drept reprezentantul unei școli militare tradiționale, formate în perioada sovietică. Un parlamentar din partidul lui Zelenski a declarat pentru Kyiv Independent că disputa dintre cei doi „a depășit toate limitele”. Un veteran ucrainean a descris situația drept un conflict între „un tânăr tehnocrat și un general provenit dintr-o școală militară în mare parte postsovietică”. Zelenski ar fi invocat, de asemenea, problemele legate de mobilizare și de activitatea centrelor de recrutare. Președintele i-ar fi cerut viitorului ministru să se concentreze asupra acestor două domenii și a insistat că armata și Ministerul Apărării trebuie să fie „unite” și „pe aceeași lungime de undă”. Reformele rămase neterminate Mihailo Fedorov preluase conducerea Ministerului Apărării în ianuarie 2026 și fusese unul dintre puținii oficiali ai administrației Zelenski care beneficiau de susținere atât din partea partidului de guvernământ, cât și din partea unei părți a opoziției. În mesajul publicat după demitere, Fedorov a enumerat peste 20 de realizări, printre care blocarea accesului forțelor ruse la sistemele Starlink, atacurile asupra logisticii militare ruse din Crimeea ocupată și lansarea unor reforme controversate în interiorul ministerului. Fostul ministru a recunoscut însă că nu a reușit să transforme complet instituția potrivit standardelor NATO, să reformeze sistemul de achiziții militare și să creeze o cultură reală a responsabilității. Presa internațională notează că Fedorov devenise una dintre figurile centrale ale transformării tehnologice a armatei ucrainene, prin extinderea utilizării dronelor și prin relațiile dezvoltate cu marile companii occidentale din domeniul tehnologiei. Înlăturarea sa, după numai aproximativ șase luni, riscă să încetinească reformele și să amplifice instabilitatea din conducerea militară. Apeluri la manifestații la Kiev Decizia lui Zelenski a provocat reacții dure în rândul unor activiști, veterani și reprezentanți ai societății civile. Au apărut inclusiv apeluri la manifestații pașnice la Kiev împotriva demiterii lui Fedorov și a schimbărilor repetate făcute de președinte în conducerea statului. Criticii avertizează că înlocuirea frecventă a miniștrilor Apărării poate produce haos administrativ în plin război și poate afecta încrederea populației în instituțiile statului. Serhii Sternenko, fost consilier al lui Fedorov și unul dintre cei mai cunoscuți activiști ucraineni, a anunțat că nu va mai colabora cu Ministerul Apărării. El a susținut că obstacolele birocratice și opoziția celor care nu doreau reformarea armatei l-au împiedicat pe Fedorov să își ducă proiectele la capăt. Ihor Klimenko, omul ales de Zelenski pentru a prelua portofoliul Apărării, a condus Poliția Națională între 2019 și 2023 și a devenit ministru de Interne după moartea predecesorului său, Denis Monastîrski. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Klimenko ar fi fost surprins de propunerea președintelui, dar consideră că, în calitate de ofițer, ordinul comandantului suprem trebuie respectat.
Zelenski caută un nou premier al Ucrainei. Cinci nume sunt analizate după demisia Yuliei Svyrydenko
Liderul de la Kiev a descris schimbările din Executiv drept o „reînnoire” a echipei guvernamentale, menită să susțină o strategie politică adaptată provocărilor actuale generate de războiul cu Rusia. Până în acest moment, niciun candidat nu a fost nominalizat oficial, însă Zelenski a avut duminică întâlniri separate cu mai mulți oficiali de rang înalt, considerați potențiali succesori ai premierului demisionar, scrie TVPWorld. Cine sunt favoriții Printre numele vehiculate se află Serghei Korețki, directorul executiv al companiei de stat Naftogaz, ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, ministrul Energiei, Denis Șmîhal, ministrul de Interne, Ihor Klimenko, precum și primarul orașului Harkov, Ihor Terehov. Potrivit unor informații apărute în presa ucraineană, Serghei Korețki este considerat unul dintre favoriți. Acesta conduce Naftogaz din 2025 și a administrat anterior Ukrnafta, cel mai mare producător de petrol din Ucraina. Cu o experiență de peste 20 de ani în industria energetică, Korețki s-a remarcat prin gestionarea unui sector strategic, aflat permanent sub presiunea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. După întrevederea cu acesta, Zelenski a apreciat conducerea „eficientă” a companiilor Naftogaz și Ukrnafta, afirmând că acestea și-au îndeplinit obiectivele naționale într-un domeniu extrem de sensibil pentru securitatea statului. Fedorov și Șmîhal rămân variante importante Mihailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Volodimir Zelenski și face parte din Guvern încă din 2019. Inițial ministru al Transformării Digitale, acesta și-a consolidat influența în timpul războiului prin coordonarea programelor privind dronele, tehnologia militară și digitalizarea armatei ucrainene. În cadrul întâlnirii cu președintele, Fedorov a prezentat stadiul proiectelor din domeniul apărării și necesitatea unor noi acorduri cu partenerii internaționali. O altă variantă este Denis Șmîhal, actual ministru al Energiei și fost prim-ministru al Ucrainei. Acesta a condus Guvernul între 2020 și 2025, devenind cel mai longeviv premier al țării după obținerea independenței. Șmîhal a gestionat atât pandemia de COVID-19, cât și primii ani ai invaziei ruse la scară largă. Primarul Harkovului și ministrul de Interne sunt pe lista scurtă Ihor Terehov, primarul Harkovului din 2021, este apreciat pentru modul în care a administrat al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, aflat constant sub bombardamente rusești. Acesta a coordonat intervențiile de urgență, refacerea infrastructurii și menținerea serviciilor publice într-un oraș aflat în apropierea frontului. De asemenea, pe lista potențialilor candidați se află și ministrul de Interne, Ihor Klimenko. Fost șef al Poliției Naționale, acesta conduce din 2023 ministerul responsabil de poliție, Garda Națională, Poliția de Frontieră și serviciile pentru situații de urgență, instituții implicate zilnic în protejarea populației și a infrastructurii critice. Zelenski a transmis că apreciază activitatea ministerului și a mulțumit personalului pentru eforturile depuse în apărarea țării. Yulia Svyrydenko ar putea pleca la Washington Yulia Svyrydenko, în vârstă de 39 de ani, a devenit prim-ministru în iulie 2025, după ce ocupase funcțiile de vicepremier și ministru al Economiei. Ea este considerată unul dintre cei mai importanți colaboratori ai lui Zelenski în domeniul economic. În mandatul său a coordonat negocierile pentru acordul privind resursele minerale încheiat cu Statele Unite și a gestionat pe rioada dificilă în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost vizată de numeroase atacuri rusești. Președintele ucrainean i-a mulțumit pentru activitatea desfășurată și a anunțat că i-a propus o nouă funcție într-un domeniu important al relațiilor cu un partener strategic. Deși nu a precizat despre ce poziție este vorba, mai multe surse indică faptul că Svîrîdenko ar putea deveni noul ambasador al Ucrainei în Statele Unite. Schimbarea Guvernului are loc într-un moment critic pentru Ucraina, în condițiile în care autoritățile încearcă să consolideze administrația și să răspundă provocărilor generate de războiul cu Rusia, dar și să mențină sprijinul partenerilor occidentali.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, întâlnire cu omologul său ucrainean la Bruxelles: Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiție directă în securitatea Europei”
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu omologul său ucrainean, Mihailo Fedorov, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul României pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al MApN, discuţiile „au vizat evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi coordonarea eforturilor în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse”. În cadrul întrevederii, Radu Miruţă a pus accent pe angajamentul României de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la evenimente internaţionale. „România şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la iniţiative internaţionale, inclusiv la nivel european, pentru valorificarea oportunităţilor comune din domeniul industriei de apărare şi al cooperării tehnologice, precum SAFE şi BraveTech EU”, se arată în comunicatul MApN. Partea ucraineană a apreciat donaţia sistemului PATRIOT de către România, alături de contribuţia financiară la mecanismul NATO – Prioritised Ukraine’s Requirements List (PURL). Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că gesturile României sunt esenţiale pentru consolidarea rezilienţei armatei ucrainene. Discuţiile au inclus şi planuri de sprijin pe termen mediu şi lung în formate multinaţionale, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea arhitecturii regionale de securitate. „Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiţie directă în securitatea Europei şi a NATO, o investiţie în securitatea noastră. Vom continua să contribuim activ la eforturile comune de apărare şi descurajare, prin instruire, participare la misiuni internaţionale şi implicare în iniţiative multinaţionale”, a afirmat Radu Miruță. Întrevederea a reconfirmat dialogul excelent dintre cele două ţări şi angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, în beneficiul stabilităţii euroatlantice şi al securităţii regionale, potrivit MApN. Radu Miruță, discuții la Bruxelles despre întărirea apărării europene până în 2030 De asemenea, Radu Miruță s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, și cu Andrius Kubilius, Comisarul European pentru Apărare și Spațiu. Cei doi au discutat despre planurile UE de întărire a capacității de apărare, creșterea competitivității industriei europene și pregătirea Europei pentru obiectivele stabilite până în 2030. În cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre importanța aplicării inițiativelor europene pentru creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării, conform Foaiei de parcurs „Defence Readiness Roadmap 2030”. Oficialii au declarat că este nevoie de o întărire a industriei și tehnologiei de apărare la nivel european, astfel încât echipamentele necesare să poată fi produse rapid până în 2030. Ei au apreciat rolul Comisiei Europene în susținerea investițiilor și implementarea programelor pentru industria de apărare, cum ar fi SAFE și Programul privind industria europeană de apărare (EDIP), se arată în comunicatul MApN.