Moștenitoarea imperiului de miliarde, făcută praf pe internet: Ești o beizadea. N-ai făcut nimic toată viața
Jessica Pegula (32 de ani – 5 WTA), finalistă la US Open 2024 și moștenitoare a unui imperiu de miliarde, a fost făcută praf pe internet și nu s-a putut abține să nu reacționeze. Sportivei din Statele Unite ale Americii i-au fost aruncate cuvinte grele tocmai din cauza faptului că stă pe un munte de bani. Au și bogații problemele lor. Cu ce mesaj s-a trezit Jessica Pegula, moștenitoarea unui imperiu de miliarde Jessica Pegula este o talentată jucătoare de tenis, fostă număr 1 mondial în septembrie 2023 și câștigătoare a 7 titluri WTA. Totodată, ea a jucat o finală de Grand Slam, la US Open 2024, o semifinală, la Australian Open 2026 și două sferturi, la Roland Garros 2022 și Wimbledon 2023. Și, nu în ultimul rând, Jessica Pegula a jucat finala și la Turneul Campioanelor din 2023. Însă, ea mai este cunoscută și drept cea mai bogată jucătoare de tenis din lume, grație familiei din care provine. Pe scurt, tatăl Jessicăi Pegula este miliardar, și nu unul oarecare. E implicat în afacerile cu petrol și gaze, coordonează un adevărat imperiu financiar, iar potrivit ultimului clasament dat publicității de Forbes se află în TOP 400 cei mai bogați oameni ai planetei. S-ar putea spune că atleta din Statele Unite ale Americii nu are nicio problemă, însă Jessica Pegula se confruntă cu un mic disconfort. Este adesea pusă la zid în mediul online pentru simplul fapt că provine dintr-o familia înstărită. Lumea uită de antrenamentele și sacrificiile pe care le-a făcut și implicit de munca pe care a depus-o pentru a ajunge în elita tenisului mondial și o acuză că a realizat totul pe spatele părinților. Iar într-una dintre zilele recente, ea s-a trezit și a văzut următorul mesaj pe internet: „Ești o beizadea. N-ai făcut nimic toată viața”, i-a scris un utilizator Jessicăi Pegula, potrivit Sports Keeda. Cum a reacționat americanca Pegula s-a obișnuit deja cu astfel de reacții și le tratează ca atare, de cele mai multe ori pe un ton sarcastic. În cazul de față, ea i-a transmis internautului următoarele: „Pari un tip de treabă”, i-a răspuns Jessica Pegula celui care a atacat-o. Părinții jucătoarei de tenis, Terry și Kim Pegula dețin echipa de hochei Buffalo Sabres din celebra ligă americană NHL. Iar după ce a distribuit un videoclip de pe pagina formației menționate, Pegula a fost atacată din nou, de același internaut: „Insinuezi că ai înțelege cât de puțin ce înseamnă hocheiul doar pentru că vii dintr-o familie super bogată”, i-a scris același utilizator. Pe același ton calm, Pegula le-a transmis contestatarului, dar și celorlalți internauți care o pun la zid, următoarele: „Relaxațivă cu toții”, a scris americanca.
Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro
Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin
Rusia duce un război costisitor în Ucraina de peste un deceniu, cu peste 1 milion de militari răniți sau uciși. Însă, a reușit să anexeze peninsula Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, bogate în zăcăminte de gaz și petrol. Iar de la începutul războiului Statelor Unite cu Iran, Moscova câștigă 760 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaz. Profitul Rusiei a ajuns la 24 de miliarde $ în luna martie de când Iran a închis Strâmtoarea Ormuz. 20% din tranzitul petrolier global provenit dinspre statele arabe din Golf a fost paralizat. China și alte puteri asiatice au ajuns să depindă de gazul și petrolul Rusiei. Rusia redevine un jucător important în economia globală Pentru Vladimir Putin este „o binecuvântare” războiul din Iran. Îi ușurează efectele sancțiunilor internaționale, iar Donald Trump a decis să le ridice pe cele ale Statelor Unite impuse din octombrie 2025. Rusia, alături de Iran, au devenit cei mai mari jucători energetici globali. Și este bine de știut că Rusia îi livrează Iranului tehnologie militară și sprijin informațional. Între timp, Arabia Saudită și alte puteri arabe riscă să ajungă în pragul colapsului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. În plus, Putin ar putea avea mai multe „cărți” la masa negocierilor și mai multă putere pe câmpul de luptă al Ucrainei. Europa este chiar constrânsă să reia dialogul cu Putin și importul de carburanți din Rusia. De la Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron până la premierul Belgiei care a spus că „ar fi de bun simț să fie normalizate relațiile cu Rusia, Vestul caută să obțină energie ieftină pentru a supraviețui economic. Din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, Ucraina se teme că Vestul, grav afectat de criza energetică, ar putea să se apropie de Moscova. Rusia era în cădere înainte ca Trump să atace Iranul Potrivit The Telegraph, înainte de începerea conflictului de pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaz erau cu 47% mai scăzute față de anul trecut.Ajunsese să vândă petrol și gaz în India la o treime din prețul pieței. Deficitul național era la 91% din obiectivul pe 2026. Analiștii se întrebau cât mai putea Putin să ducă războiul costisitor, cu cheltuielile militare încetinite. Pe plan financiar, Rusia era „sugrumată”. Anul trecut, Uniunea Europeană a fost pe aproape să-i ofere lui Volodimir Zelenski activele confiscate ale Rusiei. Ce poate face Ucraina pentru a stopa avansul Rusiei? Kievul poate spera printr-o campanie „furioasă” de bombardamente asupra conductelor pentru ca Moscova să nu se bucure de „câștigurile suplimentare”. În atacul de miercuri care a avariat o serie de conducte și petroliere, 40% din capacitatea de export petrolier a Rusiei a fost suspendat săptămâna aceasta. A fost cea mai gravă întrerupere de aprovizionare cu petrol din istoria Rusiei moderne, arată un raport de la Reuters. Ucraina a lovit în cel mai mare atac cu drone din 2026 următoarele instalații energetice ale Rusiei: Terminalul petrolier Ust-Luga Terminalul petrolier Primorsk Rafinăria Kirishinefteorgsintez Petrolierul Novorossiysk Numai prin terminalele Ust-Luga și Primorsk tranzitau zilnic 1,7 milioane de barili de petrol. Blocarea exportului cauzat de atacurile cu drone ucrainene ar putea pune în pericol tranzitul a 400.000 de barili pe zi în patru rafinării rusești. Propaganda rusească a insistat că pagubele sunt „minore” la cel mai mare „hub” petrolier din Marea Baltică, Primorsk. „Este ceva serios pentru că umflarea prețurilor la petrol la nivel global i-ar fi dat Rusiei mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a spus Maksym Beznosiuk pentru The Telegraph. Sursa Foto: Kremlin.ru Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina
Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei AI bubble
Meta, compania gigantică din spatele platformelor de socializare Facebook, WhatsAspp, Threads și Instagram, continuă să ignore criza „AI bubble”. Tocmai a încheiat un acord în valoare de 60 de miliarde de dolari cu AMD, producător de cipuri, procesoare și plăci video. Este un pariu riscant, căci Meta continuă să investească în Inteligența Artificială, potrivit The Guardian. De câteva luni, cipurile de memorie RAM s-au scumpit semnificativ de când cererea companiilor (OpenAI, Microsoft, Meta, Google) pentru acestea a crescut. Cererea mare de cipuri pentru centrele de date AI duce la scumpiri masive Cipurile cu memorie sunt utlizate în marile centre de date care vor sta la baza serverelor pentru chatboții cu Inteligență Artificială. Chiar și plăcile video s-au scumpit, iar piața globală de gaming anticipează o criză majoră. Sony a ajuns să amâne chiar lansarea consolei PlayStation 6 cu încă câțiva ani, 2027 fiind anul programat, iar plecarea lui Phil Spencer de la Microsoft indică sfârșitul epocii consolelor Xbox. Însă, Meta se încăpățânează și a anunat că va cumpăra milioane de cipuri de la AMD, rivalul gigantului taiwanez Nvidia. Pe de altă parte, acum 5 zile, Financial Times a raportat că Nvidia și OpenAI au renunțat la acordul nefinalizat de 100 de miliarde de dolari și l-au înlocuit cu o înțelegere de 30 de miliarde de dolari. De la finalul anului 2025, s-au înregistrat scumpiri masive la plăcile video Nvidia din seriile RTX 4000 și 5000. Meta vrea să cumpere și procesoare AMD Lisa Su, directoarea executivă a AMD, a anunțat că va aproviziona Meta cu cipuri de 6 gigawați, iar primul lot va conține cipuri de 1 GW din noul hardware MI450, care se va lansa în a doua jumătate al acestui an. Meta plănuiește să cumpere și procesoare AMD, inclusiv o variantă personalizată pentru platformele de socializare, care vor oferi performanță ridicată, dar vor avea și un consum scăzut de energie. Meta se pregătește să antreneze modele AI la scară largă, susțin analiștii. Sursa Foto: Bloomberg/Profimedia/AMD Autorul recomandă: Cea mai scumpă și avansată placă video din lume vine pe piață cu funcții AI pentru a rula jocurile video la performanțe record de peste 200 FPS
Ucraina este în pragul falimentului. FMI estimează că va avea nevoie de 160 miliarde $ pentru a supraviețui în următorii doi ani
Ucraina este în pragul falimentului după patru ani de război cu Federația Rusă. Fondul Monetar Internațional estimează că țara condusă de Volodimir Zelenski va avea nevoie de 137 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari) între anii 2026 și 2027. Kievul trebuie să primească banii până în primăvară, iar Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze fonduri, într-un fel sau altul, scrie Associated Press. Liderii UE au luat în considerare să-i furnizeze Ucrainei chiar activele înghețate ale Rusiei. Ucraina are nevoie de bani pentru a supraviețui ca stat până în 2028 Săptămâna aceasta se anunță a fi decisivă – nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întregul bloc european. La summitul programat pentru joi, liderii UE vor pune presiune pe finanțarea necesităților economice și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. „Un lucru este foarte clar. Vom lua o decizie pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani în cadrul acestui Consiliu European”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Președintele Consiliului European Antonio Costa a declarat că ar putea dura câteva zile până când liderii UE vor negocia până vor ajunge la un acord. Planul A: Împrumut de „mare risc” Comisia Europeană a propus Planul A: toate activele înghețate ale Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, să fie împrumutate Ucrainei. În prima fază, Ucraina ar primi 90 miliarde de euro pentru reparații. Chiar dacă ar însemna să treacă peste dreptul de veto al Ungariei, Slovaciei, și mai nou, al Republicii Cehe. Nici Donald Trump, președintele SUA, s-ar putea să nu fie de acord. Este dur contestat de multe state membre, deși Comisia Europeană se apără că planul are baze legale. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a avertizat că încrederea internațională în moneda euro ar putea fi afectată, în cazul în care liderii UE vor fi suspectați că vor confisca activele rusești, care aparțin Băncii Centrale Ruse și sunt depozitate în depozitele bancare ale grupului Euroclear din Bruxelles. Guvernul Belgiei se teme, de asemenea, de posibile represalii din partea Rusiei. Săptămâna trecută, Banca Centrală Rusă a anunțat că va da în judecată Euroclear. Grupul Euroclear se teme pentru reputația sa și susține că ideea Comisiei Europene este „dubioasă”. În plus, reprezentanții grupului cred că investitorii internaționali ar putea evita Euroclear din această cauză. Planul B: „Împrumuturi pentru reparații”, rambursate de Kiev numai cu o condiție Planul B ar presupune ca toți liderii UE să fie de acord. Ceea ce ar fi imposibil pentru că premierul ungar Viktor Orban, autoproclamat „pacificator” și cel mai apropiat aliat european al dictatorului de la Kremlin, s-ar opune. În contrast cu Planul A, împrumutul pentru reparații ar necesita aprobarea a 2/3 din țările membre UE. Ungaria, Slovacia, Belgia, Bulgaria, Italia și Malta s-ar opune. Pe de altă parte, împrumutul va fi rambursat de către guvernul de la Kiev numai dacă Rusia încetează ostilitățile și este de acord să-i plătească Ucrainei „reparațiile de război”. Mulți europeni se îndoiesc că Putin va face asta. Dacă inițiativa Comisiei Europene eșuează, întregul proiect european ar putea fi periclitat. Pe viitor ar putea deveni tot mai dificilă stabilirea unei majorități de vot pe alte probleme din viitor. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: UE vrea să-l scoată pe Viktor Orban din ecuație și pregătește o lege specială privind activele înghețate ale Rusiei care să ocolească vetoul Ungariei
Vânăm creiere de 1,2 miliarde de dolari. Cine vrea cumpere talentele academice ale americanilor
Relațiile bilaterale dintre Canada și SUA s-au înrăutățit de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele american a amenințat de la începutul anului cu anexarea Canadei și transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american. Canada a lansat între timp un fond de 1,2 miliarde de dolari pentru a „cumpăra” tinere talente academice din SUA, asta după ce administraia Trump a redus fondurile pentru învățământul universitar. În SUA, pentru a urma o facultate la o universitate prestigioasă și recunoscută, un tânăr ajunge să se îndatoreze la bănci chiar și pentru câteva decenii. Doar un număr mic de studenți emigrează în Canada. Ce este „Canada Global Impact + Research Talent Initiative În Canada. americanii cu potențial pot urma studiile la Universitatea din Toronto – gratuit, chiar plătiți cu bursă. Canada va investi 1,2 miliarde de dolari într-un program de 12 ani, căutând să atragă 1.000 de cercetători expatriaț, precum și tineri talentați care își doresc să profeseze în domeniu. Programul se numește „Canada Global Impact + Research Talent Initiative. Aproximati 134 milioane de dolari canadieni vor fi alocați studenților internaționali care urmează studii universitare de doctorat și cercetători care caută să se mute în Canada. 120 milioane de dolari canadieni este suma investită pentru cercetătorii aflați la început de carieră. Ministrul Industriei din Canada, Melanie Joly, a declarat: „În timp ce alte țări constrâng libertatea academică și reduc fondurile pentru cercetare, Canada investește și dublează fondurile pentru știință, prin a atrage minți strălucite din întreaga lume care să lucreze cu cercetători canadieni excepționali”. Administrația Trump a înghețat fondurile pemtru cercetare, a con strâns universitățile americane să-și reducă costurile și numărul locurilor de muncă pentru angajarea absolvenților de doctorat. Alan Bernstein, președintele emerit al Institutului canadian pentru Cercetări Avansate, l-a sfătuit pe prim-ministrul Mark Carney să lanseze programul, declarând potrivit Financial Times: „Nu este doar despre oportunitatea de a profita de situația din SUA. Ar putea clădi o Canada mai puternică care are la bază știința și inovația”. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Canadienii, speriați de planul lui Trump de anexare. Justin Trudeau va discuta cu regele Charles despre amenințarea SUA: „Ne apăram SUVERANITATEA”
Programele sociale din vremea pandemiei i-au costat pe britanici 11 mld.: Reduceri cu 50% la alimente pentru a-i încuraja să ia masa în oraș
Programele sociale impuse în Marea Britanie pe durata pandemiei de coronavirus dintre anii 2020 și 2021 s-au dovedit a fi mult mai costisitoare decât s-ar fi crezut. 11 miliarde de lire din taxele plătite de contribuabili s-ar fi irosit pe programe sociale gestionate fără expertiză interguvernamentală, precum cele de șomaj tehnic și reduceri la prețurile alimentelor pentru stimularea consumului și ajutorarea industriei ospitalității, arată raportul final al comisarului pentru combaterea fraudei în contextul pandemiei de COVID-19, Tom Hayhoe. „Eat Out to Help Out” oferea alimente la reducere Un alt program prin care s-ar fi comis fraude și erori a fost „Eat Out to Help Out”, o schemă guvernamentală aplicată de fostul premier Boris Johnson în august 2020. Programul presupunea ca persoanele cu venituri scăzute să-și cumpere alimente la tarife înjumătățite (cu 50% reducere) și orice băutură fără alcool până la 10 lire de persoană. Pe lângă pierderi de bani, programul ar fi dus și la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Reprezentanții familiilor îndoliate susțin că „foarte mulți oameni au murit” din cauza „atitudinii insensibile și nesăbuite” a cancelarului de finanțe de atunci, Rishi Sunak, care a mai îndeplinit și funcția de prim-ministru între 2022 și 2024. Programul îi încuraja pe britanici să ia masa în oraș mai des, deși pandemia nu se încheiase încă Britanicii cu venituri scăzute puteau să cumpere alimente la jumătate de preț și băuturi non-alcoolice până la 10 lire din restaurante, cinematografe, cluburi de noapte, hoteluri și baruri. Reducerea de 50% era susținută de stat, fiind valabilă numai în zilele de luni, marți și miercuri din Marea Britanie în august 2020, când restricțiile au fost relaxate, însă pandemia nu se încheiase. Schema își propunea să protejeze locurile de muncă din sectorul HoReCa, încurajând oamenii să ia masa în oraș. Sectorul ospitalității fusese grav afectat în timpul pandemiei. Însă, încurajarea britanicilor să meargă să ia masa în oraș mai des ar fi dus la multiplicarea cazurilor. Pe toată durata pandemiei de coronavirus s-au raportat în Marea Britanie 25 milioane de cazuri confirmate și 232.112 de decese. Sky News scrie că suma de 11 miliarde de lire sterline irosită pe șomaj tehnic și programe sociale ar fi putut finanța mese școlare gratuite pentru 2,7 milioane de elevi, timp de 8 ani. Gestionarea necorespunzătoare, datele de calitate slabă și contractarea deficitară au fost principalele cauze ale pierderilor masive de bani. Au putut fi recuperate numai 1,8 miliarde de lire sterline. Restul deficitului este imposibil de recuperat. Riscul de fraudă a fost crescut Riscurile au fost crescute din cauza lipsei expertizei interguvernamentale pentru combaterea fraudei. Departamentele guvernamentale au lucrat în mod independent și au conceput scheme de la zero. Din cauza gradului „ridicat de noutate” în proiectarea programelor sociale, riscul de fraudă a fost mai crescut. Comisarul pentru combaterea fraudei Tom Hayhoe a sugerat în raportul său că Trezoreria britanică trebuia să înființeze un „comite de control” alcătuit din înalți funcționari din cadrul guvernului, cu membri externi și care să fi fost prezidat de un ministru. Astfel, trebuia să fie revizuită implementarea recomandărilor la intervale de șase luni, timp de cel puțin doi ani. Fostul premier se apără Fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak a apărat programul „Eat Out To Help Out” din 2020 și modul în care a gestionat pandemia atunci când a fost ministru de Finanțe (Chancellor of the Eschequer). Însă, oamenii de știință guvernamentali spun că nu au fost consultați cu privire la program și că este „foarte probabil” ca acesta să fi crescut numărul de infecții și decese cauzate de COVID, potrivit BBC. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetă devastatoare în Marea Britanie: 23.000 de persoane au murit de Covid din cauza răspunsului slab al guvernului Boris Johnson
Liderul senatorilor AUR avertizează că datoria României atinge un nou record negativ: statul va împrumuta 259 de miliarde de lei în 2025
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România se confruntă cu un nou record negativ în ceea ce privește împrumuturile de stat. Potrivit acestuia, necesarul de finanțare pentru anul 2025 a crescut de la 232 de miliarde de lei la 259 de miliarde de lei, ca urmare a rectificării bugetare prin care deficitul bugetar este majorat de la 7% din PIB (135 de miliarde de lei) la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 de miliarde de lei. „Suma totală de 259 de miliarde de lei reprezintă combinația dintre deficitul bugetar de anul acesta — 159 de miliarde de lei pe cash — și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care nu poate fi rambursată și este rostogolită prin noi împrumuturi”, explică senatorul AUR. Până în prezent, guvernul a contractat deja 213 miliarde de lei, urmând să mai împrumute încă 46 de miliarde până la sfârșitul anului. Cea mai mare problemă o reprezintă însă dobânzile tot mai ridicate la care statul reușește să se împrumute. „Datoria publică se va dubla în următorii 10 ani” În această săptămână, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani. Costurile de împrumut sunt ridicate: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani și 6,64% pentru cele pe 20 de ani. În plan intern, statul se împrumută și de la populație, prin titlurile Fidelis. Dobânzile oferite cetățenilor sunt de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani. În același timp, pe piața bancară, statul plătește 7,39% dobândă pentru titlurile cu scadență la 7 ani și 7,45% pentru cele la 10 ani. „Doar din efectul dobânzilor actuale, datoria publică a României se va dubla în următorii 10 ani”, avertizează Peiu. Acesta adaugă că, pe lângă costul dobânzilor, statul suportă un efect suplimentar de bază de 10-15 miliarde de lei anual, echivalent cu o creștere cu un punct procentual a costurilor de finanțare. La 30 iunie 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.041 de miliarde de lei. Dacă ritmul actual al împrumuturilor și al dobânzilor se menține, avertizează senatorul AUR, datoria publică s-ar putea dubla până în anul 2034.
Povestea lui Sylvan Adams, cel mai controversat afacerist din Israel
Sylvan Adams, afaceristul care patronează echipa de ciclism Premier Tech, a devenit una dintre cele mai influente figuri din Israel. Născut la Montreal, magnatul cu o avere de 2,8 miliarde de dolari, a semnat de-a lungul timpului cu rutieri celebri ca și Chris Froome, Dan Martin sau Alessandro De Marchi. Povestea controversatului magnat israelian Sylvan Adams, cel care deține o avere de peste 2,8 miliarde de dolari Sylvan Adams, miliardarul care susține echipa Premier Tech, a devenit una dintre cele mai influente figuri din Țara Sfântă. Născut la Montreal, magnatul deține o avere cifrată la 2,8 miliarde de dolari și a semnat în trecut cu rutieri faimoși ca și Chris Froome, Dan Martin sau Alessandro De Marchi, scrie marca.com. Și asta deoarece, pasiunea sa numărul 1 a fost ciclismul, un sport pe care l-a început târziu, în jurul vârstei de 40 de ani, timp suficient în care să câștige titluri mondiale la categoria masters. În urmă un deceniu, a făcut propria echipă – Israel Cycling Academy, care a devenit ulterior Israel-Premier Tech, care acum concurează în Marile Tururi. În ciuda faptului că echipa sa este una privată, acesta a beneficiat nu de puține ori de sprijin financiar din partea guvernului israelian, în special pentru competițiile de top, cum a fost startul Turului Italiei din 2018 de la Ierusalim, eveniment finanțat chiar de Adams cu aproximativ 20,5 milioane de euro, potrivit sursei citate. Magnatul consideră că aceste inițiative nu numai că promovează sportul în țara sa, ci servesc și drept publicitate pentru aceasta: „Vrem să arătăm milioanelor de oameni țara noastră frumoasă, liberă și diversă”, a spus el, justificând investiția în Giro. Această strategie a fost criticată, la fel cum s-a întâmplat similar și cu Arabia Saudită sau Qatar în fotbal. Foto: Mediafax Foto Legătură strânsă cu Benjamin Netanyahu Sylvan Adams s-a născut la Montreal în 1958, fiind fiul lui Marcel Adams, supraviețuitor al Holocaustului, cel care a construit imperiu imobiliar în Canada sub numele de Iberville Developments. Adams a emigrat la Tel Aviv în 2015, după ce și-a vândut participația la afacerea familiei, specializată în centre comerciale și case de lux. Conștient de puterea sportului și a culturii ca instrumente ale diplomației, acesta a investit sute de milioane de euro în inițiative care vizează proiectarea imaginii moderne și atractive a țării sale, mai susțin jurnaliștii iberici. Pentru Benjamin Netanyahu, prezența Israel-Premier Tech la unul dintre cele trei evenimente majore din calendarul mondial al ciclismului este o chestiune extrem de importantă. Printr-un mesaj pe rețelele de socializare, premierul israelian a susținut public echipa finanțată de miliardarul Sylvan Adams: „Treabă excelentă, Sylvan și echipa de Ciclism a Israelului, pentru că nu ați cedat urii și intimidării! Faceți Israelul mândru!” Apropierea lui Adams de Benjamin Netanyahu este bine cunoscută. Acesta i-a susținut deschis politicile și, mai mereu, a acționat în paralel cu agenda prim-ministrului. A prezidat delegația israeliană la Congresul Evreiesc Mondial și a participat la numirea lui Donald Trump, pe care l-a considerat „o binecuvântare” pentru Israel. În urma atacurilor din 7 octombrie 2023, Adams a vizitat zonele devastate și a anunțat o donație de 100 de milioane de dolari către Universitatea Ben-Gurion pentru proiecte de reconstrucție. Adams recunoaște că Israelul duce două bătălii: una militară și una mediatică. „În războiul fizic, am realizat miracole, dar în războiul comunicațiilor, eșuăm lamentabil”, a recunoscut el recent. De aceea, insistă să folosească sportul și cultura ca platforme pentru a contracara ceea ce consideră o „amenințare existențială” la adresa națiunii israeliene. A donat milioane de dolari universităților, muzeelor , proiectelor de sănătate, dar a susținut și diverse cauze umanitare.
Guvernul se împrumută și de la români. Titlurile Fidelis au adus peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului doar în 2025
Românii împrumută statul cu miliarde de euro în plină austeritate. Guvernul adună bani pentru finanțare direct de la populație. Doar prin Fidelis s-au intrat deja anul acesta peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului. Dobânzile mari, de aproape 8% dar și câștigul neimpozitat i-au atras pe români să cumpere titluri de stat. Însă, chiar dacă încrederea investitorilor revine, ministrul finanțelor trage un semnal de alarmă și spune că România nu scapă de pericolul unor costuri uriașe pe piețele externe. Ultima listare a titlurilor de stat Fidelis la Bursa de Valori București a adus statului aproape 700 de milioane de lei și 192.000.000 euro, care vin direct din buzunarele românilor care împrumută statul pentru dobânzi avantajoase, care se duc spre 8% mai mari decât la bănci. La o sumă de 5.000 lei băgată în Fidelis, un investitor poate câștiga 735 lei, în comparație cu o bancă unde câștigul este cu 200 lei mai mic. 50 de miliarde de euro în 6 ani De la începutul lansării campaniei Fidelis, în urmă cu 6 ani, au fost lansate 26 de oferte. S-au atras de către statul român, prin intermediul Bursei de Valori București, peste 50 de miliarde de euro. În plus, titlurile de stat pot fi vândute înainte de maturitate, iar dobânda acumulată până atunci ajunge în buzunarul investitorului, iar veniturile din aceste titluri sunt scutite de impozit. Statul preferă în continuare să se împrumute de la populație, pentru că pe piețele externe dobânzile sunt încă ridicate, 7% pentru împrumuturile făcute pe 10 ani. În plus, încă suntem sub lupa agențiilor de rating care evaluează situația economică din țară și care ne vor da verdictul dacă suntem buni de investiții sau nu. Statul dorește anul acesta să atragă 40 de miliarde de lei prin ambele titluri de stat, Tezaur și Fidelis, bani cu care să finanțeze o parte din cheltuieli. Citiți și: Titlurile de stat Fidelis, DEBUT la Bursa de Valori. Opţiuni pentru deţinătorii care doresc să-și păstreze titlurile / Anunț Ministerul Finanțelor