Lari Brînzan, fiul primului miltar român căzut la datorie după 1990, și-a comemorat tatăl în Bosnia
Lari Brînzan avea doar 5 luni când tatăl său, sublocotenent al Armatei Române, a murit în misiune, departe de familie. A fost primul militar român căzut în afara țării după 1990. Apucase să își vadă copilul de 5 luni o singură dată, reamintește MApN. Acum, fiul și-a comemorat tatăl pe același front. Azi am mers în vizită la militarii români aflați de Paști departe de casă. Am mers la cei 250 de militari ai noștri din teatrul de operații din Bosnia și Herțegovina, postează Radu Miruță. Pe urmele tatălui Lari Brînzan nu și-a cunoscut niciodată tatăl. Acum îi calcă pe urme, culmea pe același front care pare să nu se închidă niciodată, Yugoslavia. Auzisem în minister povestea morții în misiunea din Bosnia a sublocotenentului Brînzan, pe care copilul nu a apucat practic să îl cunoască. Am întrebat detalii și am aflat că, în ciuda sorții, copilul, care avea atunci doar 5 luni, a urmat cariera tatălui, iar acum e brav militar al Armatei Române L-am identificat, l-am sunat, l-am invitat să facă parte din delegație și am mers în afara bazei militare, până la troița ridicată în munții Bosniei, la locul nefericitului eveniment, postează Miruță. În poiana lui Brînzan Ministrul Miruță și Lari au ajuns la troița primului român ucis pentru o cauză străină. Am fost acolo unde s-a întâmplat totul, am depus o coroană și, pentru câteva clipe, liniștea a spus mai mult decât orice cuvânt. Nu știu cum se simte să vezi, după ani, locul în care ți-ai pierdut tatăl. Dar știu că, pentru mine, a fost un moment de recunoștință profundă. Pentru un om care a dat totul pentru tricolor. Apoi am mers în Camp Butmir, la militarii noștri aflați în misiunea EUFOR ALTHEA. Departe de casă, departe de familie, departe de masa de Paște. Mulți dintre ei foarte tineri. Ar fi putut alege alt drum. Au ales însă să își servească țara. Și să dea un sens mai mare propriei vieți. Am simțit mândrie când comandanții aliați, generalul Maurizio Fronda, comandantul EUFOR, și generalul Matthew Valas, comandantul NATO Headquarters Sarajevo (NHQ Sa), au vorbit despre militarii români cu respect real. Au făcut misiuni alături de ei, pe mai multe continente, și știu exact ce înseamnă profesionalismul și seriozitatea lor. Adevărul este simplu: România este respectată pentru ceea ce fac acești oameni. Pentru sacrificiul lor. Pentru modul în care își duc misiunea până la capăt, încheie postarea ministrul Apărării. Recomandarea autorului: Ministrul Radu Miruţă vrea să-i convingă pe americani că România le poate fabrica armele, iar ei ne pot moderniza armata
Autoritățile din Japonia au arestat un militar care a intrat cu forța în Ambasada Chinei la Tokio
Cazul, cel mai recent punct de fricțiune într-o dispută tot mai mare dintre Japonia și China, a ieșit la iveală marți, după ce Beijingul a protestat la Tokyo, potrivit AP. O persoană care a pretins că este ofițer al Forțelor de Autoapărare Japoneze a escaladat zidul și a intrat cu forța în complexul ambasadei marți dimineață, a declarat Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, într-o conferință de presă la Beijing. Poliția din Tokyo a declarat miercuri pentru Associated Press că a arestat un membru în vârstă de 23 de ani al Forțelor Terestre de Autoapărare, sau al armatei japoneze, în legătură cu presupusa intrare ilegală în ambasada Chinei, marți. Autoritățile au confirmat că suspectul este un soldat cu baza în tabăra Ebino, în prefectura Miyazaki, sud-vestul Japoniei, și că oficialii „cooperează pe deplin” cu poliția. I-a reproșat ambasadorului poziția intransigentă a Chinei față de Japonia Suspectul a forțat intrarea în ambasadă pentru a-i spune ambasadorului chinez să înceteze poziția intransigentă a Chinei față de Japonia și a amenințat că se va sinucide cu cuțitul pe care îl avea asupra sa dacă cererea sa va fi respinsă, au declarat reprezentanți ai poliției, citați de presa japoneză. Tensiunile dintre cele două națiuni asiatice au escaladat în ultimele luni după ce prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a declarat în noiembrie că o acțiune militară chineză împotriva Taiwanului ar putea constitui „o situație care amenință supraviețuirea” Japoniei, necesitând utilizarea forței. Beijingul, care consideră insula autonomă ca parte a teritoriului său, a intensificat ulterior represaliile diplomatice și comerciale împotriva Japoniei. Televiziunea publică japoneză NHK a declarat că suspectul a fost reținut la fața locului și predat poliției din Tokyo pentru investigații suplimentare și că nimeni nu a fost rănit.
Miruță, despre pensiile militarilor: nu sunt îmbuibații societății, un pensionar la 48 de ani în 2025
Radu Miruță a fost întrebat, marți seara, la TVR, dacă mai atrage pe cineva să aibă o carieră militară în actualul context, în care se vorbește despre salarii, se vorbește foarte mult despre pensii și scăderea normei de hrană. „Este un neadevăr să se vorbească despre scăderea salariilor. Am spus-o foarte ferm. Norma de hrană… s-a vorbit și ministrul au spus că nu să scadă și n-a scăzut”, a spus Miruță. Miruță a spus că discuția în spațiul public privind pensiile militarilorn a fost la Finanțe, nu a venit din MApN. „Eu n-o să dezvălui în spațiul public discuțiile dintr-o ședință de coaliție cu 7-8 oameni. Vă spun deschis că n-au pornit de la domnul Bolojan. Domnul Bolojan a luat act de propunere asta și începusem să facem analize, dar n-au pornit de la dumnealui. Eu cred că asta este datoria politicului care apără Ministerul. Să te duci să spui nu acum și nu asta, orice ar fi. S-a spus foarte ferm. I-am explicat și primului ministru cu date și să știți că e un om căruia dacă vii cu argumente și cu date indubitabile acceptă și asta e”, a spus Miruță. Câți militari se vor pensiona acum? Întrebat dacă îl sperie faptul că se discută acum despre pensiile de serviciu și despre o reformă în acest domeniu în cazul militarilor, iar astfel, ar putea să crească numărul celor care vor să iasă la pensie în perioada următoare, ministrul Apărării a spus că nu va fi o pensionare accelerată. „M-am uitat foarte intens, pentru că îmi dau seama că e un cartof fierbinte și vreau să-i văd toate straturile, ca să-mi dau seama ce se întâmplă în perioada următoare. La MApN problema nu-i mare. Aproape aș zice că nu există. Nu știu cum e la celelalte ministere, la Ministerul de Interne, probabil că colegul meu, domnul vicepremier Predoiu știe foarte bine situația, dar eu m-am uitat pe segmentul meu. Avem o lege care spune că vârsta standard de pensionare va ajunge în 2035 la 60-65 de ani. Și până atunci crește progresiv. Astăzi este 58 de ani și 9 luni – 10 luni, pentru că crește în fiecare lună conform unei anexe dintr-un tabel la lege. Este o nedreptate care se spune despre pensionările din Armata Română, că se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme. Este luarea unei excepții și încercarea prin repetiție să o transformi în regulă. Oamenii în Ministerul Apărării trec de-a lungul carierei lor prin diverse segmente profesionale unde nimeresc o activitate mai grea care generează o reducere a vârstei de pensionare. Dar prin camera asta care îți adaugă ție reducerea vârstei de pensionare, nu treci 25 de ani. Adică beneficiază de reducerea mare a vârstei de pensionare parașutiștii, scafandrii, piloții de avioane de vânătoare, restul prin câte o bucată de 2-3-5 ani”, a explicat Radu Miruță. Armata decontează chirie în București 500 de lei Ministrul a mai spus că deși se spunea că în Ministerul Apărării se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme, el a luat luat media anului trecut, când limita inferioară era de 47 de ani și jumătate – 48 de ani. Media vârstei de pensionare în Ministerul Apărării a fost de 52 de ani. „Din toți oamenii sunt 80-90.000, 89 de mii de salariati la Ministerul Apărării, unul singur s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Păi să mă ierte Dumnezeu, unul! Nu poți să povestești în jurul acelui unic caz, faptul că toți oamenii se pensionează cu 13 ani mai devreme, că nu e adevărat. Dacă discuți despre pensionarea acestor oameni mai devreme, ceea ce vă repet, nu este un astfel de adevăr, hai să ne uităm și din celelalte unghiuri. Sunt colegi în MApN, cărora le semnez în delegații. Au 23 de lei diurnă. Toți mergem pe stradă. Nu poți să pleci de acasă, să te întorci a doua, a treia zi și să primești 23 de lei de care să mănânci. Mulți dintre ei primesc, sau cei care primesc contravaloare locuinței, pentru că sunt plecați, primesc raportat la 2017. Sunt subofițeri care primesc vreo 500 de lei. Unde stai în București cu 500 de lei? Adică hai să ne uităm din toate unghiurile la acești oameni, că brusc au ajuns îmbuibații societății care se pensionează devreme și primesc pensii mari”, a mai spus Radu Miruță. Pensia medie în Armată este de 5.008 lei.
Trupele SUA ar putea pleca din Europa. Ce spune ministrul Apărării din România
Întrebat despre avertismentul extern că ar fi posibilă o retragerea soldaților americani din Europa, Radu Miruță a spus, joi, la Digi 24, că el crede că „pe noi trebuie să ne preocupe ca România să fie în stare să apere România, Europa să fie în stare să apere Europa, NATO să fie în stare să apere tările membre NATO”. „Unele lucruri pot fi influențate direct, altele pot fi influențate diplomatic, politic, cu o componentă mai puțin directă pe decizii care țin de 32 de țări. Hai să ne concentrăm pe ce influențează absolut direct, adică ce putem face noi. Ce putem noi face? Și facem. Suntem țara care ne creștem constant de vreo 2 ani cheltuielile pe apărare. Suntem țara care ne-am scuturat un pic, de vreo jumătate de an, zic eu, mai degrabă, și vrem să folosim niște bani ca să dezmorțim industria de apărare. Nu se poate doar să aștepți ca cineva să vină să-ți curețe pantofii când tu nu vrei nici să te apleci. României au o industrie de apărare, României au o armată care comandă constant. Armata română emite comenzi pe sume mari. Armata română ia produse, ia echipamente, ia tehnologie. Și nu are cui să dea comenziile astea al industria națională de apărare. E o familie cu un apartament cu două camere. O cameră curățică, curată, Armata română, o cameră care ar trebui să producă pentru camera cealaltă, e cu geamurile sparte. Și noi ne autosabotăm, plătim la întreținere, dublu că colo geamurile sunt sparte și scapă căldura afară. Trebuie să oprim asta, nu o să ne întâmple minune altfel”, spune Miruță, la Digi 24. Ministrul Apărării afirmă că a dat afară 21 de administratori speciali, a făcut documentele pentru a se selecta conducerea în 26 de companii de stat, „cu speranța ca cei care au gând de șurubăreală să se mai dilueze”. Miruță a fost întrebat despre cele două exerciții militare în desfășurare, la care participă și militari americani, la Smârdan și la Cincu. „Poligonul de la Smârdan este foarte potrivit pentru astfel de activități. Înțeleg că vor mai veni, se vor mai roti. Au venit americani, au venit cu aceste tancuri Abrams. E un lucru bun pentru România. Suntem preocupați, avem proiect să extindem acest poligon, să extindem facilitățile în acest poligon. Pentru armata română, în primul rând, pentru interacțiune cu armata altor țări care are nevoie să folosească poligonul ăsta pentru a se antrena, toată lumea are de câștigat din povestea asta și România în principal. Faptul că militarii români se antrenează cot la cot, umăr la umăr, șold la șold, cu militari americani, învăță să foloască tehnologie, atunci când noi cumpărăm tehnologie știm direct să folosim tehnologiea respectivă, pentru că ne-am antrenat cu ea, e un lucru extraordinar de bun de care eu sunt preocupat să-l facem cât de mult putem”, a spus ministrul. Întrebat, în continuare, dacă are vreun indiciu sau vreo informație în legătură cu vreo intenție de retragere a americanilor, Radu Miruță a spus că „pe ce se întâmplă în România, nu am astfel de indici”. „A fost acea rotire la finalul anului trecut, informațiile sunt că nu mai există rotire semnificativă în continuare pentru situația României. Pentru ce se întâmplă în alte țări, nu știu. Din informațiile pe care le avem, chiar am întrebat, mai pleacă șapte, vin opt, o chestie de-asta clasică, în care se mai termină misiunea câte unu, dar venind alții în loc”, a explicat ministrul.
2000 de militari voluntari vor fi prinși în bugetul pe 2026
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că în buget va exista finanțare pentru 2.000 de militari voluntari. „Este în primul an, facem un test să vedem care este atractibilitatea, ce învățăm din interacțiunea asta. Armata nu mai are sistemul ăsta de foarte mulți ani. Practic, acum este pentru prima oară când niște oameni fac o instrucție timp de patru luni de zile, primesc casă, primesc masă, primesc la finalul zilei 27.000 de lei brut, după aceste patru luni de zile și încă un aspect: primesc oportunitatea să-și continue cariera militară direct după cele patru luni. Eu cred că va exista un interes. Și sunt preocupat să facem loc, și dacă nu primim banii ăștia de la Guvern, din alte mișcări pe care le facem în interiorul bugetului Ministerului Apărării. E mult de eficientizat”, a spus ministrul Radu Miruță, la Digi 24. Întrebat dacă numărul va crește în viitor, Miruță a spus că „2.000 – 3.000 – 4.000, vedem ce învățăm. Așa, ușurel, ușurel”. „E un populism foarte mare să spune, nu știu, vrem să dăm pensionarilor 800 de lei, vrem să angajăm încă 10.000 de militari, vrem să cumpărăm avioane supersonice. E foarte simplu să spui. Eu cred că românii s-au săturat de asta. Mie mi se par un politician onest care găsește o soluție pentru bani”, a spus ministrul Apărării. Legea privind introducerea serviciului militar voluntar are ca obiectiv întinerirea și consolidarea rezervei Armatei României, în contextul în care actuala rezervă este formată în mare parte din persoane care au făcut armata înainte de suspendarea stagiului militar obligatoriu, în 2007.
SUA și China se abțin din declarația comună privind utilizarea IA în scopuri militare
Tensiunile din relațiile dintre Statele Unite și aliații europeni, precum și incertitudinea cu privire la viitorul relațiilor transatlantice în lunile și anii următori, au făcut ca unele țări să ezite să semneze acorduri comune, au declarat mai mulți participanți și delegați, citați de Reuters. Angajamentul subliniază îngrijorarea crescândă a unor guverne că progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale ar putea depăși normele privind utilizarea sa în scopuri militare, crescând riscul de accidente, erori de calcul sau escaladări neintenționate. Guvernele se confruntă cu o „dilemă a prizonierului”, fiind prinse între impunerea unor restricții responsabile și dorința de a nu se limita în comparație cu adversarii, a declarat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans. „Rusia și China avansează foarte repede. Acest lucru creează o urgență în ceea ce privește progresul în dezvoltarea IA. Dar, văzând că avansează rapid, crește și urgența de a continua să se lucreze la utilizarea sa responsabilă. Cele două merg mână în mână”, a declarat el în comentariile adresate Reuters. Doar 35 din cele 85 de țări participante la summitul Responsible AI in the Military Domain (REAIM) de la A Coruña, Spania, au semnat joi un angajament privind 20 de principii referitoare la IA. Acestea includ afirmarea responsabilității umane asupra armelor bazate pe IA, încurajarea unor lanțuri clare de comandă și control și schimbul de informații privind măsurile naționale de supraveghere „în măsura în care acestea sunt compatibile cu securitatea națională”. Documentul a subliniat, de asemenea, importanța evaluării riscurilor, a testării riguroase, a formării și a educării personalului care operează capacitățile militare de IA. La două summituri militare anterioare privind IA, organizate la Haga și Seul în 2023 și, respectiv, 2024, aproximativ 60 de țări, cu excepția Chinei, dar inclusiv Statele Unite, au aprobat un „plan de acțiune” modest, fără angajament juridic. Deși documentul din acest an nu era nici el obligatoriu, unii erau încă incomodați de ideea de a aproba politici mai concrete, a declarat Yasmin Afina, cercetătoare la Institutul ONU pentru Cercetări în domeniul Dezarmării, consilier în acest proces. Printre principalii semnatari de joi s-au numărat Canada, Germania, Franța, Marea Britanie, Țările de Jos, Coreea de Sud și Ucraina.
Scade popularitatea lui Trump? Doar 38% dintre americani susțin utilizarea trupelor militare în Washington
Sondajul de trei zile, care s-a încheiat duminică, a arătat că doar 38% dintre americani susțin utilizarea trupelor pentru menținerea ordinii în capitala SUA, iar 46% se opun. Restul nu erau siguri sau au refuzat să răspundă la întrebare. Sprijinul a fost cel mai puternic în rândul republicanilor, 76% dintre aceștia susținând desfășurarea trupelor, față de doar 8% dintre democrați. În rândul persoanelor care nu se identifică cu niciunul dintre cele două partide, 28% s-au declarat în favoare, iar 51% s-au opus. Diviziunea reflectă în mare măsură contururile partizane ale popularității generale a lui Trump, 40% dintre respondenții sondajului afirmând că aprobă performanța sa la Casa Albă, menținându-se la cel mai scăzut nivel al actualei sale administrații pentru trei sondaje consecutive începând cu sfârșitul lunii iulie. Popularitatea lui Trump a scăzut de la revenirea sa la putere în ianuarie, când 47% dintre americani îl apreciau. Republicanul este susținut în mod copleșitor de membrii partidului său și disprețuit în mod copleșitor de democrați. Aproximativ două treimi dintre independenți îl dezaprobă. El și-a urmărit cu agresivitate agenda pentru al doilea mandat, ordonând represiuni împotriva imigrației ilegale și o serie de războaie comerciale cu alte națiuni, în timp ce a îndreptat sistemul federal de justiție împotriva adversarilor săi politici.
Program de promovare a serviciului militar în Polonia. 10.000 de tineri petrec vara în tranşee
Polonia, membru UE şi NATO – care se învecinează cu Belarus, Rusia şi Ucraina – îşi consolidează resursele defensive de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, de teama că ar putea fi următoarea. „Instruirea include cursuri de tragere şi tactică, studii de teren şi apărare aeriană generală”, a declarat locotenentul Patrycja Adamska, purtătoare de cuvânt a Regimentului 10 Autoturism al armatei, una dintre unităţile implicate în program. „Recruţii au ocazia să experimenteze disciplina vieţii de soldat”, a declarat ea pentru AFP. Participanţii, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani, petrec 27 de zile într-o unitate, după care li se acordă un grad şi pot continua serviciul sau pot deveni parte a personalului de rezervă, scrie Monitorul Apărării şi Securităţii. Locotenentul Michal Gelej de la biroul de recrutare al armatei a declarat că programul „constituie o alternativă minunată la locurile de muncă de vară”, deoarece cei care îl finalizează primesc o plată de 1.400 de euro. Imediat după invazia Rusiei în Ucraina, Polonia a adoptat o lege privind apărarea teritorială care includea obiectivul „creşterii personalului militar”. De asemenea, şi-a actualizat programul de recrutare voluntară în 2022, având ca scop creşterea rezervei armatei. Acesta a atras aproape 90.000 de candidaţi în anii 2023 şi 2024. Ministerul Apărării a lansat anul trecut programul „Vacanţă cu Armata”, împreună cu exerciţii în şcoli şi tabere de pregătire de weekend pentru civili, promovate printr-o campanie de amploare pe reţelele de socializare. „Exemplul ucrainean ne învaţă că armata profesionistă se epuizează în aproximativ un an” dacă nu poate apela la rezerve adecvate, a declarat Bartosz Marczuk, expert la Institutul Sobieski, coautor al unui raport despre ideea introducerii instruirii militare obligatorii în Polonia. „Suntem cea mai mare ţară de pe flancul estic al NATO şi piatra de temelie a securităţii sale”, a adăugat el.
Exclusiv | Cât costă un zbor prezidențial în mandatul lui Nicușor Dan
Fostul președinte al României Klaus Iohannis nu apela la aeronave militare în deplasările sale oficiale. Aeronava cu care zbura cel mai des era un Gulfstream G550. Noul locatar de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan, nu pare a fi impresionat de lux. Zboară cu un avion militar din dotarea Forțelor Aeriene Române, respectiv C-27J Spartan în varianta VIP. Momentul a fost surprins în imagini de liderul USR, Dominic Fritz, care s-a pozat cu 3 miniștri (Ionuț Moșteanu, Oana Țoiu și Radu Miruță) și un vicepremier (Dragoș Anastasiu), alături de președinte, în drumul spre Germania (VEZI AICI). Nicușor Dan a mai folosit aeronava militară și în deplasarea de la summitul NATO, de la Haga. Aproximativ 22 de milioane de euro a costat statul român deplasările cu avioane private închiriate de președintele Klaus Iohannis în ultimii ani, potrivit datelor oficiale publicate de Administrația Prezidențială. Odată cu schimbarea președintelui, Nicușor Dan a ales pentru deplasările externe un avion militar C-27J Spartan produs de constructorul italian Alenia Aeronautica. Șapte aeronave de acest tip, în configurație full-option, se află în dotarea Forțelor Aeriene Române. Ele sunt menite de a executa misiuni diverse, de la transport de personal/containere, până la stingere de incendii sau repatrieri din zone de conflict. Cât costă și ce opțiuni are o aeronavă C-27J Spartan Prețul unei astfel de aeronave este de aproximativ 53 de milioane de dolari, potrivit site-urilor de specialitate. Una din acele 7 aeronave din dotarea României este folosită și de președintele Nicușor Dan în deplasarea din Germania, acolo unde întâlnește cu cancelarul Friedrich Merz. C-27J Spartan are sisteme aeronautice Lockheed Martin, pilot automat Honeywell, două motoare Rolls-Royce Allison AE2100-D2A turbopropulsoare și o putere de 4.637 cai putere, potrivit aerocorner.com. Viteza maximă de croazieră este 315 noduri, echivalentul a 583 km/h, și are o autonomie de deplasare de 1.000 de mile marine, adică 1.852 kilometri, potrivit sursei citate. Când vine vorba de costurile de operare, acestea sunt suportate integral din bugetul MApN, inclusiv combustibilul și plata piloților. Sursele consultate de Gândul, din zona aeronautică, spun că nu există o estimare oficială a costului zborului pe oră, prețul fiind calculat per misiune, iar datele de acest tip sunt nepublice. Cu toate acestea, estimările de pe site-urile de specialitate indică un cost estimativ de 9.000 de dolari pe oră. La un zbor total de aproximativ 6 ore București-Berlin dus-întors, rezultă o sumă de 54.000 de dolari. Surse din domeniul aviației militare spun că prețul mediu per misiune cu o aeronavă tip C-27J Spartan este de 25.000 de dolari. Klaus Iohannis, adeptul private-jeturilor Fostul președinte al României pentru două mandate, Klaus Iohannis, nu se sfia de a face din vizitele sale externe un adevărat stil de viață. Gulfstream 550 este avionul pe care Iohannis îl utiliza cel mai des în deplasările sale. 11.000 de dolari este costul aproximativ al unei ore de zbor cu acest tip de aeronavă, potrivit site-ului MonarchAirGroup.com, care oferă servicii de închiriere a unui avion similar cu cel utilizat de Iohannis. De menționat că prețul poate varia în funcție de dotări, echipaj, servicii la bord (meniuri, băuturi etc.) și poate ajunge și până la 18.000-20.0000 de dolari. Dacă Iohannis ar fi mers la un cost de aproximativ 18.000 de dolari pe oră cu un Gulfstream, păstrând comparația la cazul Germaniei, prețul total s-ar fi ridicat la peste 100.000 de dolari dus-întors, adică cu aproximativ 50.000 de dolari mai mult decât președintele Nicușor Dan pentru aceeași călătorie. Dacă ne gândim că Gulfstream 550 a fost folosit de Iohannis pentru două vizite în SUA din 2024, dar și în deplasări în Emiratele Arabe Unite (martie 2023), turneul african din Kenia, Tanzania, Capul Verde și Senegal (noiembrie 2023), dar și în aprilie 2024 în Coreea de Sud, costul este unul amețitor. Așa se explică cele 22 de milioane de euro facturate de companii aeriene către Administrația Prezidențială, potrivit datelor publice publicate de Palatul Cotroceni în timpul interimatului lui Ilie Bolojan. Foto colaj: Forțele Aeriene Române + BoardingPass + Mediafax/ Mihai Pop AUTORUL RECOMANDĂ: