Ion Cristoiu critică activitatea Oanei Țoiu la MAE
Ion Cristoiu pune sub semnul întrebării activitatea Oanei Țoiu. Acesta afirmă că Țoiu nu are conștiința funcției pe care o ocupă în statul român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că activitatea Oanei Țoiu constă în postările pe care le face pe social media. Acesta menționează că Țoiu este „nepriceputul care are inițiative”. Jurnalistul afirmă că ministra de externe nu are conștiința instituției pe care o conduce. „Activitatea Oanei Țoiu ca Ministru de Externe constă în postările pe care le face pe rețelele de socializare. Pe postul de Ministru de Externe a nimerit și tanti asta, Oana Țoiu. Eu nu îl simt deloc umoristic pe Miruță, dar pe Țoiu, da. Ea este nepriceputul care are inițiative. Ea a ajuns Ministrul Afacerilor Externe, săraca, dar și pentru ea… Oana Țoiu nu a avut niciun moment conștiința că intră în Ministerul de Externe. I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României.”, susține scriitorul. „Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc” Scriitorul susține că adevărații miniștri de externe ai României au fost Titulescu, Argetoianu sau chiar Ana Pauker. Despre cea din urmă, acesta spune că a fost adevărata personalitate a comunismului românesc. Cristoiu susține că Pauker a apărut chiar pe coperta revistei Time ca fiind una dintre cele mai influente femei din statul român. „Deci ministrul de externe în România a fost Titulescu, a fost Gafencu, Argetoianu și Ana Pauker. Ana Pauker a fost amanta lui Molotov, plus că făcuse un copil cu Georges Marchais. Eu vreau să o reabilitez. Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc, nu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dej venise din închisoare… Pauker a apărut pe coperta lui Time unde a fost numită „Passionaria Balcanilor”.”, menționează Cristoiu. Ana Pauker a fost una dintre cele mai importante figuri politice ale regimului comunist din România. Pauker a fost prima femeie din România care a deținut o funcție majoră de conducere într-un guvern. Ea a fost una dintre cele mai influente femei din perioada stalinistă, supranumită „Stalin în fustă”. Alături de Vasile Luca şi Teohari Georgescu, aceasta a fost responsabilă de sovietizarea României.
Român acuzat de spionaj, arestat în Germania. Anunțul MAE
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prima reacție oficială după ce un cetățean român, acuzat de spionaj, a fost arestat în Germania într-un dosar care vizează un presupus complot de asasinare a directorului unui producător german de drone militare. Potrivit comunicatului transmis de MAE, autoritățile din Germania au pus în executare un mandat de arestare emis de Curtea Federeală de Justiție din Rheine, în baza căruia cetățeanul român a fost arestat. Loading … „Autoritățile germane au pus în executare un mandat de arestare emis de Curtea Federală de Justiție (…) prin care a fost arestat un cetățean român”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. MAE precizeză că, până la momentul transmiterii comunicatului, Consulatul General al României la Bonn nu a primit nicio solicitare de asistență consulară din partea cetățeanului român arestat sau din partea membrilor familiei acestuia. „Menționăm că, până la acest moment, la nivelul Consulatului General al României la Bonn nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară din partea cetățeanului român în cauză sau a familiei acestuia”. Ce susțin anchetatorii germani Potrivit unei investigații realizate de publicația germană Die Zeit, serviciile secrete rusești au orchestrat un complot pentru a-l asasina pe Stefan Thumann, fondatorul și CEO-ul companiei bavareze Donaustahl, un producător important de drone militare de tip kamikaze furnizate armatei ucrainene. Rusia plănuia asasinarea unui director al unei companii militare din Germania Planul de asasinat a fost pus la punct prin intermediul a doi cetățeni străini, descriși drept „agenți de unică folosință” deoarece au fost racolați de serviciile secrete ale Rusiei din mediul online și folosiți pentru a nu lăsa legături directe cu Moscova. Serhii N., de naționalitate ucraineană, și Alla S., de naționalitate română, au strâns din decembrie și până în martie anul acesta informații clasificate, au efectuat misiuni de recunoaștere și au fotografiat birourile companiei Donaustahl din Bavaria, dar și locuința acestuia. Informațiile potrivit cărora Thumann se afla în pericol au fost primite de serviciile de informații germane în decembrie 2025 de la o agenție parteneră. La scurt timp, ofițerii bavarezi l-au reținut pe Serhii N. și i-au confiscat telefoanele mobile și volume mari de date de pe aceste electronice. Cu toate acestea, din cauza constrângerilor de timp, poliția nu a putut analiza complet aceste dispozitive cât timp Serhii se afla în arest, așa că a fost eliberat. În tot acest timp, Alla S. a continuat să-l monitorizeze pe Thumann în Germania, dar anchetatorii au ajuns la concluzia că nu era un agent profesionist deoarece acționa de parcă nu avea experiență. În martie, forțele de ordine i-au arestat pe cei doi, iar procurorul federal i-a acuzat că acționau ca agenți de informații ai unui serviciu străin, deși serviciile de informații din Germania au catalogat acest caz drept o tentativă de asasinat planificată.
OSCE: Rusia poartă răspunderea pentru dronele din România
România a sesizat în cadrul OSCE încălcările repetate ale spațiului aerian din perioada 24-26 iulie 2026. MAE arată că Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat pe teritoriul țării. Subiectul a fost discutat în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității și al Consiliului Permanent al OSCE. La dezbateri au participat toate cele 57 de state membre ale organizației. România a prezentat în fața statelor OSCE concluziile preliminare ale investigațiilor privind incidentele recente. Autoritățile au subliniat gravitatea situației. Au acuzat Federația Rusă că poartă întreaga responsabilitate pentru aceste încălcări și pentru degradarea securității regionale. Loading … România a prezentat și măsurile adoptate după incidentele cu drone. Un diplomat rus a fost declarat persoană inacceptabilă, iar ambasadorul României la Moscova a fost rechemat în țară pentru consultări. În cadrul OSCE, 41 de state și-au exprimat solidaritatea cu România și îngrijorarea față de acțiunile Rusiei. Participanții au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au cerut încetarea focului, precum și o pace negociată, justă și durabilă. Ce a transmis MAE „În completarea demersurilor de informare a aliaților și partenerilor din UE și NATO, precum și a mesajelor transmise direct Ambasadorului Rusiei la București, România a adus în atenția celorlalte state OSCE problema încălcărilor repetate ale spațiului său aerian din perioada 24-26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat pe teritoriul național. Astfel, au fost organizate dezbateri în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității din 29 iulie 2026, respectiv la Consiliul Permanent din 30 iulie 2026 la care au participat toate cele 57 de state membre OSCE. Cu acest prilej, România a prezentat faptele și rezultatele investigațiilor realizate până în prezent de autoritățile române și a atras atenția tuturor statelor participante OSCE asupra gravității incidentelor, care au loc în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Partea română a evidențiat că Federația Rusă poartă responsabilitatea exclusivă pentru toate aceste incidente grave și pentru deteriorarea mediului regional de securitate. Totodată, România a prezentat măsurile de răspuns adoptate în urma încălcărilor recente ale spațiului aerian național, prin care un membru al misiunii Federației Ruse la București a fost declarat inacceptabil, cu obligația de a părăsi teritoriul României în decurs de 5 zile, iar Ambasadorul României în Federația Rusă a fost chemat la București pentru consultări. În reacție la prezentarea și argumentele României, 41 state participante la OSCE au exprimat preocupare față de acțiunile Rusiei, sprijin și solidaritate cu România. România și celelalte state au reiterat sprijinul pentru Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, și au pledat pentru încetarea imediată a focului și crearea unor condiții favorabile pentru o pace negociată cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina. Federația Rusă și-a menținut poziția exprimată public, de negare a responsabilității, în contextul incidentelor menționate”, a transmis MAE. Trei drone au fost doborâte în spațiul aerian românesc Vă reamintim că miercuri, 29 iulie 2026, s-a semnalat prezenţa unui nou roi de ţinte aeriene la frontiera fluvială cu Ucraina. Potrivit declarațiilor lui Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, ținta nu a pătruns în spațiul aerian al României. Vezi AICI mai multe detalii. De asemenea, trei drone au fost doborâte în spațiul aerian românesc în trei zile. Prima dronă a fost doborâtă vineri, 24 iulie, în județul Buzău. Cea de-a doua dronă a fost doborâtă sâmbătă, 25 iulie, în zona Sfântu Gheorghe. În data de 26 iulie a fost distrusă cea de-a treia dronă, deasupra Mării Negre.
Țoiu: Ambasadorul Federației Ruse, convocat la MAE după noile încălcări ale spațiului aerian al României
„În urma acestor încălcări repetate, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României”, a transmis ministrul Țoiu într-o postare pe X. Potrivit Oanei Țoiu, protestul diplomatic al României împotriva Federației Ruse va fi fundamentat pe concluziile anchetelor desfășurate în cazul dronelor care au pătruns în spațiul aerian românesc. Ministrul a precizat că, duminică, la ora 10:13, o nouă dronă a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. De asemenea, Oana Țoiu a arătat că, potrivit anchetei desfășurate de Parchetul General, drona doborâtă vineri este de tip Shahed, utilizată de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian NATO și spațiu aerian al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile, iar noi le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe. A new drone was shot down this morning, at 10:13 a.m., by an F-16 aircraft of the Romanian Air Force, over Romania’s territorial waters, in the Sulina-Chilia area. I congratulate the Romanian pilots and the ground teams for the professionalism, courage, and efficiency with which… — Toiu Oana (@oana_toiu) July 26, 2026
Țoiu: Visa Waiver rămâne o prioritate. România lucrează pentru reluarea procesului împreună cu SUA
„Visa Waiver este o prioritate în relația bilaterală”, a declarat, luni, la TVR Info, ministrul de Externe, Oana Țoiu. Oana Țoiu a precizat că România reușise anterior să reducă rata de refuz a vizelor sub pragul de 3%, condiție necesară pentru aderarea la program, în urma unui efort inter-instituțional la care a contribuit și mediul de afaceri. Ministrul a amintit însă că procesul a fost suspendat, iar ulterior oprit, în contextul schimbării administrației de la Washington și înaintea alegerilor din România. Potrivit acesteia, în prezent, dosarul este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, iar România și Statele Unite au „unul dintre cele mai bune parteneriate în domeniul schimbului de informații privind trecerea frontierei și securitatea la graniță”. Țoiu a explicat că avansarea dosarului depinde de mai mulți factori, inclusiv de reducerea din nou a ratei de refuz a vizelor sub pragul de 3% și de politica administrației președintelui Donald Trump privind regimul vizelor. „Lucrăm în paralel la schimbul de informații privind trecerea la graniță și la palierul politic, astfel încât, în momentul în care criteriul tehnic va putea fi îndeplinit din nou, să existe și cadrul politic necesar pentru continuarea procesului”, a spus Oana Țoiu.
MAE condamnă amenințările Rusiei asupra Ucrainei: Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe a transmis miercuri, pe paginile oficiale de social media, un mesaj după amenințările venite din partea diplomației ruse la adresa Ucrainei, pe care le califică drept o escaladare gravă. În reacția oficială, MAE a declarat că mesajele transmise de Ministerul de Externe al Rusiei au un caracter extrem de grav și că, dacă ar fi puse în aplicare, ar încălca dreptul internațional. „Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional.”, a transmis MAE. Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din… — Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) May 27, 2026 Ambasadorul Rusiei, convocat la București În urma acestor declarații, Ministerul Afacerilor Externe a decis convocarea ambasadorului Federației Ruse la București. Oficialii români au transmis că obligațiile internaționale ale Rusiei rămân valabile indiferent de comunicările publice. „În acest sens, a fost convocat astăzi la MAE ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a reamintit că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale ale Federației Ruse, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional.”, a transmis MAE. Tot aceștia au făcut și câteva precizări în ceea ce privește poziția României în contextul tensiunilor actuale, spunând că activitatea diplomatică va continua fără schimbări. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” „Ucraina are dreptul legitim și inalienabil la suveranitate și libertate în deplină securitate.”, a mai declarat ministerul.
Oana Țoiu, la Forumul GLOBSEC de la Praga. România promovează cooperarea și securitatea regională
Evenimentul, organizat sub patronajul președintelui ceh Petr Pavel, este una dintre cele mai importante platforme europene de dezbatere în domeniul securității și apărării, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Forumul a reunit participanți din aproape 80 de state, inclusiv șefi de stat și de guvern, miniștri și reprezentanți ai mediului economic și academic. Tema ediției din acest an a fost „Transformarea sistemică globală”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul unei sesiuni dedicate extinderii Uniunii Europene și perspectivelor de integrare, Oana Țoiu a evidențiat importanța cooperării regionale în contextul în care România deține în 2026 Președinția-în-Exercițiu a Inițiativei Central Europene (ICE). MAE arată că ministrul a subliniat potențialul economic al spațiului ICE, format din aproximativ 160 de milioane de cetățeni și cu un PIB combinat estimat la circa 5.000 de miliarde de euro, considerat o bază solidă pentru dezvoltarea unei regiuni mai dinamice și mai conectate. Ministrul afacerilor externe a participat și la o sesiune dedicată securității și perspectivelor de pace în Ucraina. La sesiune au mai luat parte miniștrii de externe din Estonia, Lituania și Luxemburg, precum și de adjunctul secretarului Consiliului Național de Securitate al Ucrainei. Oana Țoiu a evidențiat legătura dintre securitate și infrastructura regională, arătând că proiectele de conectivitate dezvoltate prin România ar trebui să reprezinte priorități pentru finanțarea europeană. Discuțiile au vizat și obținerea unei păci juste și sustenabile în Ucraina, libertatea navigației și dezvoltarea economică în Marea Neagră, rolul strategic al României și participarea la reconstrucția regională. Pe agenda vizitei la Praga s-au aflat și participarea la un mic dejun de lucru privind viitorul Europei, precum și o sesiune de dezbateri organizată de Politico Europe, dedicată reuniunii ministeriale NATO și relației transatlantice.
Oana Țoiu: Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice. Printre ele, alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat, joi, că „Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE”. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS vor fi publice, după 30 de ani în care au stat închise în sertare. „Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea”, a declarat Țoiu. Este vorba despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft, ce reprezintă „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă” a adăugat Ministra Afacerilor Externe. Printre titlurile dosarelor, se numără: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″; „Reunificarea Germaniei (1990)”; „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”; „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”. Documentele menționate nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, iar MAE va continua procesul, inclusiv cu pașii de digitalizare și publicare. „O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază”, a adăugat Țoiu. Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE.
Ministrul de Externe: Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne esențial pentru siguranța noastră
„Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne esențial pentru siguranța noastră, iar discuția de astăzi cu secretarul Forțelor Terestre ale SUA a reconfirmat acest lucru”, a transmis Oana Țoiu luni. Oana Țoiu a precizat că întâlnirea a vizat în special securitatea regională și contextul generat de războiul din Ucraina, subliniind importanța prezenței militare americane în România. „Am abordat teme foarte importante pentru securitatea României, de la importanța prezenței militare americane în țară pentru consolidarea Flancului Estic, până la necesitatea unei cooperări strânse în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus aceasta. Ministrul a mai declarat că a prezentat oficialului american incidentul cu drona rusească care în urmă cu două zile a avariat o gospodărie în Galați. „I-am prezentat oficialului american detaliile celui mai recent incident de încălcare a spațiului nostru aerian de către o dronă rusească. Este un fapt fără precedent pentru că fragmentele au căzut într-o zonă locuită, fiind necesară intervenția specialiștilor noștri pentru detonarea încărcăturii explozibile”, a spus Țoiu. În plan economic, Oana Țoiu a afirmat că discuțiile au vizat și extinderea cooperării bilaterale. „Am discutat despre accelerarea investițiilor comune și despre creșterea economiilor noastre, inclusiv prin industria de apărare unde potențialul de dezvoltare a cooperării industriale este semnificativ”, a transmis oficialul. Aceasta a subliniat că România rămâne un aliat activ în cadrul NATO. „România rămâne un aliat de încredere, responsabil și activ în îndeplinirea obiectivelor NATO”, a încheiat Oana Țoiu.
Aviz favorabil în comisiile parlamentare pentru bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe 2026
Oana Țoiu a explicat structura și prioritățile bugetare, subliniind că MAE va beneficia anul acesta de alocări reprezentând 0,8% din produsul intern brut (PIB). Ministrul a precizat că această sumă reflectă un efort responsabil în contextul echilibrării bugetului de stat și al revenirii pe traiectoria descendentă a deficitului bugetar. Dar, a avertizat că „este ultimul an în care România își permite costul de a nu investi suficient în politica externă”. Potrivit prezentării, resursele sunt structurate pentru a răspunde celor trei axe prioritare ale politicii externe: securitatea cetățenilor români, prosperitatea economică și legătura cu diaspora. Ministerul va continua gestionarea relațiilor la nivelul NATO și UE, va susține negocierile pentru bugetul multianual european și va contribui la proiecte precum programul SAFE și planul pentru hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră, a susținut ministrul. În domeniul diplomației economice, Țoiu a arătat că resursele vor fi direcționate spre sprijinirea antreprenorilor români în extinderea pe piețele externe și crearea unor platforme instituționale de susținere a exporturilor și investițiilor. În același timp, oficialul a reiterat importanța menținerii serviciilor consulare gratuite pentru românii din străinătate, care anul trecut au depășit 900.000 de interacțiuni cu cetățenii. O altă componentă a bugetului vizează resursele umane și infrastructura diplomatică – peste o treime din alocări fiind dedicate pregătirii diplomaților și personalului consular, precum și întreținerii celor peste 180 de clădiri MAE din străinătate. Țoiu a atras atenția și asupra amenințărilor hibride, menționând un recent atac cibernetic asupra platformelor MAE și necesitatea consolidării infrastructurii digitale.