MAE condamnă amenințările Rusiei asupra Ucrainei: Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe a transmis miercuri, pe paginile oficiale de social media, un mesaj după amenințările venite din partea diplomației ruse la adresa Ucrainei, pe care le califică drept o escaladare gravă. În reacția oficială, MAE a declarat că mesajele transmise de Ministerul de Externe al Rusiei au un caracter extrem de grav și că, dacă ar fi puse în aplicare, ar încălca dreptul internațional. „Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional.”, a transmis MAE. Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din… — Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) May 27, 2026 Ambasadorul Rusiei, convocat la București În urma acestor declarații, Ministerul Afacerilor Externe a decis convocarea ambasadorului Federației Ruse la București. Oficialii români au transmis că obligațiile internaționale ale Rusiei rămân valabile indiferent de comunicările publice. „În acest sens, a fost convocat astăzi la MAE ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a reamintit că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale ale Federației Ruse, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional.”, a transmis MAE. Tot aceștia au făcut și câteva precizări în ceea ce privește poziția României în contextul tensiunilor actuale, spunând că activitatea diplomatică va continua fără schimbări. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” „Ucraina are dreptul legitim și inalienabil la suveranitate și libertate în deplină securitate.”, a mai declarat ministerul.
Oana Țoiu, la Forumul GLOBSEC de la Praga. România promovează cooperarea și securitatea regională
Evenimentul, organizat sub patronajul președintelui ceh Petr Pavel, este una dintre cele mai importante platforme europene de dezbatere în domeniul securității și apărării, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Forumul a reunit participanți din aproape 80 de state, inclusiv șefi de stat și de guvern, miniștri și reprezentanți ai mediului economic și academic. Tema ediției din acest an a fost „Transformarea sistemică globală”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul unei sesiuni dedicate extinderii Uniunii Europene și perspectivelor de integrare, Oana Țoiu a evidențiat importanța cooperării regionale în contextul în care România deține în 2026 Președinția-în-Exercițiu a Inițiativei Central Europene (ICE). MAE arată că ministrul a subliniat potențialul economic al spațiului ICE, format din aproximativ 160 de milioane de cetățeni și cu un PIB combinat estimat la circa 5.000 de miliarde de euro, considerat o bază solidă pentru dezvoltarea unei regiuni mai dinamice și mai conectate. Ministrul afacerilor externe a participat și la o sesiune dedicată securității și perspectivelor de pace în Ucraina. La sesiune au mai luat parte miniștrii de externe din Estonia, Lituania și Luxemburg, precum și de adjunctul secretarului Consiliului Național de Securitate al Ucrainei. Oana Țoiu a evidențiat legătura dintre securitate și infrastructura regională, arătând că proiectele de conectivitate dezvoltate prin România ar trebui să reprezinte priorități pentru finanțarea europeană. Discuțiile au vizat și obținerea unei păci juste și sustenabile în Ucraina, libertatea navigației și dezvoltarea economică în Marea Neagră, rolul strategic al României și participarea la reconstrucția regională. Pe agenda vizitei la Praga s-au aflat și participarea la un mic dejun de lucru privind viitorul Europei, precum și o sesiune de dezbateri organizată de Politico Europe, dedicată reuniunii ministeriale NATO și relației transatlantice.
Oana Țoiu: Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice. Printre ele, alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat, joi, că „Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE”. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS vor fi publice, după 30 de ani în care au stat închise în sertare. „Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea”, a declarat Țoiu. Este vorba despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft, ce reprezintă „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă” a adăugat Ministra Afacerilor Externe. Printre titlurile dosarelor, se numără: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″; „Reunificarea Germaniei (1990)”; „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”; „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”. Documentele menționate nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, iar MAE va continua procesul, inclusiv cu pașii de digitalizare și publicare. „O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază”, a adăugat Țoiu. Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE.
Ministrul de Externe: Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne esențial pentru siguranța noastră
„Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne esențial pentru siguranța noastră, iar discuția de astăzi cu secretarul Forțelor Terestre ale SUA a reconfirmat acest lucru”, a transmis Oana Țoiu luni. Oana Țoiu a precizat că întâlnirea a vizat în special securitatea regională și contextul generat de războiul din Ucraina, subliniind importanța prezenței militare americane în România. „Am abordat teme foarte importante pentru securitatea României, de la importanța prezenței militare americane în țară pentru consolidarea Flancului Estic, până la necesitatea unei cooperări strânse în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus aceasta. Ministrul a mai declarat că a prezentat oficialului american incidentul cu drona rusească care în urmă cu două zile a avariat o gospodărie în Galați. „I-am prezentat oficialului american detaliile celui mai recent incident de încălcare a spațiului nostru aerian de către o dronă rusească. Este un fapt fără precedent pentru că fragmentele au căzut într-o zonă locuită, fiind necesară intervenția specialiștilor noștri pentru detonarea încărcăturii explozibile”, a spus Țoiu. În plan economic, Oana Țoiu a afirmat că discuțiile au vizat și extinderea cooperării bilaterale. „Am discutat despre accelerarea investițiilor comune și despre creșterea economiilor noastre, inclusiv prin industria de apărare unde potențialul de dezvoltare a cooperării industriale este semnificativ”, a transmis oficialul. Aceasta a subliniat că România rămâne un aliat activ în cadrul NATO. „România rămâne un aliat de încredere, responsabil și activ în îndeplinirea obiectivelor NATO”, a încheiat Oana Țoiu.
Aviz favorabil în comisiile parlamentare pentru bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe 2026
Oana Țoiu a explicat structura și prioritățile bugetare, subliniind că MAE va beneficia anul acesta de alocări reprezentând 0,8% din produsul intern brut (PIB). Ministrul a precizat că această sumă reflectă un efort responsabil în contextul echilibrării bugetului de stat și al revenirii pe traiectoria descendentă a deficitului bugetar. Dar, a avertizat că „este ultimul an în care România își permite costul de a nu investi suficient în politica externă”. Potrivit prezentării, resursele sunt structurate pentru a răspunde celor trei axe prioritare ale politicii externe: securitatea cetățenilor români, prosperitatea economică și legătura cu diaspora. Ministerul va continua gestionarea relațiilor la nivelul NATO și UE, va susține negocierile pentru bugetul multianual european și va contribui la proiecte precum programul SAFE și planul pentru hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră, a susținut ministrul. În domeniul diplomației economice, Țoiu a arătat că resursele vor fi direcționate spre sprijinirea antreprenorilor români în extinderea pe piețele externe și crearea unor platforme instituționale de susținere a exporturilor și investițiilor. În același timp, oficialul a reiterat importanța menținerii serviciilor consulare gratuite pentru românii din străinătate, care anul trecut au depășit 900.000 de interacțiuni cu cetățenii. O altă componentă a bugetului vizează resursele umane și infrastructura diplomatică – peste o treime din alocări fiind dedicate pregătirii diplomaților și personalului consular, precum și întreținerii celor peste 180 de clădiri MAE din străinătate. Țoiu a atras atenția și asupra amenințărilor hibride, menționând un recent atac cibernetic asupra platformelor MAE și necesitatea consolidării infrastructurii digitale.
Oana Țoiu participă la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, cu discuții despre securitatea Europei și crizele internaționale
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, participă luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, organizată la Bruxelles. Întâlnirea reunește miniștrii de externe ai statelor membre și abordează „priorităților critice” pentru securitatea continentală, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Pe agenda reuniunii figurează mai multe subiecte importante care influențează stabilitatea Europei. Discuțiile pun un „accent deosebit” pe situația din Orientul Mijlociu, pe stabilirea noii Strategii Europene de Securitate și pe evoluția războiului din Ucraina. Miniștrii europeni vor analiza aceste teme din perspectiva impactului asupra securității continentale și a răspunsului comun al Uniunii Europene. În comunicat este precizat faptul că, în contextul ultimelor conflicte din Iran, România condamnă ferm blocarea Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra infrastructurii civile. În cadrul reuniunii, ministra Oana Țoiu va vorbit despre angajamentul României pentru eforturile de dezescaladare și pentru protecția cetățenilor europeni aflați în zone de risc. În ceea ce privește conflictul din Ucraina, România susține depășirea blocajelor existente la nivelul Uniunii Europene și evoluția cât mai rapidă a deciziilor privind stabilitatea regiunii. Printre acestea se află accelerarea integrării europene a Ucrainei și a Republica Moldova, aplicarea împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat consolidării rezilienței ucrainene și aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Programul reuniunii include și un dejun de lucru la care participă ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar. Discuția de la eveniment se va concentra pe dezvoltarea cooperării dintre UE și India și pe stadiul negocierilor privind Acordul de Liber Schimb UE-India. Oana Țoiu a declarat că rolul acestui acord este de a dezvolta unele lanțuri de aprovizionare mai rezistente, care pot aduce avantaje economice firmelor românești și europene. Relațiile dintre România și India au cunoscut o intensificare în ultimele luni În luna februarie, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a avut o întrevedere bilaterală cu Subrahmanyam Jaishankar în marja Conferința de Securitate de la Munchen. De asemenea, între 5 și 8 martie, o delegație economică din România, condusă de secretarul de stat, Clara Volintiru, s-a aflat în India, cu participarea unor reprezentanți ai mediului de afaceri, ai companiilor de stat și ai sectorului de cercetare aplicată. După încheierea reuniunii Consiliului Afaceri Externe, ministra Oana Țoiu va reveni la București. Aceasta va participa ulterior în Parlamentul României la ședințele comisiilor reunite pentru politică externă și pentru afaceri europene ale Camerei Deputaților și Senatului, unde prezintă proiectul de buget al Ministerului Afacerilor Externe.
România are noi zboruri rezervate prin mecanismul RescEU pentru repatrieri din Orientul Mijlociu
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit, luni. detalii despre funcționarea acestui sistem de protecție civilă în contextul crizei. „În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunii Europene în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT, Liniile Poloneze, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane, hai să spunem, de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”. Țărnea a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs. „România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”. Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat: „Diferența între zborurile sub mecanismul RescEU și evacuările făcute sub mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, sunt că în cazul RescEU e vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, costurile și de menținere și de utilizare a acestuia sunt 100% asigurate de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”. Aproximativ 2.000 numărul de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat, a transmis Țărnea. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit prin mijloace proprii.
MAE a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial și a familiilor din Israel
MAE a precizat, vineri, că va continua să urmărească evoluția situației de securitate și este pregătit să acorde protecție consulară cetățenilor români aflați în zonă. Măsura vine pe fondul unor decizii similare la nivel internațional. Statele Unite au permis personalului guvernamental neesențial și membrilor familiilor acestora să părăsească Israelul, iar Marea Britanie și-a retras temporar tot personalul diplomatic din Iran. De asemenea, China a sfătuit cetățenii săi să evacueze Iranul „cât mai curând posibil”. Tensiunile regionale au determinat o mobilizare militară semnificativă. SUA a trimis două grupuri de portavioane, Gerald R. Ford și Abraham Lincoln, pre regiune, marcând cea mai mare concentrare de forțe americane în zonă din 2003. Portavionul Ford a părăsit baza NATO din Creta și se îndreaptă spre Israel și estul Mediteranei, iar Lincoln este deja operațional în Golful Persic. Mai multe țări au început să retragă persoanele aflate în întreținerea personalului diplomatic și personalul neesențial din unele locații din Orientul Mijlociu sau să recomande cetățenilor să evite călătoriile în Iran, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Washington și Teheran.
România își întărește relațiile cu țările nordice și promovează aderarea la OCDE
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat sâmbătă că, la invitația omologului său lituanian, Kęstutis Budrys, a prezentat perspectiva României în panelul „On the Road Again: NATO Summit in Ankara”, alături de Hakan Fidan, ministrul de externe al Turciei, și experți din SUA și NATO. De asemenea, spune că a discutat și despre aderarea României la OCDE. „Am discutat despre importanța strategică a Mării Negre și a Dunării, despre extinderea colaborării internaționale pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice, precum și despre nevoia de asigurare a securității maritime prin cooperare cu țările riverane”, a spus Țoiu. Aceasta a adăugat că discuțiile au avut loc în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara, dar și a Summitului B9, pe care România îl va găzdui la București în 2026, subliniind necesitatea coordonării strânse a aliaților NATO pe Flancul Estic și a combaterii amenințărilor hibride. În marja reuniunii, Oana Țoiu a avut și discuții bilaterale cu omologii săi din Estonia și Lituania. „Marcăm anul acesta și un prag simbolic, 35 de ani de relații diplomatice cu ambele state, cu care împărtășim o viziune similară atât în cadrul NATO, cât și în UE. Acestea sunt membre OCDE, iar votul și sprijinul lor sunt importante în parcursul aderării României la OCDE în 2026 (deja am îndeplinit, în ianuarie, încă două jaloane). Cu Estonia am explorat oportunități în domeniul strategic al mineralelor rare și am agreat un schimb de bune practici în educație și noi tehnologii. Cu Lituania am reconfirmat solidaritatea noastră prin participarea României la misiunile de Poliție Aeriană”, a precizat Țoiu. Ministrul a apreciat și prezența Oanei Lungescu, fost purtător de cuvânt NATO, în cadrul discuțiilor privind politica externă și securitatea, evidențiind potențialul de creștere al industriei românești de apărare și rolul parteneriatelor internaționale.
MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine