Oana Țoiu: Susținem un armistițiu care să protejeze infrastructura și rutele de transport în Marea Neagră
„Când mă uit la discuțiile pe care le-am avut cu ucrainenii în aceste zile, dar și de-a lungul timpului, când analizăm posibilitatea unei încetări a focului și oprirea atacurilor, aceasta nu poate fi dedicată doar energiei”, a spus Țoiu, întrebată despre discuțiile privind o posibilă pauză în atacurile asupra obiectivelor energetice din regiune și despre rolul Turciei în securitatea Mării Negre. Ea a explicat că discuțiile purtate joi la New York s-au concentrat asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente, întrucât acestea au efecte asupra mai multor țări din întreaga lume. „Din partea României, susținem un armistițiu care să protejeze toată infrastructura critică și rutele de transport”, a declarat ministrul. Potrivit acesteia, o astfel de încetare a focului ar permite reluarea fluxurilor de alimente necesare la nivel mondial, cu prioritate pentru cereale, dar ar avea și o componentă energetică. „Ne bazăm, de asemenea, pe rutele comerciale din Marea Neagră când vine vorba despre petrolul pe care îl importăm, de exemplu, din Kazahstan, care este, de asemenea, direct legat de securitatea Mării Negre”, a spus Țoiu. Ministrul a adăugat că a discutat deja cu ministrul de Externe al Kazahstanului despre securitatea acestor rute de transport și că intenționează să aibă o nouă întâlnire cu acesta la New York. „În acest moment, o încetare a focului dedicată doar unuia dintre domenii nu cred că este o cale care are potențial de succes”, a afirmat Oana Țoiu. Despre colaborarea cu Turcia În ceea ce privește Turcia, Țoiu a spus că România continuă cooperarea cu Ankara și cu Bulgaria pentru securitatea Mării Negre. „Lucrăm cu Bulgaria și Turcia în cadrul grupului pentru deminare. Facem acest lucru de mai mulți ani și am făcut-o cu succes”, a declarat ea. Potrivit ministrului, în urma summitului de la Ankara, România, Turcia și Bulgaria au decis să își extindă cooperarea pentru protejarea infrastructurii critice. „Prin aceasta înțelegem, de exemplu, cablurile submarine. Prin aceasta înțelegem infrastructura energetică. Prin aceasta înțelegem capacitatea noastră colectivă de a proteja Marea Neagră”, a spus Țoiu. Oana Țoiu participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, desfășurată la New York, în perioada 22 septembrie – 2 octombrie. În cadrul reuniunilor și evenimentelor din marja Adunării Generale, ministrul român de Externe reprezintă România în discuții privind securitatea Mării Negre, securitatea alimentară, conectivitatea regională și alte teme de interes internațional.
O nouă generație de diplomați a depus jurământul la MAE. Oana Țoiu: Cel mai competitiv și complex proces de selecție
Oana Țoiu, ministru interimar al Afacerilor Externe, a anunțat vineri, 11 septembrie, că o nouă generație de diplomați și-a depus jurământul la MAE. Examenul pe care candidații l-au susținut pentru a ajunge în acest punct a fost unul dintre cele mai dificile din ultimul deceniu, a mai precizat ministra. „Politica externă este în centrul reușitelor și al provocărilor României, cu o presiune fără precedent și mize strategice, economice, de securitate și de reconstruire a încrederii diasporei și, pentru asta, este nevoie de un corp diplomatic de elită. Schimbări care vor conta pentru România și mult după mandatul nostru”, a transmis Oana Țoiu, printr-o postare pe Facebook. Din 2.961 de aplicanți, 100 au devenit diplomați Oana Țoiu a explicat că procesul de selecție a fost unul dificil, atât din cauza numărului record de participanți, cât și din cauza sistemului de evaluare. Candidații au fost examinați de către șase comisii diferite. „Pentru a asigura cele mai înalte standarde de evaluare, au funcționat șase comisii diferite, destinate exclusiv posturilor de afaceri politice și consulare și am introdus în regulamente elemente aleatorii de selecție a subiectelor din testele grilă, reguli stricte pentru comisii în gestionarea secretului subiectelor, precum și implicare în evaluare atât a diplomaților cu experiență din minister, cât și a ambasadorilor reveniți de la post doar pentru comisii”, a mai precizat ministra. Diplomații mai trebuie să treacă însă de o ultimă probă pentru a primi un post. Numărul locurilor libere însă în MAE este unul limitat. Cererile de concurs se vor depune în perioada 14-23 septembrie. „O competiție corectă și dură și ușa deschisă, cu reguli transparente anunțate din timp urmează și acum, în septembrie, un număr mic de poziții fiind deschise după pensionarea colegilor, cărora le mulțumim pentru o viață dedicată țării”, a concluzionat șefa MAE. Imaginea pe care România o are pe plan extern este una din prioritățile lui Nicușor Dan. Președintele a declarat că și în formarea viitorului cabinet de miniștri cu puteri depline, acest obiectiv se va reflecta printr-o atentă alegere a persoanei care să ocupe fotoliul de ministru de Externe.
Fost CIO al Guvernului, investigat pentru posibile infracțiuni fiscale
Fostul Chief Information Officer (CIO) al Guvernului României din timpul mandatelor prim-miniștrilor Viorica Dăncilă și Ludovic Orban este vizat de un control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) pentru potențiale infracțiuni fiscale în operațiuni care se ridică la zeci de milioane de lei, scrie stiripesurse.ro. Este vorba de Marian Murguleț, afaceristul care, în urmă cu doar o săptămână, își vindea toate acțiunile deținute în cadrul companiei Trencadis și se retrăgea complet din firma care, în perioada 2024-2025, a fost furnizor de componente pentru Cloudul Privat Guvernamental administrat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Totodată, în iunie 2021, Murguleț a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Cercetării, însă a fost demis o zi mai târziu. Acum, Marian Murguleț, fost coordonator al strategiei IT în Guvernul României, este verificat de inspectorii Antifraudă într-un caz care vizează fluxuri financiare de ordinul zecilor de milioane de lei. Operațiunile sunt analizate inclusiv din perspectiva unor potențiale infracțiuni fiscale. Absolvent de ASE, responsabil de strategiile IT și de marile proiecte de digitalizare ale statului român Marian Murguleț a fost numit CIO al Guvernului României pe 11 iulie 2019, în timpul mandatului Vioricăi Dăncilă și a continuat să își exercite funcția, inclusiv sub comanda lui Ludovic Orban, până în ianuarie 2021, când conducerea Executivului a fost preluată de Florin Cîțu. La acea vreme, Murguleț coordona strategiile IT, arhitectura informatică a administrației centrale și marile proiecte de digitalizare ale statului român. Acesta era implicat și în coordonarea interinstituțională a Cloudul Privat Guvernamental, proiectul administrat de STS. Totuși, numirea sa în funcția de CIO a fost criticată încă de la început, mai ales din cauza lipsei studiilor tehnice. Murguleț este absolvent de Finanțe la Academia de Studii Economice (ASE) și a lucrat, la începutul anilor 2000, în Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv la Ambasada României din Suedia. Abia în 2008 a făcut pasul spre mediul privat, unde a lucrat în mai multe companii IT, printre care și Siveco, în care a fost responsabil de mai multe piețe internaționale și, mai apoi, de conducerea biroului din Turcia, până în anul 2015. În acest fel, a acumlat experiență în management, vânzări și strategie de business. Marian Murguleț | Sursa foto: Mediafax Numit în funcția de secretar de stat în Ministerul Cercetării, dar demis după doar o zi / „Nu reprezintă Guvernul” După jumătate de an în care a stat departe de administrația publică, Marian Murguleț a fost numit ca secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, la data de 22 iunie 2021. O zi mai târziu, pe 23 iunie 2021, acesta era eliberat din funcție de premierul Florin Cîțu. Fostul șef al Executivului spunea, la vremea aceea, că „numirea inițială nu reprezenta Guvernul” și că „dacă ar fi avut informația mai devreme, nu ar fi făcut numirea”. Nu a fost și nu este clar despre ce informație este vorba. Decizia pentru eliberarea din funcție a lui Marian Murguleț | 23 iunie 2021 Cum a ajuns fostul CIO al Guvernului să dețină 100% din Trencadis în anul 2023 În prima zi din luna martie a anului 2022, Murguleț a devenit Chief Executive Officer (CEO) la Trencadis Corp SRL, firma fondată de Radu Negulescu, care, în 2017, a participat la implementarea sistemului RO-ALERT, proiect coordonat de STS și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). În 2023, după doi ani de când a fost eliberat din funcția de CIO al Guvernului României, Murguleț a cumpărat participația lui Radu Negulescu și a ajuns să dețină 77,52% din acțiunile firmei. Restul îi revenea omului de afaceri Frank Timiș. Un an mai târziu, First Investment Holding, firma prin care Frank Timiș deținea 22,48% din acțiunile Trencadis, își vinde, la rândul său, participația către Marian Murguleț. Astfel, fostul CIO din Guvern a ajuns să dețină 100% din firmă. Marian Murguleț Firma în care Murguleț era acționar majoritar a avut o cifră de afaceri de 34 de milioane de euro în 2023 Cea mai mare cifră de afaceri a companiei Trencadis, de peste 167 de milioane de lei – adică peste 33,5 milioane de euro – a fost înregistrată în 2023. La acea vreme, profitul se ridica la peste 6 milioane de lei. În 2024, firma a avut o scădere bruscă, determinată de prioritizarea reducerii datoriilor istorice – de peste 154 de milioane de lei în 2023 și de doar 21 de milioane de lei în următorul an – și a obținut o cifră de afaceri de 46 de milioane de lei și un profit de 295.046 de lei, mult mai mic decât în anii precedenți. Totuși, în 2025, creșterea a fost surprinzătoare. Trencadis a încheiat anul precedent cu o cifră de afaceri de 110,7 milioane de lei și cu un profit de 2,2 milioane de lei, fără să aibă mai mult de 13 salariați. Sursa: Listafirme.ro Marian Murguleț și asociatul său au plecat din companie la finalul lui august 2026, când deja ar fi început investigațiile Antifraudă În ultima zi din vara anului 2026, pe 31 august, Marian Murguleț – care deținea 68% din acțiunile firmei Trencadis – și partenerul său, CEO-ul Adrian Văduva – care deținea restul de 32% – au anunțat că se retrag complet din cadrul companiei. Conform informațiilor obținute de jurnaliștii stiripesurse.ro, mutarea celor doi este direct legată de controlul Antifraudă. Investigațiile sunt în desfășurare, iar rezultatele acestora nu au fost făcute publice. Adrian Văduva
Ion Cristoiu critică activitatea Oanei Țoiu la MAE
Ion Cristoiu pune sub semnul întrebării activitatea Oanei Țoiu. Acesta afirmă că Țoiu nu are conștiința funcției pe care o ocupă în statul român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că activitatea Oanei Țoiu constă în postările pe care le face pe social media. Acesta menționează că Țoiu este „nepriceputul care are inițiative”. Jurnalistul afirmă că ministra de externe nu are conștiința instituției pe care o conduce. „Activitatea Oanei Țoiu ca Ministru de Externe constă în postările pe care le face pe rețelele de socializare. Pe postul de Ministru de Externe a nimerit și tanti asta, Oana Țoiu. Eu nu îl simt deloc umoristic pe Miruță, dar pe Țoiu, da. Ea este nepriceputul care are inițiative. Ea a ajuns Ministrul Afacerilor Externe, săraca, dar și pentru ea… Oana Țoiu nu a avut niciun moment conștiința că intră în Ministerul de Externe. I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României.”, susține scriitorul. „Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc” Scriitorul susține că adevărații miniștri de externe ai României au fost Titulescu, Argetoianu sau chiar Ana Pauker. Despre cea din urmă, acesta spune că a fost adevărata personalitate a comunismului românesc. Cristoiu susține că Pauker a apărut chiar pe coperta revistei Time ca fiind una dintre cele mai influente femei din statul român. „Deci ministrul de externe în România a fost Titulescu, a fost Gafencu, Argetoianu și Ana Pauker. Ana Pauker a fost amanta lui Molotov, plus că făcuse un copil cu Georges Marchais. Eu vreau să o reabilitez. Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc, nu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dej venise din închisoare… Pauker a apărut pe coperta lui Time unde a fost numită „Passionaria Balcanilor”.”, menționează Cristoiu. Ana Pauker a fost una dintre cele mai importante figuri politice ale regimului comunist din România. Pauker a fost prima femeie din România care a deținut o funcție majoră de conducere într-un guvern. Ea a fost una dintre cele mai influente femei din perioada stalinistă, supranumită „Stalin în fustă”. Alături de Vasile Luca şi Teohari Georgescu, aceasta a fost responsabilă de sovietizarea României.
Român acuzat de spionaj, arestat în Germania. Anunțul MAE
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prima reacție oficială după ce un cetățean român, acuzat de spionaj, a fost arestat în Germania într-un dosar care vizează un presupus complot de asasinare a directorului unui producător german de drone militare. Potrivit comunicatului transmis de MAE, autoritățile din Germania au pus în executare un mandat de arestare emis de Curtea Federeală de Justiție din Rheine, în baza căruia cetățeanul român a fost arestat. Loading … „Autoritățile germane au pus în executare un mandat de arestare emis de Curtea Federală de Justiție (…) prin care a fost arestat un cetățean român”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. MAE precizeză că, până la momentul transmiterii comunicatului, Consulatul General al României la Bonn nu a primit nicio solicitare de asistență consulară din partea cetățeanului român arestat sau din partea membrilor familiei acestuia. „Menționăm că, până la acest moment, la nivelul Consulatului General al României la Bonn nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară din partea cetățeanului român în cauză sau a familiei acestuia”. Ce susțin anchetatorii germani Potrivit unei investigații realizate de publicația germană Die Zeit, serviciile secrete rusești au orchestrat un complot pentru a-l asasina pe Stefan Thumann, fondatorul și CEO-ul companiei bavareze Donaustahl, un producător important de drone militare de tip kamikaze furnizate armatei ucrainene. Rusia plănuia asasinarea unui director al unei companii militare din Germania Planul de asasinat a fost pus la punct prin intermediul a doi cetățeni străini, descriși drept „agenți de unică folosință” deoarece au fost racolați de serviciile secrete ale Rusiei din mediul online și folosiți pentru a nu lăsa legături directe cu Moscova. Serhii N., de naționalitate ucraineană, și Alla S., de naționalitate română, au strâns din decembrie și până în martie anul acesta informații clasificate, au efectuat misiuni de recunoaștere și au fotografiat birourile companiei Donaustahl din Bavaria, dar și locuința acestuia. Informațiile potrivit cărora Thumann se afla în pericol au fost primite de serviciile de informații germane în decembrie 2025 de la o agenție parteneră. La scurt timp, ofițerii bavarezi l-au reținut pe Serhii N. și i-au confiscat telefoanele mobile și volume mari de date de pe aceste electronice. Cu toate acestea, din cauza constrângerilor de timp, poliția nu a putut analiza complet aceste dispozitive cât timp Serhii se afla în arest, așa că a fost eliberat. În tot acest timp, Alla S. a continuat să-l monitorizeze pe Thumann în Germania, dar anchetatorii au ajuns la concluzia că nu era un agent profesionist deoarece acționa de parcă nu avea experiență. În martie, forțele de ordine i-au arestat pe cei doi, iar procurorul federal i-a acuzat că acționau ca agenți de informații ai unui serviciu străin, deși serviciile de informații din Germania au catalogat acest caz drept o tentativă de asasinat planificată.
OSCE: Rusia poartă răspunderea pentru dronele din România
România a sesizat în cadrul OSCE încălcările repetate ale spațiului aerian din perioada 24-26 iulie 2026. MAE arată că Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat pe teritoriul țării. Subiectul a fost discutat în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității și al Consiliului Permanent al OSCE. La dezbateri au participat toate cele 57 de state membre ale organizației. România a prezentat în fața statelor OSCE concluziile preliminare ale investigațiilor privind incidentele recente. Autoritățile au subliniat gravitatea situației. Au acuzat Federația Rusă că poartă întreaga responsabilitate pentru aceste încălcări și pentru degradarea securității regionale. Loading … România a prezentat și măsurile adoptate după incidentele cu drone. Un diplomat rus a fost declarat persoană inacceptabilă, iar ambasadorul României la Moscova a fost rechemat în țară pentru consultări. În cadrul OSCE, 41 de state și-au exprimat solidaritatea cu România și îngrijorarea față de acțiunile Rusiei. Participanții au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au cerut încetarea focului, precum și o pace negociată, justă și durabilă. Ce a transmis MAE „În completarea demersurilor de informare a aliaților și partenerilor din UE și NATO, precum și a mesajelor transmise direct Ambasadorului Rusiei la București, România a adus în atenția celorlalte state OSCE problema încălcărilor repetate ale spațiului său aerian din perioada 24-26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat pe teritoriul național. Astfel, au fost organizate dezbateri în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității din 29 iulie 2026, respectiv la Consiliul Permanent din 30 iulie 2026 la care au participat toate cele 57 de state membre OSCE. Cu acest prilej, România a prezentat faptele și rezultatele investigațiilor realizate până în prezent de autoritățile române și a atras atenția tuturor statelor participante OSCE asupra gravității incidentelor, care au loc în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Partea română a evidențiat că Federația Rusă poartă responsabilitatea exclusivă pentru toate aceste incidente grave și pentru deteriorarea mediului regional de securitate. Totodată, România a prezentat măsurile de răspuns adoptate în urma încălcărilor recente ale spațiului aerian național, prin care un membru al misiunii Federației Ruse la București a fost declarat inacceptabil, cu obligația de a părăsi teritoriul României în decurs de 5 zile, iar Ambasadorul României în Federația Rusă a fost chemat la București pentru consultări. În reacție la prezentarea și argumentele României, 41 state participante la OSCE au exprimat preocupare față de acțiunile Rusiei, sprijin și solidaritate cu România. România și celelalte state au reiterat sprijinul pentru Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, și au pledat pentru încetarea imediată a focului și crearea unor condiții favorabile pentru o pace negociată cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina. Federația Rusă și-a menținut poziția exprimată public, de negare a responsabilității, în contextul incidentelor menționate”, a transmis MAE. Trei drone au fost doborâte în spațiul aerian românesc Vă reamintim că miercuri, 29 iulie 2026, s-a semnalat prezenţa unui nou roi de ţinte aeriene la frontiera fluvială cu Ucraina. Potrivit declarațiilor lui Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, ținta nu a pătruns în spațiul aerian al României. Vezi AICI mai multe detalii. De asemenea, trei drone au fost doborâte în spațiul aerian românesc în trei zile. Prima dronă a fost doborâtă vineri, 24 iulie, în județul Buzău. Cea de-a doua dronă a fost doborâtă sâmbătă, 25 iulie, în zona Sfântu Gheorghe. În data de 26 iulie a fost distrusă cea de-a treia dronă, deasupra Mării Negre.
Țoiu: Ambasadorul Federației Ruse, convocat la MAE după noile încălcări ale spațiului aerian al României
„În urma acestor încălcări repetate, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României”, a transmis ministrul Țoiu într-o postare pe X. Potrivit Oanei Țoiu, protestul diplomatic al României împotriva Federației Ruse va fi fundamentat pe concluziile anchetelor desfășurate în cazul dronelor care au pătruns în spațiul aerian românesc. Ministrul a precizat că, duminică, la ora 10:13, o nouă dronă a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. De asemenea, Oana Țoiu a arătat că, potrivit anchetei desfășurate de Parchetul General, drona doborâtă vineri este de tip Shahed, utilizată de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian NATO și spațiu aerian al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile, iar noi le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe. A new drone was shot down this morning, at 10:13 a.m., by an F-16 aircraft of the Romanian Air Force, over Romania’s territorial waters, in the Sulina-Chilia area. I congratulate the Romanian pilots and the ground teams for the professionalism, courage, and efficiency with which… — Toiu Oana (@oana_toiu) July 26, 2026
Țoiu: Visa Waiver rămâne o prioritate. România lucrează pentru reluarea procesului împreună cu SUA
„Visa Waiver este o prioritate în relația bilaterală”, a declarat, luni, la TVR Info, ministrul de Externe, Oana Țoiu. Oana Țoiu a precizat că România reușise anterior să reducă rata de refuz a vizelor sub pragul de 3%, condiție necesară pentru aderarea la program, în urma unui efort inter-instituțional la care a contribuit și mediul de afaceri. Ministrul a amintit însă că procesul a fost suspendat, iar ulterior oprit, în contextul schimbării administrației de la Washington și înaintea alegerilor din România. Potrivit acesteia, în prezent, dosarul este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, iar România și Statele Unite au „unul dintre cele mai bune parteneriate în domeniul schimbului de informații privind trecerea frontierei și securitatea la graniță”. Țoiu a explicat că avansarea dosarului depinde de mai mulți factori, inclusiv de reducerea din nou a ratei de refuz a vizelor sub pragul de 3% și de politica administrației președintelui Donald Trump privind regimul vizelor. „Lucrăm în paralel la schimbul de informații privind trecerea la graniță și la palierul politic, astfel încât, în momentul în care criteriul tehnic va putea fi îndeplinit din nou, să existe și cadrul politic necesar pentru continuarea procesului”, a spus Oana Țoiu.
MAE condamnă amenințările Rusiei asupra Ucrainei: Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe a transmis miercuri, pe paginile oficiale de social media, un mesaj după amenințările venite din partea diplomației ruse la adresa Ucrainei, pe care le califică drept o escaladare gravă. În reacția oficială, MAE a declarat că mesajele transmise de Ministerul de Externe al Rusiei au un caracter extrem de grav și că, dacă ar fi puse în aplicare, ar încălca dreptul internațional. „Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional.”, a transmis MAE. Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din… — Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) May 27, 2026 Ambasadorul Rusiei, convocat la București În urma acestor declarații, Ministerul Afacerilor Externe a decis convocarea ambasadorului Federației Ruse la București. Oficialii români au transmis că obligațiile internaționale ale Rusiei rămân valabile indiferent de comunicările publice. „În acest sens, a fost convocat astăzi la MAE ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a reamintit că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale ale Federației Ruse, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional.”, a transmis MAE. Tot aceștia au făcut și câteva precizări în ceea ce privește poziția României în contextul tensiunilor actuale, spunând că activitatea diplomatică va continua fără schimbări. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” „Ucraina are dreptul legitim și inalienabil la suveranitate și libertate în deplină securitate.”, a mai declarat ministerul.
Oana Țoiu, la Forumul GLOBSEC de la Praga. România promovează cooperarea și securitatea regională
Evenimentul, organizat sub patronajul președintelui ceh Petr Pavel, este una dintre cele mai importante platforme europene de dezbatere în domeniul securității și apărării, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Forumul a reunit participanți din aproape 80 de state, inclusiv șefi de stat și de guvern, miniștri și reprezentanți ai mediului economic și academic. Tema ediției din acest an a fost „Transformarea sistemică globală”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul unei sesiuni dedicate extinderii Uniunii Europene și perspectivelor de integrare, Oana Țoiu a evidențiat importanța cooperării regionale în contextul în care România deține în 2026 Președinția-în-Exercițiu a Inițiativei Central Europene (ICE). MAE arată că ministrul a subliniat potențialul economic al spațiului ICE, format din aproximativ 160 de milioane de cetățeni și cu un PIB combinat estimat la circa 5.000 de miliarde de euro, considerat o bază solidă pentru dezvoltarea unei regiuni mai dinamice și mai conectate. Ministrul afacerilor externe a participat și la o sesiune dedicată securității și perspectivelor de pace în Ucraina. La sesiune au mai luat parte miniștrii de externe din Estonia, Lituania și Luxemburg, precum și de adjunctul secretarului Consiliului Național de Securitate al Ucrainei. Oana Țoiu a evidențiat legătura dintre securitate și infrastructura regională, arătând că proiectele de conectivitate dezvoltate prin România ar trebui să reprezinte priorități pentru finanțarea europeană. Discuțiile au vizat și obținerea unei păci juste și sustenabile în Ucraina, libertatea navigației și dezvoltarea economică în Marea Neagră, rolul strategic al României și participarea la reconstrucția regională. Pe agenda vizitei la Praga s-au aflat și participarea la un mic dejun de lucru privind viitorul Europei, precum și o sesiune de dezbateri organizată de Politico Europe, dedicată reuniunii ministeriale NATO și relației transatlantice.