Etichetă: ministerul afacerilor externe

Oana Țoiu participă la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, cu discuții despre securitatea Europei și crizele internaționale

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, participă luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, organizată la Bruxelles. Întâlnirea reunește miniștrii de externe ai statelor membre și abordează „priorităților critice” pentru securitatea continentală, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Pe agenda reuniunii figurează mai multe subiecte importante care influențează stabilitatea Europei. Discuțiile pun un „accent deosebit” pe situația din Orientul Mijlociu, pe stabilirea noii Strategii Europene de Securitate și pe evoluția războiului din Ucraina. Miniștrii europeni vor analiza aceste teme din perspectiva impactului asupra securității continentale și a răspunsului comun al Uniunii Europene. În comunicat este precizat faptul că, în contextul ultimelor conflicte din Iran, România condamnă ferm blocarea Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra infrastructurii civile. În cadrul reuniunii, ministra Oana Țoiu va vorbit despre angajamentul României pentru eforturile de dezescaladare și pentru protecția cetățenilor europeni aflați în zone de risc. În ceea ce privește conflictul din Ucraina, România susține depășirea blocajelor existente la nivelul Uniunii Europene și evoluția cât mai rapidă a deciziilor privind stabilitatea regiunii. Printre acestea se află accelerarea integrării europene a Ucrainei și a Republica Moldova, aplicarea împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat consolidării rezilienței ucrainene și aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Programul reuniunii include și un dejun de lucru la care participă ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar. Discuția de la eveniment se va concentra pe dezvoltarea cooperării dintre UE și India și pe stadiul negocierilor privind Acordul de Liber Schimb UE-India. Oana Țoiu a declarat că rolul acestui acord este de a dezvolta unele lanțuri de aprovizionare mai rezistente, care pot aduce avantaje economice firmelor românești și europene. Relațiile dintre România și India au cunoscut o intensificare în ultimele luni În luna februarie, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a avut o întrevedere bilaterală cu Subrahmanyam Jaishankar în marja Conferința de Securitate de la Munchen. De asemenea, între 5 și 8 martie, o delegație economică din România, condusă de secretarul de stat, Clara Volintiru, s-a aflat în India, cu participarea unor reprezentanți ai mediului de afaceri, ai companiilor de stat și ai sectorului de cercetare aplicată. După încheierea reuniunii Consiliului Afaceri Externe, ministra Oana Țoiu va reveni la București. Aceasta va participa ulterior în Parlamentul României la ședințele comisiilor reunite pentru politică externă și pentru afaceri europene ale Camerei Deputaților și Senatului, unde prezintă proiectul de buget al Ministerului Afacerilor Externe.

România are noi zboruri rezervate prin mecanismul RescEU pentru repatrieri din Orientul Mijlociu

Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit, luni. detalii despre funcționarea acestui sistem de protecție civilă în contextul crizei. „În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunii Europene în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT, Liniile Poloneze, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane, hai să spunem, de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”. Țărnea a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs. „România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”. Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat: „Diferența între zborurile sub mecanismul RescEU și evacuările făcute sub mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, sunt că în cazul RescEU e vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, costurile și de menținere și de utilizare a acestuia sunt 100% asigurate de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”. Aproximativ 2.000 numărul de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat, a transmis Țărnea. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit prin mijloace proprii.

MAE a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial și a familiilor din Israel

MAE a precizat, vineri, că va continua să urmărească evoluția situației de securitate și este pregătit să acorde protecție consulară cetățenilor români aflați în zonă. Măsura vine pe fondul unor decizii similare la nivel internațional. Statele Unite au permis personalului guvernamental neesențial și membrilor familiilor acestora să părăsească Israelul, iar Marea Britanie și-a retras temporar tot personalul diplomatic din Iran. De asemenea, China a sfătuit cetățenii săi să evacueze Iranul „cât mai curând posibil”. Tensiunile regionale au determinat o mobilizare militară semnificativă. SUA a trimis două grupuri de portavioane, Gerald R. Ford și Abraham Lincoln, pre regiune, marcând cea mai mare concentrare de forțe americane în zonă din 2003. Portavionul Ford a părăsit baza NATO din Creta și se îndreaptă spre Israel și estul Mediteranei, iar Lincoln este deja operațional în Golful Persic. Mai multe țări au început să retragă persoanele aflate în întreținerea personalului diplomatic și personalul neesențial din unele locații din Orientul Mijlociu sau să recomande cetățenilor să evite călătoriile în Iran, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Washington și Teheran.

România își întărește relațiile cu țările nordice și promovează aderarea la OCDE

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat sâmbătă că, la invitația omologului său lituanian, Kęstutis Budrys, a prezentat perspectiva României în panelul „On the Road Again: NATO Summit in Ankara”, alături de Hakan Fidan, ministrul de externe al Turciei, și experți din SUA și NATO. De asemenea, spune că a discutat și despre aderarea României la OCDE. „Am discutat despre importanța strategică a Mării Negre și a Dunării, despre extinderea colaborării internaționale pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice, precum și despre nevoia de asigurare a securității maritime prin cooperare cu țările riverane”, a spus Țoiu. Aceasta a adăugat că discuțiile au avut loc în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara, dar și a Summitului B9, pe care România îl va găzdui la București în 2026, subliniind necesitatea coordonării strânse a aliaților NATO pe Flancul Estic și a combaterii amenințărilor hibride. În marja reuniunii, Oana Țoiu a avut și discuții bilaterale cu omologii săi din Estonia și Lituania. „Marcăm anul acesta și un prag simbolic, 35 de ani de relații diplomatice cu ambele state, cu care împărtășim o viziune similară atât în cadrul NATO, cât și în UE. Acestea sunt membre OCDE, iar votul și sprijinul lor sunt importante în parcursul aderării României la OCDE în 2026 (deja am îndeplinit, în ianuarie, încă două jaloane). Cu Estonia am explorat oportunități în domeniul strategic al mineralelor rare și am agreat un schimb de bune practici în educație și noi tehnologii. Cu Lituania am reconfirmat solidaritatea noastră prin participarea României la misiunile de Poliție Aeriană”, a precizat Țoiu. Ministrul a apreciat și prezența Oanei Lungescu, fost purtător de cuvânt NATO, în cadrul discuțiilor privind politica externă și securitatea, evidențiind potențialul de creștere al industriei românești de apărare și rolul parteneriatelor internaționale.

MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE.  De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine

MAE: România se alătură mecanismului PURL și alocă 50 de milioane de euro pentru Ucraina

Decizia a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar alocarea este realizată cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025. România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă. MAE arată că mecanismul PURL este „un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră” pentru administrația SUA, în contextul promovării unei împărțiri echitabile a responsabilităților de securitate între aliați. Prin acest mecanism, partea americană urmărește „implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei” și crearea unui cadru coordonat de acțiune bazat pe „eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică”. Scopul este „obținerea păcii durabile în Ucraina” Contribuția României la PURL va susține, „prin întărirea capacităților Ucrainei, obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina”. Programul permite alocări comune prin bugetul NATO și este în continuarea inițiativelor aliate ulterioare Summitului de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei secretarului general NATO, Mark Rutte, în România. Potrivit MAE, participarea României la mecanismul PURL „contribuie direct la consolidarea securității regionale” și este „pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii”. Întărirea capacității de reacție la amenințări hibride Totodată, aceasta creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin „creșterea interoperabilității instituționale” și „întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”. Ministerul reamintește că Summitul NATO de la Haga a dus la un angajament al aliaților de a crește gradual alocările pentru apărare, pe o perioadă de 10 ani, până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru cheltuieli conexe, inclusiv investiții în infrastructură cu dublă utilizare. În acest context, România a crescut atât resursele alocate, cât și execuția bugetară, la 94% în 2024 și până la 98% în 2025, conform datelor preliminare. România accesează 16,6 miliarde de euro prin SAFE De asemenea, prin mecanismul SAFE, România va accesa 16,6 miliarde de euro pentru creșterea capacității de apărare, achiziții de tehnică militară, dezvoltarea capabilităților tehnologice și modernizarea infrastructurii militare. MAE subliniază că „susținerea Ucrainei în fața persistenței agresiunii rusești este în sine o măsură de securitate”, iar România își respectă angajamentele asumate ca stat membru NATO și contribuie la eforturile diplomatice europene și aliate pentru obținerea unor garanții de securitate pentru Ucraina și pentru regiune.

Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU: Angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli

Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Oana Țoiu a scris pe pagina sa de Facebook că a fost o „discuție consistentă”, iar dialogul a abordat și ultimele evoluții în contextul conflictului din Ucraina. Totodată, în timpul acestei întâlniri s-a discutat și despre inițiativele ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale. „Am avut o discuție consistentă cu Secretarul General al Națiunilor Unite, Excelența Sa António Guterres, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Dialogul a inclus evoluțiile regionale în contextul războiului din Ucraina și inițiativele globale conduse de ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale”, a scris Oana Țoiu. „România rămâne un partener activ al ONU” România rămâne un partener activ al ONU, a subliniat Oana Țoiu, „în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”. „Am confirmat sprijinul ferm al României pentru o Organizație a Națiunilor Unite mai eficientă și angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli. România rămâne un partener activ al ONU în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”, a mai scris Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe ale României. Sursa foto main – Oana Țoiu / Facebook RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorin Grindeanu, mesaj de SUSȚINERE pentru R. Moldova: „Scrutinul parlamentar de azi este o oportunitate de a alege calea valorilor comune europene” Analiză. Avem datele: aceasta este cea mai periculoasă trecere de pietoni din București „Joaca” politicienilor de-a școala se resfrânge asupra elevilor. Un psiholog vorbește despre traumele copiilor, într-un an școlar tot mai imprevizibil: „Anxietate, insomnii sau simptome somatice” / „Un abuz asupra educației” Cele trei scenarii de pe masa Puterii de la Chișinău, vehiculate pe Telegram. Se anulează parlamentarele, pe modelul României? Răspunsul Maiei Sandu Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”

MAE evaluează activitatea Agenţiei Române pentru INVESTIȚII şi Comerţ Exterior. Oana Țoiu: Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic

Rezultatele Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE) sunt în curs de evaluare în prezent la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Externe, pe lângă care – și nu sub umbrela căruia – activează atașații economici care trebuie, conform legii de organizare și organizare, să promoveze interesele României peste hotare și să atragă investițiile străine în țară. Informația a fost făcută publică oficial, luni, ministrul Oana Țoiu, într-o întâlnire cu jurnaliștii acreditați. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a explicat că pentru evaluarea ARICE au fost întrebate chiar comunitățile de antreprenorii români în zonele în care activează atașații economici. „Ne-am uitat la bugetul alocat pentru ARICE, a consumat 27 de milioane de euro. Și am întrebat și întrebăm comunitatea de antreprenori români care este valoarea pe care au văzut-o, eu evaluat-o și în ce fel ne reorganizăm pentru ca această valoare să fie reflectată în cifrele fie de export, fie de felul în care un antreprenor român deschide în alte locuri sau antreprenorii români prezenți acolo sunt susținuți în țările respective”, a declarat Oana Țoiu. Potrivit demnitarului, oamenii de afaceri  au spus că au avut cu unii dintre atașații economici relații bune, dar mai degrabă anecdotic, decât pentru toate structurile instituționale. „Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic, bazate pe activitatea câtorva dintre atașați”, a afirmat Oana Țoiu. Potrivit ministrului de Externe, sunt discuții care au nevoie de negociere în coaliție, dar orizontul de timp pentru finalizarea unei reorganizări a ARICE este anul acesta „În acest an ar trebui, totuși, să clarificăm tot ce ține de felul în care funcționăm instituțional, ca, în 2026, când pregătim și buget și tot să fie pe această nouă așezare”, a declarat Oana Țoiu. Care este rolul ARICE Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior funcţionează în prezent ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi coordonarea prim-ministrului. Agenția este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin reorganizarea ca urmare a divizării parțiale a Ministerului Anreprenoriatului și Turismului. Agenţia are ca scop aplicarea politicii Guvernului pentru atragerea investiţiilor străine directe şi de portofoliu în România, promovarea comerţului exterior, inclusiv a serviciilor româneşti, exclusiv domeniul turismului, precum şi pentru urmărirea investiţiilor româneşti în străinătate Personalul Agenţiei este compus din demnitari, înalţi funcţionari publici, funcţionari publici, personal contractual şi diplomatic preluat de la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. Numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al Agenţiei este de 250 de posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor, iar din numărul maxim de posturi, 76 de posturi sunt destinate reţelei de reprezentare externă. Conform legii, numirea personalului din birourile care constituie reţeaua de reprezentare externă se face de către preşedintele Agenţiei, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Activitatea birourilor de reprezentare externă se derulează în baza unui protocol de colaborare încheiat între Agenţie şi Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit raportului pe anul trecut publicat pe site-ul instituției, bugetul total pe 2024 al ARICE a fost 138,02 milioane de lei, adică aproximativ  27,7 milioane de euro, pentru atașații economici și inclusiv pentru cei din sediul central, pentru toate cheltuielile, atât resurse umane și chirii. Valoarea totală a comerțului internațional al României, în primele zece luni ale anului 2024, a fost de 182.661,7 milioane euro, în creştere cu +1,1% faţă de primele zece luni ale anului 2023, exportul înregistrând o scădere la 77.722,3 milioane euro (-1,2%), iar importul o creştere la 104.939,4 milioane de euro (+3,0%), se arată în raport. În aceste condiții, deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu +17,2% de la 23.218,5 milioane de euro la 31 octombrie 2023, la -27.217,1 milioane de euro la 31 octombrie 2024. La finalul lui 2024, rețeaua externă a Departamentului de Comerț Exterior are 37 de posturi ocupate din cele 76 existente în organigramă. Potrivit raportului ARICE, acest lucru s-a întâmplat în principal din cauza neorganizării în ultimii 3 ani a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din reţeaua externă a DCE/ARICE, ultimul concurs pentru misiune permanentă de patru ani având loc în anul 2021, iar ultima procedură în regim temporar de 13 luni în anul 2022. Din punct de vedere al distribuţiei acestora, 27 sunt în Uniunea Europeană (18 ocupate), 15 în Europa Necomunitară şi Asia Centrală (6 ocupate) şi 34 în America, Asia şi Orientul Mijlociu (13 ocupate). „Acest fapt determinat dezechilibre pe palierul asigurării continuităţii activităţii BPCE-urilor pе pieţe tradiționale, nevalorificării oportunităţilor existente pe aceste zone, inclusiv imposibilitatea organizării de acţiuni de promovare economică aflate în portofoliul ARICE”, se arată în raport. RECOMANDAREA AUTORULUI: Oana Țoiu, despre reintroducerea taxelor consulare: Nu mai există surse de buget. Nu putem să întreţinem această reţea de companii-parazite Oana Țoiu, de la Haga: Am reafirmat angajamentul României de a sprijini pacea şi suveranitatea Ucrainei, precum şi democraţia Republicii Moldova Primarul Chișinăului, REACȚIE după ce a fost interzis în România: Răfuială politică din partea Maiei Sandu și a regimului PAS