Etichetă: ministerul afacerilor externe

Oana Țoiu: Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice. Printre ele, alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat, joi, că „Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE”. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS vor fi publice, după 30 de ani în care au stat închise în sertare. „Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea”, a declarat Țoiu. Este vorba despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft, ce reprezintă „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă” a adăugat Ministra Afacerilor Externe. Printre titlurile dosarelor, se numără: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″; „Reunificarea Germaniei (1990)”; „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”; „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”. Documentele menționate nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, iar MAE va continua procesul, inclusiv cu pașii de digitalizare și publicare. „O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază”, a adăugat Țoiu. Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE.

Ministrul de Externe: Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne esențial pentru siguranța noastră

„Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne esențial pentru siguranța noastră, iar discuția de astăzi cu secretarul Forțelor Terestre ale SUA a reconfirmat acest lucru”, a transmis Oana Țoiu luni. Oana Țoiu a precizat că întâlnirea a vizat în special securitatea regională și contextul generat de războiul din Ucraina, subliniind importanța prezenței militare americane în România. „Am abordat teme foarte importante pentru securitatea României, de la importanța prezenței militare americane în țară pentru consolidarea Flancului Estic, până la necesitatea unei cooperări strânse în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus aceasta. Ministrul a mai declarat că a prezentat oficialului american incidentul cu drona rusească care în urmă cu două zile a avariat o gospodărie în Galați. „I-am prezentat oficialului american detaliile celui mai recent incident de încălcare a spațiului nostru aerian de către o dronă rusească. Este un fapt fără precedent pentru că fragmentele au căzut într-o zonă locuită, fiind necesară intervenția specialiștilor noștri pentru detonarea încărcăturii explozibile”, a spus Țoiu. În plan economic, Oana Țoiu a afirmat că discuțiile au vizat și extinderea cooperării bilaterale. „Am discutat despre accelerarea investițiilor comune și despre creșterea economiilor noastre, inclusiv prin industria de apărare unde potențialul de dezvoltare a cooperării industriale este semnificativ”, a transmis oficialul. Aceasta a subliniat că România rămâne un aliat activ în cadrul NATO. „România rămâne un aliat de încredere, responsabil și activ în îndeplinirea obiectivelor NATO”, a încheiat Oana Țoiu.

Aviz favorabil în comisiile parlamentare pentru bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe 2026

Oana Țoiu a explicat structura și prioritățile bugetare, subliniind că MAE va beneficia anul acesta de alocări reprezentând 0,8% din produsul intern brut (PIB). Ministrul a precizat că această sumă reflectă un efort responsabil în contextul echilibrării bugetului de stat și al revenirii pe traiectoria descendentă a deficitului bugetar. Dar, a avertizat că „este ultimul an în care România își permite costul de a nu investi suficient în politica externă”. Potrivit prezentării, resursele sunt structurate pentru a răspunde celor trei axe prioritare ale politicii externe: securitatea cetățenilor români, prosperitatea economică și legătura cu diaspora. Ministerul va continua gestionarea relațiilor la nivelul NATO și UE, va susține negocierile pentru bugetul multianual european și va contribui la proiecte precum programul SAFE și planul pentru hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră, a susținut ministrul. În domeniul diplomației economice, Țoiu a arătat că resursele vor fi direcționate spre sprijinirea antreprenorilor români în extinderea pe piețele externe și crearea unor platforme instituționale de susținere a exporturilor și investițiilor. În același timp, oficialul a reiterat importanța menținerii serviciilor consulare gratuite pentru românii din străinătate, care anul trecut au depășit 900.000 de interacțiuni cu cetățenii. O altă componentă a bugetului vizează resursele umane și infrastructura diplomatică – peste o treime din alocări fiind dedicate pregătirii diplomaților și personalului consular, precum și întreținerii celor peste 180 de clădiri MAE din străinătate. Țoiu a atras atenția și asupra amenințărilor hibride, menționând un recent atac cibernetic asupra platformelor MAE și necesitatea consolidării infrastructurii digitale.

Oana Țoiu participă la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, cu discuții despre securitatea Europei și crizele internaționale

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, participă luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, organizată la Bruxelles. Întâlnirea reunește miniștrii de externe ai statelor membre și abordează „priorităților critice” pentru securitatea continentală, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Pe agenda reuniunii figurează mai multe subiecte importante care influențează stabilitatea Europei. Discuțiile pun un „accent deosebit” pe situația din Orientul Mijlociu, pe stabilirea noii Strategii Europene de Securitate și pe evoluția războiului din Ucraina. Miniștrii europeni vor analiza aceste teme din perspectiva impactului asupra securității continentale și a răspunsului comun al Uniunii Europene. În comunicat este precizat faptul că, în contextul ultimelor conflicte din Iran, România condamnă ferm blocarea Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra infrastructurii civile. În cadrul reuniunii, ministra Oana Țoiu va vorbit despre angajamentul României pentru eforturile de dezescaladare și pentru protecția cetățenilor europeni aflați în zone de risc. În ceea ce privește conflictul din Ucraina, România susține depășirea blocajelor existente la nivelul Uniunii Europene și evoluția cât mai rapidă a deciziilor privind stabilitatea regiunii. Printre acestea se află accelerarea integrării europene a Ucrainei și a Republica Moldova, aplicarea împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat consolidării rezilienței ucrainene și aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Programul reuniunii include și un dejun de lucru la care participă ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar. Discuția de la eveniment se va concentra pe dezvoltarea cooperării dintre UE și India și pe stadiul negocierilor privind Acordul de Liber Schimb UE-India. Oana Țoiu a declarat că rolul acestui acord este de a dezvolta unele lanțuri de aprovizionare mai rezistente, care pot aduce avantaje economice firmelor românești și europene. Relațiile dintre România și India au cunoscut o intensificare în ultimele luni În luna februarie, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a avut o întrevedere bilaterală cu Subrahmanyam Jaishankar în marja Conferința de Securitate de la Munchen. De asemenea, între 5 și 8 martie, o delegație economică din România, condusă de secretarul de stat, Clara Volintiru, s-a aflat în India, cu participarea unor reprezentanți ai mediului de afaceri, ai companiilor de stat și ai sectorului de cercetare aplicată. După încheierea reuniunii Consiliului Afaceri Externe, ministra Oana Țoiu va reveni la București. Aceasta va participa ulterior în Parlamentul României la ședințele comisiilor reunite pentru politică externă și pentru afaceri europene ale Camerei Deputaților și Senatului, unde prezintă proiectul de buget al Ministerului Afacerilor Externe.

România are noi zboruri rezervate prin mecanismul RescEU pentru repatrieri din Orientul Mijlociu

Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit, luni. detalii despre funcționarea acestui sistem de protecție civilă în contextul crizei. „În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunii Europene în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT, Liniile Poloneze, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane, hai să spunem, de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”. Țărnea a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs. „România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”. Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat: „Diferența între zborurile sub mecanismul RescEU și evacuările făcute sub mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, sunt că în cazul RescEU e vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, costurile și de menținere și de utilizare a acestuia sunt 100% asigurate de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”. Aproximativ 2.000 numărul de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat, a transmis Țărnea. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit prin mijloace proprii.

MAE a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial și a familiilor din Israel

MAE a precizat, vineri, că va continua să urmărească evoluția situației de securitate și este pregătit să acorde protecție consulară cetățenilor români aflați în zonă. Măsura vine pe fondul unor decizii similare la nivel internațional. Statele Unite au permis personalului guvernamental neesențial și membrilor familiilor acestora să părăsească Israelul, iar Marea Britanie și-a retras temporar tot personalul diplomatic din Iran. De asemenea, China a sfătuit cetățenii săi să evacueze Iranul „cât mai curând posibil”. Tensiunile regionale au determinat o mobilizare militară semnificativă. SUA a trimis două grupuri de portavioane, Gerald R. Ford și Abraham Lincoln, pre regiune, marcând cea mai mare concentrare de forțe americane în zonă din 2003. Portavionul Ford a părăsit baza NATO din Creta și se îndreaptă spre Israel și estul Mediteranei, iar Lincoln este deja operațional în Golful Persic. Mai multe țări au început să retragă persoanele aflate în întreținerea personalului diplomatic și personalul neesențial din unele locații din Orientul Mijlociu sau să recomande cetățenilor să evite călătoriile în Iran, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Washington și Teheran.

România își întărește relațiile cu țările nordice și promovează aderarea la OCDE

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat sâmbătă că, la invitația omologului său lituanian, Kęstutis Budrys, a prezentat perspectiva României în panelul „On the Road Again: NATO Summit in Ankara”, alături de Hakan Fidan, ministrul de externe al Turciei, și experți din SUA și NATO. De asemenea, spune că a discutat și despre aderarea României la OCDE. „Am discutat despre importanța strategică a Mării Negre și a Dunării, despre extinderea colaborării internaționale pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice, precum și despre nevoia de asigurare a securității maritime prin cooperare cu țările riverane”, a spus Țoiu. Aceasta a adăugat că discuțiile au avut loc în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara, dar și a Summitului B9, pe care România îl va găzdui la București în 2026, subliniind necesitatea coordonării strânse a aliaților NATO pe Flancul Estic și a combaterii amenințărilor hibride. În marja reuniunii, Oana Țoiu a avut și discuții bilaterale cu omologii săi din Estonia și Lituania. „Marcăm anul acesta și un prag simbolic, 35 de ani de relații diplomatice cu ambele state, cu care împărtășim o viziune similară atât în cadrul NATO, cât și în UE. Acestea sunt membre OCDE, iar votul și sprijinul lor sunt importante în parcursul aderării României la OCDE în 2026 (deja am îndeplinit, în ianuarie, încă două jaloane). Cu Estonia am explorat oportunități în domeniul strategic al mineralelor rare și am agreat un schimb de bune practici în educație și noi tehnologii. Cu Lituania am reconfirmat solidaritatea noastră prin participarea României la misiunile de Poliție Aeriană”, a precizat Țoiu. Ministrul a apreciat și prezența Oanei Lungescu, fost purtător de cuvânt NATO, în cadrul discuțiilor privind politica externă și securitatea, evidențiind potențialul de creștere al industriei românești de apărare și rolul parteneriatelor internaționale.

MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE.  De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine

MAE: România se alătură mecanismului PURL și alocă 50 de milioane de euro pentru Ucraina

Decizia a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar alocarea este realizată cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025. România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă. MAE arată că mecanismul PURL este „un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră” pentru administrația SUA, în contextul promovării unei împărțiri echitabile a responsabilităților de securitate între aliați. Prin acest mecanism, partea americană urmărește „implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei” și crearea unui cadru coordonat de acțiune bazat pe „eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică”. Scopul este „obținerea păcii durabile în Ucraina” Contribuția României la PURL va susține, „prin întărirea capacităților Ucrainei, obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina”. Programul permite alocări comune prin bugetul NATO și este în continuarea inițiativelor aliate ulterioare Summitului de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei secretarului general NATO, Mark Rutte, în România. Potrivit MAE, participarea României la mecanismul PURL „contribuie direct la consolidarea securității regionale” și este „pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii”. Întărirea capacității de reacție la amenințări hibride Totodată, aceasta creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin „creșterea interoperabilității instituționale” și „întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”. Ministerul reamintește că Summitul NATO de la Haga a dus la un angajament al aliaților de a crește gradual alocările pentru apărare, pe o perioadă de 10 ani, până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru cheltuieli conexe, inclusiv investiții în infrastructură cu dublă utilizare. În acest context, România a crescut atât resursele alocate, cât și execuția bugetară, la 94% în 2024 și până la 98% în 2025, conform datelor preliminare. România accesează 16,6 miliarde de euro prin SAFE De asemenea, prin mecanismul SAFE, România va accesa 16,6 miliarde de euro pentru creșterea capacității de apărare, achiziții de tehnică militară, dezvoltarea capabilităților tehnologice și modernizarea infrastructurii militare. MAE subliniază că „susținerea Ucrainei în fața persistenței agresiunii rusești este în sine o măsură de securitate”, iar România își respectă angajamentele asumate ca stat membru NATO și contribuie la eforturile diplomatice europene și aliate pentru obținerea unor garanții de securitate pentru Ucraina și pentru regiune.

Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU: Angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli

Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Oana Țoiu a scris pe pagina sa de Facebook că a fost o „discuție consistentă”, iar dialogul a abordat și ultimele evoluții în contextul conflictului din Ucraina. Totodată, în timpul acestei întâlniri s-a discutat și despre inițiativele ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale. „Am avut o discuție consistentă cu Secretarul General al Națiunilor Unite, Excelența Sa António Guterres, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Dialogul a inclus evoluțiile regionale în contextul războiului din Ucraina și inițiativele globale conduse de ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale”, a scris Oana Țoiu. „România rămâne un partener activ al ONU” România rămâne un partener activ al ONU, a subliniat Oana Țoiu, „în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”. „Am confirmat sprijinul ferm al României pentru o Organizație a Națiunilor Unite mai eficientă și angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli. România rămâne un partener activ al ONU în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”, a mai scris Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe ale României. Sursa foto main – Oana Țoiu / Facebook RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorin Grindeanu, mesaj de SUSȚINERE pentru R. Moldova: „Scrutinul parlamentar de azi este o oportunitate de a alege calea valorilor comune europene” Analiză. Avem datele: aceasta este cea mai periculoasă trecere de pietoni din București „Joaca” politicienilor de-a școala se resfrânge asupra elevilor. Un psiholog vorbește despre traumele copiilor, într-un an școlar tot mai imprevizibil: „Anxietate, insomnii sau simptome somatice” / „Un abuz asupra educației” Cele trei scenarii de pe masa Puterii de la Chișinău, vehiculate pe Telegram. Se anulează parlamentarele, pe modelul României? Răspunsul Maiei Sandu Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”