Miruță s-a apucat să rezolve și problemele altora. A sunat la Ministerul Apărării din Ucraina pentru a lămuri situația dronei căzute în Bulgaria
Ministrul interimar al Apărării, Dinel Miruță, spune că a contactat Ministerul Apărării din Ucraina pentru a clarifica informațiile privind drona care a ajuns pe teritoriul Bulgariei. Oficialul susține că partea ucraineană nu a confirmat că aparatul ar fi venit din România, iar drona nu a fost detectată de radarele militare românești sau bulgare și nici de cele ale Poliției de Frontieră. Miruță, discuții cu oficialii ucraineni despre dronă Miruță a declarat, joi seara, la B1 TV, că România a încercat să afle direct de la autoritățile ucrainene dacă există informații privind originea dronei. Loading … „Am luat legătura cu omologii de la Ministerul Apărării din Ucraina pe linia statului major. Ei au transmis că nu au vreo informație la momentul zilei de duminică, la momentul zilei în care s-a întâmplat, cum că drona aceea ar fi venit din România. Nu au vreo astfel de confirmare”, a declarat Dinel Miruță. Ministrul a explicat că aparatul nu a fost observat de sistemele radar din România, Bulgaria sau de cele ale Poliției de Frontieră. „Pe radarele Ministerului Apărării, care sunt acoperitoare în zona respectivă, că e o zonă cu relief plan, nu a fost observată. Pe radarele celor de la Poliția de Frontieră, din comunicările pe care ni le-au dat, de asemenea, pe radarele Ministerului Apărării din Bulgaria și ale autorităților, nu a fost”, a spus Miruță. Dinel Miruță a afirmat că a văzut imaginile și resturile dronei recuperate în urma incidentului: „Drona, am văzut-o și eu, resturi de acolo, e o dronă atipică, o dronă mică”, a declarat ministrul. Bulgaria anchetează originea dronei Pentru că aparatul a fost găsit pe teritoriul Bulgariei, ancheta privind modelul și originea acestuia revine autorităților de la Sofia, a explicat ministrul interimar al Apărării. „Având în vedere că nu e pe teritoriu românesc căzută, nu putem fi parte la anchetă. Adică autoritățile din Bulgaria fac ancheta respectivă, încearcă să-și dea seama despre model, despre distanța de la care putea fi lansată”, a explicat el. Radu Miruță Ce spune Miruță despre incidentul de la Costinești Referitor la drona descoperită la Costinești, unde autoritățile au închis temporar plaja, Miruță le-a transmis oamenilor să respecte indicațiile autorităților prezente la fața locului. „Unii oameni au o curiozitate care depășește capacitatea de a înțelege niște riscuri. Și în astfel de momente autoritățile statului sunt cele care totuși sunt coordonate de cineva și cel puțin pentru perimetrare și pentru ordinea efectuării operațiilor acolo pentru eliminarea pericolului sunt cele mai îndreptățite să stabilească secvența de pași”, a afirmat ministrul. Miruță a mai spus că, după incidentul de la Constanța, comunicarea dintre partea română și cea ucraineană s-a intensificat pe linia militară. Potrivit ministrului, România a solicitat un canal direct între forțele navale române și cele ucrainene, prin intermediul unei persoane de contact disponibile permanent. „Confirmăm cu ei, aproape în timp real, diverse evenimente pentru care noi avem nevoie de date”, a spus Miruță.
Fostul ministru ucrainean al Apărării susține că a fost demis din cauza reformei achizițiilor militare
Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a ocupat funcția de ministru al Apărării timp de șase luni și afirmă că schimbările propuse în domeniul achizițiilor publice au generat opoziție din partea unor oficiali din interiorul și din jurul ministerului. Reforma achizițiilor militare a provocat nemulțumiri Potrivit fostului ministru, principalul obiectiv al mandatului său a fost introducerea unui sistem de licitații transparente pentru achizițiile militare, precum și reorganizarea conducerii Ministerului Apărării, scrie Reuters. „Motivul este legat de achiziții, de licitații și de faptul că am început să reformăm procesele din acest domeniu”, a declarat Fedorov. El susține că aceste măsuri au provocat „nemulțumiri semnificative” în rândul unor persoane influente, care ulterior au început să exercite presiuni și să îi afecteze imaginea atât în cercurile apropiate președintelui, cât și în spațiul public. Fostul oficial a precizat că reforma urmărea eliminarea problemelor structurale din sistem și implementarea unor criterii noi pentru selectarea personalului din minister, bazate pe obiectivele asumate la începutul mandatului. Fostul ministru ucrainean al Apărării respinge existența unui conflict personal cu generalul Oleksandr Sîrski În cadrul remanierii guvernamentale din această lună, Mykhailo Fedorov a fost înlocuit de Yevhenii Khmara, fost șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În același pachet de schimbări politice a fost înlocuită și premierul Iulia Svîrîdenko. Demiterea lui Fedorov a fost urmată de proteste din partea susținătorilor săi, care au cerut revenirea acestuia în funcție. Ei au invocat contribuția fostului ministru la dezvoltarea capacităților Ucrainei de a lovi infrastructura militară rusă și la modernizarea Ministerului Apărării. Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că între Fedorov și comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, existau divergențe. Generalul a fost, la rândul său, înlocuit ulterior. Fedorov neagă însă existența unui conflict personal cu Sîrski și afirmă că diferențele dintre ei au fost legate exclusiv de viziunea asupra modului în care ar trebui gestionat războiul. „A fost mai degrabă un conflict de viziune asupra războiului. Ministerul Apărării nu a blocat nicio decizie a Statului Major sau a comandantului-șef”, a spus fostul ministru. A fost informat cu o oră înainte de demitere Fedorov a mai dezvăluit că președintele Volodimir Zelenski l-a anunțat despre demiterea sa cu aproximativ o oră înaintea unei reuniuni a grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului. Fostul ministru consideră că presiunile exercitate asupra sa au fost parte a unui proces mai amplu de rezistență la schimbările pe care încerca să le implementeze în sistemul de achiziții militare. În opinia sa, doar reconstruirea fundamentelor administrative ale ministerului putea elimina problemele existente și crește eficiența gestionării resurselor destinate armatei ucrainene.
Miruță respinge acuzațiile privind programul SAFE: Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția
„Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția, iar reacția a venit imediat: au scos răgușitele voci de serviciu”, a scris ministrul Radu Miruță pe pagina oficială de Facebook. Reacția vine după ce managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, l-a acuzat de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”, într-o intervenție televizată. Miruță a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Apărării ar decide direct firmele sau locațiile de producție din programul SAFE. „Ministerul Apărării nu decide nici firmele, nici locațiile proiectelor SAFE. Apărarea stabilește doar specificațiile tehnice. Apoi, alte instituții ale statului analizează unde pot fi produse echipamentele cu cerințele Armatei. Dar cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire, într-o ultimă încercare de a-și păstra controlul asupra banilor publici, așa cum au făcut zeci de ani”, a precizat el. Ministrul mai susține că în jurul programului SAFE au apărut atacuri publice motivate de pierderea influenței asupra modului în care erau gestionate contractele din industria de apărare. „Cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire”, a mai afirmat acesta. Referindu-se direct la Răzvan Pîrcălăbescu, ministrul a făcut trimitere la perioada în care a condus Ministerul Economiei, afirmând că a sesizat nereguli privind conducerea Romarm. „Când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm. Rapoartele arătau clar: ajunsese în funcție pe baza unor documente care nu ar fi trecut nici de verificarea formală a dosarului Mai mult, ocupa simultan poziții incompatibile – în industria de apărare și în structura responsabilă de comerț exterior”, a declarat Miruță. Miruță vorbește despre existența unei rețele de influență în companiile de stat „O rețea întreagă, legată în același punct de comandă, a orchestrat situații absurde: subalterni puși în comisii care își numeau apoi în funcția de deasupra proprii superiori. Așa a ajuns și Pîrcălăbescu, din șef de cabinet al ministrului PSD al Economiei, Radu Oprea, director la Romarm – în subordinea aceluiași ministru”, a afirmat ministrul, susținând că astfel de practici au dus la „bani în buzunarele unora și degradare în companiile statului”. În opinia sa, reacțiile din prezent sunt consecința încercărilor de a reforma sistemul. „Ca ministru al Economiei am început să destructurez această rețea care a blocat industria de apărare. De aici și reacțiile. Sunt zgomotoase, dar goale: în spatele acuzațiilor nu există argumente”, a mai spus Miruță. „O schimbare majoră față de trecut” El susține că programul SAFE schimbă radical modul de funcționare al industriei de apărare. „Prin SAFE, 60% din ceea ce va primi Armata se va produce în România. Este o schimbare majoră față de trecut, când se cumpăra direct din afară. Acum, companii din Franța și Germania nu mai livrează doar produse – vin în România, construiesc capacități de producție, angajează oameni și plătesc taxe aici. Asta încă nu le vine să creadă celor care ‘orchestrau’ contractele înainte: că am impus un exemplu, pe care le va fi greu în viitor să îl ocolească – plătim dacă din acești bani se produce fizic în România. Ceea ce Romarm nu a reușit, deși are miliarde în conturi nefolosite pe care nu este în stare să le utilizeze pentru investiții, începe să se întâmple prin SAFE”, a transmis Miruță. „Ce fac ei acum nu e nici despre prostie, nici despre faptul că se uită umiliți cum s-a reușit ceea ce ei n-au reușit. Este despre pierderea controlului asupra unui sistem opac pe care l-au tot crescut și stăpânit, în care incompetența era recompensată, iar banii publici erau direcționați”, a încheiat Miruță. Programul SAFE (Security Action for Europe) este o inițiativă a Uniunii Europene estimată la aproximativ 150 de miliarde de euro, din care României îi revin circa 16,6 miliarde de euro. Prima etapă a proiectelor, de peste 8,3 miliarde de euro, a fost deja transmisă spre aprobare.
Ministrul Apărării, despre mecanismul SAFE: 11 achiziții unice, realizate doar de România
Întrebat câte dintre cele 21 de programe vor fi integrate în România, Radu Miruță a precizat că 11 sunt achiziții unice, realizate doar de România, iar 10 sunt achiziții în comun cu alte state europene, precum programul pentru rachetele Mistral. „11 sunt achiziții singulare. Achiziții singulare înseamnă că România e singură în achiziția respectivă și pentru toate astea trebuie să există un procent de localizare în România”, a spus ministrul Apărării, la TVR. „Există o platformă centralizată, noi spunem care sunt achizițiile noastre unice, poate că sunt și alte țări care vor să se lipească de comanda României. Ăla e bonusul care vine suplimentar, nu știm dacă se va întâmpla sau nu se va întâmpla”, a explicat ministrul. Miruță a precizat și motivele pentru care achizițiile nu pot fi făcute în comun cu alte state „Noi nu putem să facem toate achizițiile în comun cu alții din două motive. Unul, vrem să folosim banii ăștia pentru a dezlega, a dezmorți fabrici din România. Al doilea lucru, armata română nu e tot timpul în pas ca necesitate cu armata altor țări. Poate că ce cumpărăm noi acum, Franța, Germania, a cumpărat deja. Și mă uit și eu la ce are nevoie armata țării mele. Și de asta avem 11 proiecte singulare”, a spus el. El a subliniat că, deși doar 11 proiecte sunt unice, acestea reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare, procent calculat doar pentru partea de armament. În plus, el a explicat importanța unui procent realist de localizare. „Punerea unui procent agresiv crește prețul nerezonabil. Dacă vrei 100% producție în România, prețul ar putea fi aproape dublu. Trebuie să analizăm ce procent merită în funcție de cost și tehnologie”, a completat Miruță. Radu Miruță a atras atenția asupra nevoii de a dezvolta industria navală. „Vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Avem acum contract pentru 900 de milioane pentru patru nave. Am pus bani în SAFE pentru încă patru. Este ceva ce n-am avut și acum avem. Mai există suportul pe care îl avem cu avioanele F-16, radarele suplimentare care supraveghează zona Mării Negre”, a mai spus Miruță. Referitor la riscul de a pierde finanțarea, ministrul a fost tranșant: „Dacă nu vom reuși să producem până în 2030, nu înseamnă că pierdem toți banii. Vom pierde proporțional ce n-am produs. De exemplu, din 298 mașini de luptă ale infanteriei, dacă se vor produce 200, nu pierdem toți banii; alea-s finanțate, 98 pierdem, dar 200 vor fi produse în România”.
Radu Miruță anunță două variante privind posibilitatea promovării CSA Steaua București
„Eu principial spun că, dacă ești bun sau dacă ești rău, trebuie să bați sau să pierzi pe terenul de joc. Nu să fie o barieră în mâna unui politician care să spună că ai ajuns să promovezi în Divizia A și nu poți pentru că este o lege care îți interzice”, a explicat ministrul Radu Miruță, la TVR, despre situația CSA Steaua. Miruță a adăugat că există două variante pentru a depăși această barieră: schimbarea legii sau împărțirea între sectorul public și cel privat. „Sunt în analiză zilele acestea care dintre cele două metode pot avea șansă mai mare sau se merge cu ele în paralel”, a precizat el. Ministrul a subliniat importanța corectitudinii pentru sportivi. „Nu este cinstit să ții niște sportivi buni pe margine, după ce s-au luptat 90 de minute, doar pentru că cineva a scris cu pixul undeva că nu au voie să joace mai departe. Vorbesc despre fotbal, dar se aplică și la celelalte sporturi”, a conchis ministrul. CSA Steaua evoluează în Liga a doua și nu poate accede în primul eșalon din cauza statutului juridic. Fiind un club de drept public, nu îndeplinește condițiile cerute pentru participarea în Superliga României.
Ministrul Apărării, discuții cu Secretarul General al NATO la München: România, pilon de stabilitate pe Flancul Estic
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis duminică, după participarea la Conferința de Securitate de la München că România își întărește rolul în cadrul NATO. Radu Miruţă a purtat în weekend discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu omologi din mai multe state, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare. „Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a declarat Miruță pe Facebook. Conform celor spuse, întâlnirea ministrului Apărării cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă. „A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură.”, a transmis Miruță. Ministrul a afirmat că discuțiile au fost și despre Flancul Estic, ce include segmentul de la Marea Baltică până la Marea Neagră, dar și contribuțiile pentru susținerea acestuia. „Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre.”, a spus ministrul. În cadrul deplasării sale la München, discuțiile cu oficialii europene au fost „directe și orientate spre acțiune”, a declarat Radu Miruță. „Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat. Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp.” „Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România.”, a adăugat Miruță.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, întâlnire cu omologul său ucrainean la Bruxelles: Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiție directă în securitatea Europei”
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu omologul său ucrainean, Mihailo Fedorov, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul României pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al MApN, discuţiile „au vizat evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi coordonarea eforturilor în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse”. În cadrul întrevederii, Radu Miruţă a pus accent pe angajamentul României de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la evenimente internaţionale. „România şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la iniţiative internaţionale, inclusiv la nivel european, pentru valorificarea oportunităţilor comune din domeniul industriei de apărare şi al cooperării tehnologice, precum SAFE şi BraveTech EU”, se arată în comunicatul MApN. Partea ucraineană a apreciat donaţia sistemului PATRIOT de către România, alături de contribuţia financiară la mecanismul NATO – Prioritised Ukraine’s Requirements List (PURL). Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că gesturile României sunt esenţiale pentru consolidarea rezilienţei armatei ucrainene. Discuţiile au inclus şi planuri de sprijin pe termen mediu şi lung în formate multinaţionale, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea arhitecturii regionale de securitate. „Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiţie directă în securitatea Europei şi a NATO, o investiţie în securitatea noastră. Vom continua să contribuim activ la eforturile comune de apărare şi descurajare, prin instruire, participare la misiuni internaţionale şi implicare în iniţiative multinaţionale”, a afirmat Radu Miruță. Întrevederea a reconfirmat dialogul excelent dintre cele două ţări şi angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, în beneficiul stabilităţii euroatlantice şi al securităţii regionale, potrivit MApN. Radu Miruță, discuții la Bruxelles despre întărirea apărării europene până în 2030 De asemenea, Radu Miruță s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, și cu Andrius Kubilius, Comisarul European pentru Apărare și Spațiu. Cei doi au discutat despre planurile UE de întărire a capacității de apărare, creșterea competitivității industriei europene și pregătirea Europei pentru obiectivele stabilite până în 2030. În cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre importanța aplicării inițiativelor europene pentru creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării, conform Foaiei de parcurs „Defence Readiness Roadmap 2030”. Oficialii au declarat că este nevoie de o întărire a industriei și tehnologiei de apărare la nivel european, astfel încât echipamentele necesare să poată fi produse rapid până în 2030. Ei au apreciat rolul Comisiei Europene în susținerea investițiilor și implementarea programelor pentru industria de apărare, cum ar fi SAFE și Programul privind industria europeană de apărare (EDIP), se arată în comunicatul MApN.
Miruță, despre pensiile militarilor: E o nedreptate care a început în 2017 și o voi corecta
„Problema a plecat din momentul în care creșterea veniturilor celor care sunt în activitate nu a mai fost sincronizată să tragă după ea și creșterea pensiilor celor care nu mai sunt în activitate (…) E o nedreptate care a început în 2017 (…) Eu vă spun că am preluat o situație cu foarte multe probleme și o voi lăsa cu mai puține probleme”, a explicat ministrul, joi seară, la Digi24. Miruță a detaliat că soluția trece prin stimularea militarilor să rămână mai mult în activitate, fără obligativitate, pentru a economisi resurse care apoi să fie folosite pentru reducerea diferențelor dintre pensiile mai vechi și cele noi. „Astăzi am verificat la Ministerul Apărării dintre cei care ar fi îndeplinit toate condițiile să se pensioneze, 75% au decis să nu plece la pensie chiar dacă ar fi putut, fără să primească nimic în plus (…) Dacă oamenii primesc 10% în plus după ce îndeplinesc vârsta de pensionare și decid să rămână în activitate, cred că vor rămâne”, a spus Miruță. El a adăugat că legea în vigoare stabilește că vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani în 2035 și că orice modificare va fi aplicată doar dacă persoanele aleg să se pensioneze conform noilor reguli.
Nici n-a adoptat bine toate pachetele de reformă, că Ilie Bolojan a mai anunțat una: reforma pensiilor în sectorul de ordine publică și apărare
Premierul Ilie Bolojan a anunțat într-un interviu pentru G4Media că, după adoptarea reformei privind tăierile din administrația publică, următorul pachet e reformă vizează pensiile din sistemul de ordine publică și apărare națională. Potrivit datelor CSM, dacă în magistratură vorbim despre 5000 de pensii de serviciu, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională – beneficiarii pensiilor de serviciu sunt peste 210.000. Ilie Bolojan: „Următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare” Întrebat de jurnaliști dacă vizează o reformă a „pensiilor militarilor care să crească vârsta de pensionare”, premierul Bolojan a răspuns: „Și acest lucru trebuie făcut pentru că, orice s-ar spune, este anormal să aveți o știre cu șeful Poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri, când văd o astfel de știre. Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută și este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii, care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni, dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”. Pachetul privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților – care vizează în jur de 5000 de persoane – este în continuare în discuția Curții Constituționale, care trebuie să ia o decizie pe constituționalitate, pe 11 februarie. Modificările pe care insistă Bolojan sunt respinse atât de magistrați, de CSM, dar și de Curtea Supremă care a atacat pachetul la CCR. Însă în ceea ce privește pensiile de serviciu din zona de ordine publică, apărare și siguranță națională – acestea sunt în jur de 210.000 – potrivit datelor din CSM. Potrivit jurisprudenței CCR, de pensii de serviciu beneficiază Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerul Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să facă proba!” Ilie Bolojan se ceartă cu Rareș Bogdan și sugerează că fostul prim-vicepreședinte PNL este mincinos Ilie Bolojan constată că românii au obosit „total”, pentru că nu văd rezultatele guvernării sale. Premierul nu exclude să adopte reforma administrației publice prin OUG. Ce spune de pensiile speciale și CCR Bolojan îl lasă pe Nicușor Dan să vină cu propuneri pentru SRI și SIE: „Mi se pare un aspect de politețe”
Zelenski îl propune pe Mykhailo Fedorov pentru funcția de ministru al Apărării
Volodimir Zelenski a declarat vineri că Mykhailo Fedorov ar urma să preia conducerea Ministerului Apărării, înlocuindu-l pe Denys Șmîhal, aflat în funcție de mai puțin de șase luni. Numirea trebuie aprobată de Parlamentul ucrainean, conform Constituției. Anunțul vine în contextul unei reorganizări majore la vârful puterii. Șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, a fost numit la conducerea Administrației Prezidențiale, iar Oleh Ivașcenko, șeful serviciului de informații externe, i-a luat locul lui Budanov, notează Kyiv Independent. Zelenski a justificat alegerea lui Fedorov prin implicarea sa directă în dezvoltarea programelor de drone și prin eficiența demonstrată în digitalizarea administrației publice. „Mykhailo este profund implicat în linia dronelor și lucrează foarte eficient la digitalizarea proceselor statului”, a spus președintele ucrainean. Mykhailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Zelenski. Intrat în politică în 2019, după o carieră în mediul privat, el a devenit rapid arhitectul strategiei digitale a statului ucrainean și cel mai tânăr ministru din istoria țării. Sub coordonarea sa, Ucraina a lansat aplicația Diia, care a mutat numeroase servicii publice pe telefonul mobil. În ultimii ani, Fedorov a avut un rol-cheie și în dezvoltarea tehnologiilor militare, inclusiv prin proiecte de producție de drone și inițiativa Brave1, care leagă sectorul digital de cel al apărării.