Miruță respinge acuzațiile privind programul SAFE: Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția
„Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția, iar reacția a venit imediat: au scos răgușitele voci de serviciu”, a scris ministrul Radu Miruță pe pagina oficială de Facebook. Reacția vine după ce managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, l-a acuzat de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”, într-o intervenție televizată. Miruță a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Apărării ar decide direct firmele sau locațiile de producție din programul SAFE. „Ministerul Apărării nu decide nici firmele, nici locațiile proiectelor SAFE. Apărarea stabilește doar specificațiile tehnice. Apoi, alte instituții ale statului analizează unde pot fi produse echipamentele cu cerințele Armatei. Dar cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire, într-o ultimă încercare de a-și păstra controlul asupra banilor publici, așa cum au făcut zeci de ani”, a precizat el. Ministrul mai susține că în jurul programului SAFE au apărut atacuri publice motivate de pierderea influenței asupra modului în care erau gestionate contractele din industria de apărare. „Cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire”, a mai afirmat acesta. Referindu-se direct la Răzvan Pîrcălăbescu, ministrul a făcut trimitere la perioada în care a condus Ministerul Economiei, afirmând că a sesizat nereguli privind conducerea Romarm. „Când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm. Rapoartele arătau clar: ajunsese în funcție pe baza unor documente care nu ar fi trecut nici de verificarea formală a dosarului Mai mult, ocupa simultan poziții incompatibile – în industria de apărare și în structura responsabilă de comerț exterior”, a declarat Miruță. Miruță vorbește despre existența unei rețele de influență în companiile de stat „O rețea întreagă, legată în același punct de comandă, a orchestrat situații absurde: subalterni puși în comisii care își numeau apoi în funcția de deasupra proprii superiori. Așa a ajuns și Pîrcălăbescu, din șef de cabinet al ministrului PSD al Economiei, Radu Oprea, director la Romarm – în subordinea aceluiași ministru”, a afirmat ministrul, susținând că astfel de practici au dus la „bani în buzunarele unora și degradare în companiile statului”. În opinia sa, reacțiile din prezent sunt consecința încercărilor de a reforma sistemul. „Ca ministru al Economiei am început să destructurez această rețea care a blocat industria de apărare. De aici și reacțiile. Sunt zgomotoase, dar goale: în spatele acuzațiilor nu există argumente”, a mai spus Miruță. „O schimbare majoră față de trecut” El susține că programul SAFE schimbă radical modul de funcționare al industriei de apărare. „Prin SAFE, 60% din ceea ce va primi Armata se va produce în România. Este o schimbare majoră față de trecut, când se cumpăra direct din afară. Acum, companii din Franța și Germania nu mai livrează doar produse – vin în România, construiesc capacități de producție, angajează oameni și plătesc taxe aici. Asta încă nu le vine să creadă celor care ‘orchestrau’ contractele înainte: că am impus un exemplu, pe care le va fi greu în viitor să îl ocolească – plătim dacă din acești bani se produce fizic în România. Ceea ce Romarm nu a reușit, deși are miliarde în conturi nefolosite pe care nu este în stare să le utilizeze pentru investiții, începe să se întâmple prin SAFE”, a transmis Miruță. „Ce fac ei acum nu e nici despre prostie, nici despre faptul că se uită umiliți cum s-a reușit ceea ce ei n-au reușit. Este despre pierderea controlului asupra unui sistem opac pe care l-au tot crescut și stăpânit, în care incompetența era recompensată, iar banii publici erau direcționați”, a încheiat Miruță. Programul SAFE (Security Action for Europe) este o inițiativă a Uniunii Europene estimată la aproximativ 150 de miliarde de euro, din care României îi revin circa 16,6 miliarde de euro. Prima etapă a proiectelor, de peste 8,3 miliarde de euro, a fost deja transmisă spre aprobare.
Ministrul Apărării, despre mecanismul SAFE: 11 achiziții unice, realizate doar de România
Întrebat câte dintre cele 21 de programe vor fi integrate în România, Radu Miruță a precizat că 11 sunt achiziții unice, realizate doar de România, iar 10 sunt achiziții în comun cu alte state europene, precum programul pentru rachetele Mistral. „11 sunt achiziții singulare. Achiziții singulare înseamnă că România e singură în achiziția respectivă și pentru toate astea trebuie să există un procent de localizare în România”, a spus ministrul Apărării, la TVR. „Există o platformă centralizată, noi spunem care sunt achizițiile noastre unice, poate că sunt și alte țări care vor să se lipească de comanda României. Ăla e bonusul care vine suplimentar, nu știm dacă se va întâmpla sau nu se va întâmpla”, a explicat ministrul. Miruță a precizat și motivele pentru care achizițiile nu pot fi făcute în comun cu alte state „Noi nu putem să facem toate achizițiile în comun cu alții din două motive. Unul, vrem să folosim banii ăștia pentru a dezlega, a dezmorți fabrici din România. Al doilea lucru, armata română nu e tot timpul în pas ca necesitate cu armata altor țări. Poate că ce cumpărăm noi acum, Franța, Germania, a cumpărat deja. Și mă uit și eu la ce are nevoie armata țării mele. Și de asta avem 11 proiecte singulare”, a spus el. El a subliniat că, deși doar 11 proiecte sunt unice, acestea reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare, procent calculat doar pentru partea de armament. În plus, el a explicat importanța unui procent realist de localizare. „Punerea unui procent agresiv crește prețul nerezonabil. Dacă vrei 100% producție în România, prețul ar putea fi aproape dublu. Trebuie să analizăm ce procent merită în funcție de cost și tehnologie”, a completat Miruță. Radu Miruță a atras atenția asupra nevoii de a dezvolta industria navală. „Vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Avem acum contract pentru 900 de milioane pentru patru nave. Am pus bani în SAFE pentru încă patru. Este ceva ce n-am avut și acum avem. Mai există suportul pe care îl avem cu avioanele F-16, radarele suplimentare care supraveghează zona Mării Negre”, a mai spus Miruță. Referitor la riscul de a pierde finanțarea, ministrul a fost tranșant: „Dacă nu vom reuși să producem până în 2030, nu înseamnă că pierdem toți banii. Vom pierde proporțional ce n-am produs. De exemplu, din 298 mașini de luptă ale infanteriei, dacă se vor produce 200, nu pierdem toți banii; alea-s finanțate, 98 pierdem, dar 200 vor fi produse în România”.
Radu Miruță anunță două variante privind posibilitatea promovării CSA Steaua București
„Eu principial spun că, dacă ești bun sau dacă ești rău, trebuie să bați sau să pierzi pe terenul de joc. Nu să fie o barieră în mâna unui politician care să spună că ai ajuns să promovezi în Divizia A și nu poți pentru că este o lege care îți interzice”, a explicat ministrul Radu Miruță, la TVR, despre situația CSA Steaua. Miruță a adăugat că există două variante pentru a depăși această barieră: schimbarea legii sau împărțirea între sectorul public și cel privat. „Sunt în analiză zilele acestea care dintre cele două metode pot avea șansă mai mare sau se merge cu ele în paralel”, a precizat el. Ministrul a subliniat importanța corectitudinii pentru sportivi. „Nu este cinstit să ții niște sportivi buni pe margine, după ce s-au luptat 90 de minute, doar pentru că cineva a scris cu pixul undeva că nu au voie să joace mai departe. Vorbesc despre fotbal, dar se aplică și la celelalte sporturi”, a conchis ministrul. CSA Steaua evoluează în Liga a doua și nu poate accede în primul eșalon din cauza statutului juridic. Fiind un club de drept public, nu îndeplinește condițiile cerute pentru participarea în Superliga României.
Ministrul Apărării, discuții cu Secretarul General al NATO la München: România, pilon de stabilitate pe Flancul Estic
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis duminică, după participarea la Conferința de Securitate de la München că România își întărește rolul în cadrul NATO. Radu Miruţă a purtat în weekend discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu omologi din mai multe state, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare. „Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a declarat Miruță pe Facebook. Conform celor spuse, întâlnirea ministrului Apărării cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă. „A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură.”, a transmis Miruță. Ministrul a afirmat că discuțiile au fost și despre Flancul Estic, ce include segmentul de la Marea Baltică până la Marea Neagră, dar și contribuțiile pentru susținerea acestuia. „Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre.”, a spus ministrul. În cadrul deplasării sale la München, discuțiile cu oficialii europene au fost „directe și orientate spre acțiune”, a declarat Radu Miruță. „Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat. Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp.” „Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România.”, a adăugat Miruță.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, întâlnire cu omologul său ucrainean la Bruxelles: Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiție directă în securitatea Europei”
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu omologul său ucrainean, Mihailo Fedorov, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul României pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al MApN, discuţiile „au vizat evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi coordonarea eforturilor în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse”. În cadrul întrevederii, Radu Miruţă a pus accent pe angajamentul României de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la evenimente internaţionale. „România şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la iniţiative internaţionale, inclusiv la nivel european, pentru valorificarea oportunităţilor comune din domeniul industriei de apărare şi al cooperării tehnologice, precum SAFE şi BraveTech EU”, se arată în comunicatul MApN. Partea ucraineană a apreciat donaţia sistemului PATRIOT de către România, alături de contribuţia financiară la mecanismul NATO – Prioritised Ukraine’s Requirements List (PURL). Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că gesturile României sunt esenţiale pentru consolidarea rezilienţei armatei ucrainene. Discuţiile au inclus şi planuri de sprijin pe termen mediu şi lung în formate multinaţionale, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea arhitecturii regionale de securitate. „Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiţie directă în securitatea Europei şi a NATO, o investiţie în securitatea noastră. Vom continua să contribuim activ la eforturile comune de apărare şi descurajare, prin instruire, participare la misiuni internaţionale şi implicare în iniţiative multinaţionale”, a afirmat Radu Miruță. Întrevederea a reconfirmat dialogul excelent dintre cele două ţări şi angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, în beneficiul stabilităţii euroatlantice şi al securităţii regionale, potrivit MApN. Radu Miruță, discuții la Bruxelles despre întărirea apărării europene până în 2030 De asemenea, Radu Miruță s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, și cu Andrius Kubilius, Comisarul European pentru Apărare și Spațiu. Cei doi au discutat despre planurile UE de întărire a capacității de apărare, creșterea competitivității industriei europene și pregătirea Europei pentru obiectivele stabilite până în 2030. În cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre importanța aplicării inițiativelor europene pentru creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării, conform Foaiei de parcurs „Defence Readiness Roadmap 2030”. Oficialii au declarat că este nevoie de o întărire a industriei și tehnologiei de apărare la nivel european, astfel încât echipamentele necesare să poată fi produse rapid până în 2030. Ei au apreciat rolul Comisiei Europene în susținerea investițiilor și implementarea programelor pentru industria de apărare, cum ar fi SAFE și Programul privind industria europeană de apărare (EDIP), se arată în comunicatul MApN.
Miruță, despre pensiile militarilor: E o nedreptate care a început în 2017 și o voi corecta
„Problema a plecat din momentul în care creșterea veniturilor celor care sunt în activitate nu a mai fost sincronizată să tragă după ea și creșterea pensiilor celor care nu mai sunt în activitate (…) E o nedreptate care a început în 2017 (…) Eu vă spun că am preluat o situație cu foarte multe probleme și o voi lăsa cu mai puține probleme”, a explicat ministrul, joi seară, la Digi24. Miruță a detaliat că soluția trece prin stimularea militarilor să rămână mai mult în activitate, fără obligativitate, pentru a economisi resurse care apoi să fie folosite pentru reducerea diferențelor dintre pensiile mai vechi și cele noi. „Astăzi am verificat la Ministerul Apărării dintre cei care ar fi îndeplinit toate condițiile să se pensioneze, 75% au decis să nu plece la pensie chiar dacă ar fi putut, fără să primească nimic în plus (…) Dacă oamenii primesc 10% în plus după ce îndeplinesc vârsta de pensionare și decid să rămână în activitate, cred că vor rămâne”, a spus Miruță. El a adăugat că legea în vigoare stabilește că vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani în 2035 și că orice modificare va fi aplicată doar dacă persoanele aleg să se pensioneze conform noilor reguli.
Nici n-a adoptat bine toate pachetele de reformă, că Ilie Bolojan a mai anunțat una: reforma pensiilor în sectorul de ordine publică și apărare
Premierul Ilie Bolojan a anunțat într-un interviu pentru G4Media că, după adoptarea reformei privind tăierile din administrația publică, următorul pachet e reformă vizează pensiile din sistemul de ordine publică și apărare națională. Potrivit datelor CSM, dacă în magistratură vorbim despre 5000 de pensii de serviciu, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională – beneficiarii pensiilor de serviciu sunt peste 210.000. Ilie Bolojan: „Următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare” Întrebat de jurnaliști dacă vizează o reformă a „pensiilor militarilor care să crească vârsta de pensionare”, premierul Bolojan a răspuns: „Și acest lucru trebuie făcut pentru că, orice s-ar spune, este anormal să aveți o știre cu șeful Poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri, când văd o astfel de știre. Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută și este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii, care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni, dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”. Pachetul privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților – care vizează în jur de 5000 de persoane – este în continuare în discuția Curții Constituționale, care trebuie să ia o decizie pe constituționalitate, pe 11 februarie. Modificările pe care insistă Bolojan sunt respinse atât de magistrați, de CSM, dar și de Curtea Supremă care a atacat pachetul la CCR. Însă în ceea ce privește pensiile de serviciu din zona de ordine publică, apărare și siguranță națională – acestea sunt în jur de 210.000 – potrivit datelor din CSM. Potrivit jurisprudenței CCR, de pensii de serviciu beneficiază Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerul Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să facă proba!” Ilie Bolojan se ceartă cu Rareș Bogdan și sugerează că fostul prim-vicepreședinte PNL este mincinos Ilie Bolojan constată că românii au obosit „total”, pentru că nu văd rezultatele guvernării sale. Premierul nu exclude să adopte reforma administrației publice prin OUG. Ce spune de pensiile speciale și CCR Bolojan îl lasă pe Nicușor Dan să vină cu propuneri pentru SRI și SIE: „Mi se pare un aspect de politețe”
Zelenski îl propune pe Mykhailo Fedorov pentru funcția de ministru al Apărării
Volodimir Zelenski a declarat vineri că Mykhailo Fedorov ar urma să preia conducerea Ministerului Apărării, înlocuindu-l pe Denys Șmîhal, aflat în funcție de mai puțin de șase luni. Numirea trebuie aprobată de Parlamentul ucrainean, conform Constituției. Anunțul vine în contextul unei reorganizări majore la vârful puterii. Șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, a fost numit la conducerea Administrației Prezidențiale, iar Oleh Ivașcenko, șeful serviciului de informații externe, i-a luat locul lui Budanov, notează Kyiv Independent. Zelenski a justificat alegerea lui Fedorov prin implicarea sa directă în dezvoltarea programelor de drone și prin eficiența demonstrată în digitalizarea administrației publice. „Mykhailo este profund implicat în linia dronelor și lucrează foarte eficient la digitalizarea proceselor statului”, a spus președintele ucrainean. Mykhailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Zelenski. Intrat în politică în 2019, după o carieră în mediul privat, el a devenit rapid arhitectul strategiei digitale a statului ucrainean și cel mai tânăr ministru din istoria țării. Sub coordonarea sa, Ucraina a lansat aplicația Diia, care a mutat numeroase servicii publice pe telefonul mobil. În ultimii ani, Fedorov a avut un rol-cheie și în dezvoltarea tehnologiilor militare, inclusiv prin proiecte de producție de drone și inițiativa Brave1, care leagă sectorul digital de cel al apărării.
Miruță, despre dronele rusești de la granița României: Ridicările de F-16 sunt aproape zilnice
„S-au ridicat două avioane F-16 de la Fetești. Sunt proceduri clasice pe care specialiștii din Armata Română le fac în colaborare și în coordonare cu centrul de la Torrejón, NATO, din Spania. Radarele românești văd dincolo de graniță și, în anumite contexte, atunci când se identifică o țintă, o dronă care se îndreaptă înspre România, în funcție de context se decide tehnic dacă, preventiv, se ridică avioanele pentru a monitoriza dacă ținta asta ar intra în spațiul aerian românesc sau nu”, a spus Miruță, vineri seara, la Antena 3 CNN. Atacuri „constante” ale rușilor Ministrul a explicat că situația este deosebit de sensibilă în proximitatea graniței cu Ucraina, în special în zona Izmail. „Fiindcă suntem în proximitatea graniței cu Ucraina, în special în zona Izmail, unde există atacuri constante ale rușilor împotriva celor din Ucraina, împotriva zonelor portuare din Ucraina, e foarte la limită între a-ți da seama dacă drona care vine să atace Ucraina se oprește fix la limită sau scapă și în spațiul aerian românesc. Și atunci, în funcție de situație, există în zonă și apărarea antiaeriană, există și aceste avioane care se ridică pentru a preveni dacă cineva ar vrea să treacă mai mult de spațiul aerian românesc și, da, sunt ridicări aproape zilnice, cel puțin în ultimele două zile”, a declarat ministrul Apărării. Legislația privind încălcarea spațiului aerian Întrebat dacă forțele aeriene române și cele aliate au mandat să doboare dronele care încalcă spațiul aerian sau terestru al României, Miruță a făcut referire la legislația recent modificată. „Sunt comunicări care se întâmplă în timp real, dați-vă seama că e vorba de câteva minute. Legea modificată acum două luni de zile permite ca decizia să fie pentru doborâre. Pentru drone și pentru avioane nemilitare, decizia finală este militară, este la comandantul unității care gestionează așa ceva. Pentru avioane civile, decizia finală este la ministru”, a precizat el. Coordonarea cu structurile NATO Ministrul a subliniat că deciziile sunt luate în urma unei evaluări complexe, în coordonare cu structurile NATO. „Evident, în legătură cu piloții, în legătură cu cei de la centrul de la Torrejón, coordonat de NATO, sunt foarte mulți parametri care sunt măsurați și clarificați înainte de a se lua această decizie. Însă, da, dați-vă seama că la viteza pe care o au dronele, trecerea Dunării e o chestiune de câteva secunde și atunci noi, văzând dronele pe radarele românești, îndreptându-se de la 15, 20, 40 de kilometri, în funcție de situație, nu pentru toate dronele care se văd pe radarele românești se ridică avioanele, ca să fim foarte clar înțeleși. Dar da, atunci când se ridică, decizia tehnică este că ar fi mai indicat să se ridice și să prevină decât să nu”, a mai declarat Miruță. Autoritățile au emis vineri un nou mesaj Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, după ce au fost detectate drone la granița cu România. Două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost ridicate în aer pentru a monitoriza zona de frontieră cu Ucraina, în nordul județului Tulcea.
Radu Miruță, despre demisia lui Ionuț Moșteanu de la Apărare: N-ar fi trebuit să o facă, pentru că a fost o inadvertență în CV-ul lui
Actualul ministru al Economiei, Radu Miruță – care este nominalizat acum de USR să preia portofoliul de la Apărare – a afirmat joi seara, la emisiunea „România Politică” de la Prima News, că Ionuț Moșteanu nu ar fi trebuit să își dea demisia din funcția de ministru al Apărării. Acesta spune că greșelile făcute de Moșteanu în CV-ul său privind studiile sunt regretabile, care nu trebuiau să fie făcute. „Eu cred că n-ar fi trebuit să demisioneze, pentru că a fost o inadvertență în CV-ul lui. Și noi am ridicat lucrurile astea la un nivel foarte mare de așteptări în politica USR. Însă hai să ne uităm care au fost consecințele. Ionuț Moșteanu a trecut acolo, nici nu mai știu, Universitatea Athenaeum în loc de Bioterra. Sigur, e o nepotrivire pentru care trebuia să există atenție”, a afirmat Miruță, la Prima News. Totuși, ministrul Economiei sugerează că „nu e ca și cum a venit și a spus că a făcut Harvard sau Sorbona, el făcând o universitate dintre cele două. Este o nepotrivire, regretabilă, care nu trebuia să fie făcută”. Întrebat dacă există o legătură cu faptul că scandalul a apărut în săptămâna în care au avut loc alegerile pentru Primăria Capitalei, Miruță a adus în discuție un alt caz în care era menționat Ionuț Moșteanu. „Cu două săptămâni înainte, Ionuț Moșteanu era un erou că refuzase pe interceptările procurorilor o șpagă de un milion de euro. (…) Sigur, este o greșeală. Nu vreau să spun că n-a fost o greșeală. Însă, eu-l cunosc de mult timp și dacă mulți români ar fi precum Ionuț Moșteanu, țara asta ar merge un pic mai bine”, a conchis Miruță. Scandalul CV-ului lui Moșteanu Ionuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării la sfârșitul lunii noiembrie, în urma scandalului privind studiile din CV-ul său. O anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile lui Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci. Investigația arată că, ulterior, acesta a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.