Oana Țoiu, despre retragerea trupelor SUA din Germania: Nu poate fi privită în niciun fel într-o notă pozitivă
„Evident, acest anunț nu poate fi văzut decât într-o notă de îngrijorare. NATO se bazează pe o relație transatlantică puternică”, a declarat Oana Țoiu. Șefa diplomației române a subliniat că statele europene au făcut pași importanți în ultimii ani pentru a-și întări capacitatea militară proprie. „Sigur, Europa, Germania, România, Polonia, țările de pe flancul estic, Italia, Franța, noi toți am făcut în ultimii ani pași decișivi în a ne crește propria capacitate de apărare, propria capacitate de descurajare”, a mai spus Țoiu. România susține investițiile în apărare, dar și parteneriatul cu SUA Potrivit acesteia, România se numără printre țările care susțin atât dezvoltarea industriei proprii de apărare, cât și păstrarea relației strategice cu Statele Unite ale Americii. „România, alături de Polonia și Olanda, Italia și alte țări, suntem printre cei care susținem că este importantă creșterea propriei noastre capacități de apărare și de descurajare, alocarea bugetară, platformele industriale de apărare, astfel încât să putem să creștem componenta în care suntem proprii noștri furnizori și vindem și altora”, a afirmat Oana Țoiu. Ea a insistat însă că acest efort european nu poate înlocui legătura transatlantică. „Însă este foarte important să facem ce ține de noi ca să menținem și să reechilibrăm parteneriatul transatlantic, ceea ce înseamnă că această veste nu poate fi privită în niciun fel într-o notă pozitivă”, a declarat ministra. Oficialul român a vorbit și despre întâlnirile avute la Washington cu lideri ai comisiilor de apărare din Congresul Statelor Unite. „Întâlnirile pe care le-am avut în Congres, în special cu președinții Comisiilor de Apărare, echivalentul lor Comisiei Forțelor de Apărare, atât la nivelul Senatului, cât și la nivelul Camerei Reprezentanților, reafirmă pe eșichierul politic american faptul că ei înțeleg foarte clar perspectiva strategică pe care o reprezintă prezența SUA la nivel militar în România, în Europa”, a afirmat ministra. Ea a adăugat că acest lucru se vede și în legislația americană. „Acest lucru este reflectat și în decizii pe care le-a luat Congresul american privind poziționarea SUA în Europa și faptul că orice decizie de diminuare semnificativă a prezenței trebuie luată împreună cu Congresul. Acesta este un lucru pozitiv în dreptul României”, a declarat Oana Țoiu. Relația României cu SUA și proiectele comune Ministra a susținut că România se află într-un moment favorabil în relația bilaterală cu Washingtonul. „Noi suntem într-un moment bun în relația cu Statele Unite ale Americii. După decizia care a privit retragerea unor trupe care erau în regim rotativ și în România și în alte două, trei țări din Europa, am văzut în ultimele luni de zile o reimplicare semnificativă a SUA”, a spus ea. Potrivit acesteia, cooperarea vizează și apărarea antiaeriană, dar și industria de apărare. „A crescut capacitatea de apărare antiaeriană, de exemplu cu sistemul Merops, ceva ce o să continue în viitor. Discutăm cu ei despre investiții comune pentru a putea să avem linii de producție. Dronele sunt un asemenea exemplu”, a afirmat ministra. În final, Oana Țoiu a menționat și recentele discuții cu oficiali americani privind producția militară. „De curând a fost secretarul Driscoll în România, atât la Ministrul Apărării Radu Miruță cât și la Ministerul Afacerilor Externe și în discuția pe care am avut-o cu dumnealui focusul a fost pus pe această piață comună a industriilor, a operatorilor privați și de stat în ce înseamnă producția de drone și de componente. Și aici vedem o direcție rapidă de a avansa împreună”, a declarat ministra de Externe.
USR propune desființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. Cine ar urma să preia atribuțiile instituției
USR propune desființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) și preluarea integrală a atribuțiilor de către Ministerul Afacerilor Externe, conform Profit.ro. Partidul susține că în acest fel se va asigura o clarificare a responsabilităților și o utilizare mai eficientă a resurselor administrative. USR susține că proiectul este în concordanță cu programul de guvernare și cu misiunea partidului de a reduce risipa din bani publici. ARICE a fost înființată în 2022, prin ordonanță de urgență, prin divizarea parțială a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului și după ce Claudiu Năsui, ministru al Economiei la acea vreme, a început să facă ordine în „rețeaua de specialiști în comerț exterior”. Țoiu și Bolojan au criticat modul de funcționare al instituției După preluarea mandatului la conducerea MAE, ministrul Oana Țoiu a criticat modul de funcționare al Agenției și a spus că există unii angajați care nu știu nici limba engleză, nici limba țării în care sunt detașați. Inclusiv premierul Ilie Bolojan a criticat funcționarea ARICE înainte de a-l numi pe Daniel Constantin în fruntea instituției la 1 februarie. „Instituțional, suntem mai mulți cei care credem că ARICE, ca atare, mai ales proporțional cu bugetul pe care l-a avut disponibil, are nevoie de o reformă semnificativă”, a spus Oana Țoiu. Inițiatorii proiectului arată că ARICE a avut în 2025 un buget total de peste 270 mil. lei, din care 176,8 mil. lei credite de angajament și 94 mil. lei credite bugetare. Astlfe, datele macroeconomice recente, deși indică o creștere a exporturilor României la aproximativ 96,6 mld. euro în 2025, concomitent se înregistrează majorarea importurilor la circa 129,3 mld. euro, adică un deficit al balanței comerciale. „Deși exporturile au inregistrat o creștere anuală de 4,2%, iar importurile de 2,6%, dezechilibrul comercial persistă, evidențiind necesitatea consolidării mecanismelor de promovare a intereselor economice exteme ale statului”, se arată în proiectul depus de USR. Proiectul USR de lege propune desființarea ARICE și preluarea integrală a atribuțiilor acesteia de către MAE, la nivelul Direcției Generale pentru Investiții și Comerț Exterior. Proiectul reglementează și transferul patrimoniului ARICE, al drepturilor și obligațiilor, al contractelor, acordurilor și litigiilor. De asemenea, personalul instituției ar urma să fie preluat și încadrat în noua direcție generală a MAE cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcții și a drepturilor salariale prevăzute de lege. RECOMANDAREA AUTORULUI: MAE evaluează activitatea Agenţiei Române pentru INVESTIȚII şi Comerţ Exterior. Oana Țoiu: „Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic” Sebastian Burduja, după adoptarea ordonanței privind înființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior: ”Un vis împlinit, o parte din planul de a face un salt cuantic pentru țară”
Mircea Geoană: Se rescriu cărțile pentru viitoarea prosperitate a națiunilor
Prezent la Antena 3, Mircea Geoană, fost ministru de Externe al României, crede că România se află într-o situație lipsită de direcție, confuză și fără un leadership autentic. Geoană pledează pentru o mobilizare a experților și pentru reforme structurale adaptate noii realități geopolitice și economice. „O senzație de haos” Geoană a criticat modul în care actuala conducere gestionează contextul complex, afirmând că există „o senzație de haos” și lipsă de coerență în decizii. „Fac un pas înainte, doi înapoi… parcă nu știu pe unde să o ia. Într-un moment de criză, națiunea are nevoie de încredere, iar încrederea este cea care lipsește în momentul de față.” În opinia sa, recâștigarea încrederii românilor trebuie să înceapă cu prezentarea unui plan clar de țară și cu asumarea publică a etapelor și obiectivelor. „Spune: „planul nostru de țară este ăsta. Suntem într-un moment de criză, dar în luna cutare facem asta, apoi asta”. Lipsesc toate aceste repere”, spune acesta. Ieșirea din „pilot automat” și o lume în schimbare În opinia lui Geoană, România nu mai poate funcționa în paradigma vechilor aranjamente euro-atlantice. „Eram pe pilot automat. UE, NATO, relația cu America… știam să facem treaba asta. Acum acele formate nu mai sunt ceea ce erau înainte”. El a subliniat că lumea traversează transformări profunde, cu accent tot mai mare pe dimensiunea economică și geo-economică și pe pragmatism. „Se rescriu cărțile inclusiv pentru viitoarea prosperitate a națiunilor… se schimbă modelul economic, contractul social, ideologia partidelor”. Task force-uri și atragerea experților Geoană a încercat să acrediteze ideea că e nevoie de mobilizare a unor competențe externe statului și, de asemenea, că este nevoie de crearea unor structuri flexibile de lucru și a înaintat conceptul de „task-force transversal”, adică de experți apolitici cooptați din diferite domenii. „Este nevoie de task force-uri transversale dincolo de ministere… să coopteze oameni care știu să facă treaba asta”, a spus Geoană. El a criticat hiperpolitizarea administrației și incapacitatea sistemului public de a atrage specialiști de top: „Nu mai avem resurse în statul român să facem ceva de foarte bună calitate… nu pot să închiriez pe legea achizițiilor publice pe cineva talentat”. Geoană a exemplificat cu necesitatea unor experți capabili să construiască argumente solide pentru investiții tehnologice majore. „Am nevoie de un specialist care să-mi facă un business-case pentru Google, Amazon, Microsoft sau Nvidia… nu o chestiune politică și birocratică”. În opinia sa, implicarea profesioniștilor ar aduce credibilitate și ar transforma discursul politic din slogan în acțiune concretă. „Vorbele politicienilor încep să capete puțină concretețe și reconstruim această încredere”. „Așa cum ne așternem, așa vom dormi” Geoană a insistat asupra nevoii de realism și colaborare largă. „Dacă este complicat, recunoști că este complicat, ceri ajutor… nimeni nu le știe pe toate.” El a sugerat inclusiv crearea unor consilii consultative pentru președinte și guvern. „Putem face un advisory board… pentru că așa cum ne așternem acum, așa vom dormi multe decenii.”
Oana Țoiu, mesaj de la Washington: Vedem oportunități pentru noi facilități de producție și mentenanță româno-americane
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a efectuat o vizită de lucru la Washington, capitala SUA, unde s-a întâlnit cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Apărare din Camera Reprezentanților. „Ne bucurăm de o prietenie de lungă durată cu congresmanul Rogers și de o relație remarcabilă cu statul pe care îl reprezintă, Alabama – partenerul nostru timpuriu în procesul de aderare la NATO. Am avut un dialog axat pe situația de securitate și pe importanța creșterii investițiilor comune în industria de apărare pentru a spori capacitatea de livrare. Vedem oportunități reale pentru noi facilități de producție și mentenanță româno-americane, într-o perioadă de cerere crescută la nivel internațional. Foto – X Am apreciat susținerea constantă a Congresului față de securitatea la Marea Neagră și pe Flancul Estic. Consolidăm legăturile diplomatice cu Legislativul american și am transmis invitația de a vizita România în 2026, pentru a crește componenta economică a parteneriatului nostru strategic. Delegația noastră reflectă importanța acordată relației România-SUA, atât la nivelul administrației, cât și al Parlamentului”, a transmis Oana Țoiu, pe rețeaua X. Foto – X Autorul mai recomandă: Vizita în SUA – un mare FAKE NEWS prezidențial? De 9 luni, Nicușor Dan ne tot vorbește despre o întâlnire la Washington și dă termene pe care tot el le amână. În realitate, nimic nu se întâmplă. “La începutul anului” s-a tranformat în “martie, aprilie sau iunie”. Gândul prezintă cronologia vizitei imaginare a lui Nicușor Dan la Trump Crin Antonescu ironizează apariția ministrului român de externe la CNN: „Nu vă imaginați că CNN e interesat de ce mai crede Țoiu” Vizita lui Nicușor Dan în SUA se amână. Anunțul a fost făcut chiar de președinte. Anul trecut spunea că merge la Trump la începutul anului, acum avansează ca termen luna iunie Ministrul de Externe, deconectat de problemele externe. Întrebată cum se raportează România la violențele din SUA, Oana Țoiu a declarat că „nu a urmărit situația”
Fostul europarlamentar Alin Mituța se alătură echipei Oanei Țoiu la MAE
„M-am alăturat Ministerului de Externe ca director de cabinet al ministrei Oana Țoiu, căreia îi mulțumesc pentru încredere”, a scris Alin Mituța pe Facebook. „Suntem într-o perioadă de reconfigurări pe scena globală, de decizii majore legate de securitatea regiunii, de viitorul Uniunii Europene. România va fi implicată activ în aceste transformări. Pentru asta va fi esențială inclusiv buna cooperare cu toate instituțiile cu atribuții în aria de politică externă”, a precizat acesta. El a adăugat că a găsit la Ministerul de Externe „oameni competenți și dedicați”, dar și „ acea voință politică reformistă pentru a face o politică externă și europeană asertivă și pro-activă”. Mituța a menționat că și-a început acest rol cu o vizită în Statele Unite, alături de delegația oficială condusă de Oana Țoiu, cu întâlniri programate la Washington DC, Chicago și New York. Mituța a făcut și o scurtă prezentare a traseului său profesional. „Ce aduc eu acestui proiect: peste 15 ani de experiență în instituțiile europene, inclusiv ca europarlamentar, în Guvernul României ca secretar de stat și director de cabinet al Premierului (2016), în societatea civilă ca co-fondator al mai multor organizații dar și studii în relații internaționale și afaceri europene la Paris (Sciences Po, Universitatea Paris Vest) și București (SNSPA)”, a scris acesta pe Facebook. Alin Mituța a fost europarlamentar între 2021-2024, activând în Grupul Renew Europe. De asemenea, în 2022, el a cofondat partidul REPER.