România introduce bugetarea verde. Cum va verifica statul dacă banii publici ajută sau afectează mediul
România a adoptat acest mecanism în contextul angajamentelor europene privind combaterea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a banilor publici. Reforma face parte din Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind prevăzută la Jalonul 123, care obligă statul să creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare să fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului. Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să bifeze un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de finanțe. În urma ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost analizate și avizate cu unanimitate de voturi ultimele completări transmise de șapte instituții-cheie, printre care: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Ministerul Energiei; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Sănătății; Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului. Raportul evidențiază proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, printre care: programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic; reabilitarea energetică a clădirilor publice (sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar; programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole. În centrul acestei raportări se află investițiile în programele de digitalizare a administrației fiscale. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost validate ca măsuri verzi/favorabile. Acestea reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic și optimizează fluxurile financiare la nivel național. În schimb, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”. Autoritățile spun că acestea ajută populația, dar nu au legătură directă cu schimbările climatice. Bugetarea verde nu aduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Rolul ei este mai ales administrativ: să arate Uniunii Europene că banii publici sunt cheltuiți transparent și în acord cu obiectivele climatice pe termen lung. Ce înseamnă concret bugetarea verde Bugetarea verde nu reprezintă un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să arate ce efect au proiectele finanțate asupra mediului, potrivit minsterului de finanțe. Cheltuielile vor primi etichete în funcție de impact: cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului; cheltuieli maro, cu efect negativ; cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative; cheltuieli neutre; cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi stabilit. Evaluarea se face după șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității. Cum se aplică sistemul Procesul va fi introdus inițial într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestionează și vor transmite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor. Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind modul în care sunt cheltuiți banii publici din perspectiva impactului asupra mediului. Reglementarea este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024. De ce este importantă reforma și ce efecte ar putea avea Introducerea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană cere statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu afectează obiectivele climatice și respectă principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul. Prin acest sistem, autoritățile încearcă să urmărească mai clar dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice. Pe termen lung, avantajul major este transparența: Comisia Europeană poate urmări mai ușor unde merg banii. Riscul este birocratizarea excesivă și transformarea procesului într-un exercițiu de raportare, fără schimbări reale în prioritățile bugetare. Totuși, faptul că toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil poate însemna că, fie politicile chiar sunt aliniate climatic, fie metodologia este încă permisivă în faza pilot. În alte state UE, primele exerciții de green budgeting au scos la iveală multe cheltuieli negative pentru mediu. Bugetarea verde poate duce în timp la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde” în detrimentul unor investiții necesare economic, dar greu de încadrat climatic, de pildă autostrăzile sau industria grea ar putea deveni mai greu de finanțat.
Ministerul Finanțelor schimbă normele metodologice privind finanțarea economiei naționale pentru APĂRARE și întocmirea bugetului de stat pentru RĂZBOI
Ministerul de Finanțe (MF), condus interimar de Tanczos Barna (UDMR), a schimbat pe 11 iunie normele metodologice ale Legii 477/2003 privind finanțarea acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și întocmirea bugetului de stat pentru război. Potrivit noilor norme, publicate în Monitorul Oficial pe 16 iunie, pe baza planului de pregătire a economiei naționale pentru apărare, aprobat de către Guvern, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale încheie, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat, contracte cu operatorii economici cu atribuții în realizarea măsurilor aprobate privind pregătirea economiei naționale pentru apărare. Sursa: Monitorul Oficial Ce spun noile norme? În vederea asigurării finanțării programului de pregătire a teritoriului pentru apărare, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice au obligația ca, anual, să propună includerea în programele de investiții proprii, cu prioritate, a fondurilor aferente realizării obiectivelor aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și comunicate acestora de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Propunerile menționate, precum și modificările care intervin în procesul de elaborare a legii bugetare anuale, comparativ cu solicitările inițiale privind fondurile necesare pregătirii teritoriului pentru apărare, vor fi avizate în prealabil de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. 2. Fundamentarea fondurilor ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru finanțarea pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se face pe baza datelor și elementelor justificative prezentate de ordonatorii principali de credite, potrivit responsabilităților și sarcinilor rezultate din planurile de pregătire a economiei naționale pentru apărare și programele de pregătire a teritoriului pentru apărare, aprobate în condițiile legii.În bugetele ordonatorilor principali de credite cu atribuții în domeniu sunt înscrise în acest scop următoarele naturi de cheltuieli: a) La cheltuielile curente vor fi înscrise fondurile care se referă la cheltuieli cu bunurile și serviciile, legate de:– asigurarea transportului, manipulării, depozitării, conservării, împrospătării, efectuării probelor de calitate, valorificării, casării, inventarierii și evidenței contabile a materialelor și produselor din rezerva de mobilizare;– contravaloarea prestațiilor legate de administrarea și paza depozitelor ce sunt evidențiate separat de cele destinate producției curente a operatorilor economici (personal de deservire și întreținere depozite, reparații, încălzire, iluminat, chirii etc.);– trecerea în conservare a utilajelor, instalațiilor, liniilor tehnologice și stațiilor pirotehnice din componența capacităților pentru apărare, potrivit art. 25 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– elaborarea, păstrarea și actualizarea documentațiilor tehnice, tehnologice și a sculelor, dispozitivelor și verificatoarelor (S.D.V.), conform prevederilor cap. VI „Documentația tehnică, tehnologică și S.D.V.“ din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– alte cheltuieli cu bunurile și serviciile prevăzute de lege. b) La cheltuielile cu activele nefinanciare vor fi înscrise fondurile care se referă la:– finanțarea acumulării, reîntregirii și împrospătării produselor din rezerva de mobilizare, potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 477/2003, republicată, cu modificările ulterioare;– finanțarea obiectivelor cuprinse în planul de pregătire a teritoriului pentru apărare, în condițiile art. 53 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– finanțarea altor acțiuni de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare prevăzute de lege, de natura cheltuielilor de investiții.Propunerile de credite de angajament și credite bugetare se vor fundamenta, avându-se în vedere realizările exercițiului bugetar anterior, sarcinile nou-intervenite, precum și propunerile de reducere a cheltuielilor neeconomicoase din domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. 3. Fondurile necesare finanțării acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se aprobă și se utilizează în condițiile Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare .4. Cheltuielile se angajează și se efectuează în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate și deschise cu această destinație, de la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă“, titlul 20 „Bunuri și servicii“ sau titlul 71 „Active nefinanciare“, după caz, potrivit Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005. 5. Pentru prestarea unor servicii în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, ordonatorii principali de credite încheie contracte ferme, în condițiile legii, cu operatorii economici prestatori, care includ atât cheltuielile cu munca vie stabilite potrivit dispozițiilor legale pentru angajații proprii, cât și cheltuielile aferente activităților privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, dimensionate la strictul necesar.Materialele, produsele și serviciile prevăzute în planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare sau în programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare și contractate în exercițiul bugetar curent se plătesc din creditele bugetare aprobate numai pe bază de documente justificative întocmite în conformitate cu dispozițiile legale. Capitolul II Finanțarea și decontarea produselor ce se scot din rezerva de mobilizare pentru împrospătare, preschimbare sau scoatere definitivă 1. Operatorii economici la care se constituie rezerve de mobilizare sunt obligați să preîntâmpine deteriorarea acestora din punct de vedere calitativ, pe calea împrospătărilor ce trebuie efectuate conform Hotărârii Guvernului nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare .Împrospătarea produselor din rezervele de mobilizare se realizează prin vânzarea acestora și reîntregirea corespunzătoare a stocurilor cu produse similare noi. În situația în care scoaterea la împrospătare a unor produse nu se poate realiza datorită conjuncturii de piață, vânzarea produselor din rezerva de mobilizare se poate face la prețuri reduse față de valoarea de inventar, aprobate în condițiile legii.Sumele încasate se fac venit la bugetul de stat. 2. Scoaterea produselor din rezerva de mobilizare sub formă de împrumut se efectuează, în mod excepțional, la solicitarea operatorilor economici interesați, prin hotărâri ale Guvernului, inițiate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, în care sunt stipulate condițiile de restituire a produselor respective, după depunerea unei garanții în contul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, al cărei cuantum să asigure reîntregirea stocurilor.Garanția depusă de către operatorii economici pentru care se scot sub formă de