Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, anunț înaintea protestului de luni: Avem datoria să continuăm protestele”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ face apel la solidaritate și îndeamnă cadrele didactice să se alăture protestelor împotriva măsurilor de austeritate impuse sistemului de educație. Într-un comunicat de presă, sindicaliștii de la FSLI, transmit că sistemul de educație din România trece printr-o perioadă critică și este nevoie de solidaritate. „Sistemul educațional traversează cea mai grea perioadă, din ultimii 35 de ani, din cauza măsurilor luate prin Legea 141/2025. Aceste măsuri au fost luate fără să se facă un studiu din impact și fără să aibă în vedere că urmările acestor măsuri pot avea efecte extrem de dăunătoare asupra acestui sistem vital pentru o națiune. Cei care au de pierdut sunt în egală măsură elevii dar și cadrele didactice”, FSLI consideră că întreaga clasă politică este responsabilă pentru situația actuală a învățământului. „Măsurile de-a dreptul cinice luate de Guvernul Bolojan, cu acceptul unanim al partidelor politice care susțin actualul guvern, nu fac altceva decât să arunce învățământul românesc cu 15-20 de ani în urmă, aceasta fiind încă o dovadă că clasa politică din România nu a dat și nu dă doi bani pe sistemul educațional. Dacă trăiam într-o țară normală, educația ar fi fost protejată în această perioadă de austeritate”. Sindicaliștii îndeamnă cadrele didactice să protesteze. „Stimați colegi, Avem datoria să continuăm protestele, până când măsurile de austeritate vor fi abrogate, altfel se vor lua și alte măsuri împotriva cadrelor didactice. Neimplicarea noastră masivă va fi tradusă de guvernanți simplu: pe ei îi putem controla, lor le putem închide gura! Oare așa să fie? Ne-am pierdut puterea și am amuțit? Noi credem că nu! Noi suntem conștienți că educația are oameni solidari, curajoși și puternici!”, a transmis FSLI. Luni, 8 septembrie este primul mare protest – Marșul educației, din București. „Trebuie să arătăm că suntem uniți, pentru a ne recâștiga demnitatea călcată în picioare de cei care sunt acum la putere. Dacă fiecare cadru didactic este conștient de gravitatea situației și de necesitatea implicării în boicotarea deschiderii anului școlar și în protestele următoare, atunci distrugerea învățământului nu va fi garantată! Nu e suficient să ne revoltăm în social media, ci e nevoie de implicare efectivă în acțiunile de protest!” Liderii de sindicat spun că nu pot să obțină singuri abrogarea măsurilor luate de Guvernul Bolojan. De aceea este nevoie, mai mult ca oricând, de unitate și solidaritate. „Cu fiecare dintre voi, dragi colegi, devenim mai puternici, iar o luptă se câștigă cu implicare reală”, se arată în comunicatul semnat de Simion Hancescu, președintele FSLI.
Ce proiecte se mențin în PNRR? Bolojan, discuții cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului
Premierul Ilie Bolojan a discutat, joi, cu reprezentanții ministerelor Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin PNRR: ce proiecte rămân în finanțare și ce alte surse de finanțare pot să fie atrase. Prima rundă de întâlniri a premierului Bolojan a fost cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program. Premierul a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026, precum și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european. Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene. „Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile. Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă. În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate. În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate. La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Consultările pentru prioritizarea finanțării proiectelor de investiții vor continua în perioada următoare cu celelalte ministere coordonatoare de reformă și de investiții din PNRR.
Topul primelor 50 de specializări din România. „Bătălia” pentru cele mai râvnite licee din țară. Care a fost cea mai mică medie
Ministerul Educației a publicat topul primelor 50 de specializări din România, raportat la ultima medie cu care s-a intrat la liceu, după admiterea din acest an. În concret, cea mai mică medie de admitere în clasamentul de 50 specializări din țară este 9,52, în creștere față de 2024, când a fost 9,47. Primele cinci specializări au ultima medie de admitere peste 9,80. În total, 26 dintre primele 50 de specializări sunt în Capitală, majoritatea la profilul real – Matematică – Informatică și Științe ale Naturii. Bucureștiul domină topul cu 26 de specializări, 4 sunt din Iași, 7 din Constanța, două din Galați Timișoara, Craiova Cluj-Napoca, Brașov și o specializare în Suceava Pitești și Oradea. Este important de precizat că, doar cici specializări sunt pe profilul umanist, restul de 45 sunt pentru profilul real specializările matematică-informatică și științele naturii. Cei mai mulți elevi cu medii de peste 9.60 au fost repartizați la următoarele licee: După afișarea rezultatelor repartizării computerizate, există și un clasament al celor mai râvnite licee și specializări din țară. Primele locuri sunt dominate de colegiile de elită din București, Brașov, Constanța, Cluj, Iași și Timișoara. Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică și Științe ale Naturii (ultimele medii: 9.82) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Matematică-Informatică (9.82) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.80) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe ale Naturii (9.80) Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova – Științe ale Naturii (9.75) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.75) Colegiul Național „I.L. Caragiale” București – Matematică-Informatică (GER) (9.72) Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică (9.72) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Științe ale Naturii (9.72) Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (GER) (9.67) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (9.67) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe Sociale (9.65) Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” Brașov – Științe ale Naturii (9.65) Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (ENG) (9.65) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (9.62) Sursa foto: tvrinfo.ro Mii de elevi rămași nerepartizați, după afișarea rezultatelor pentru admiterea în liceu Au fost însă și probleme pentru elevi, după repartizarea computerizată privind admiterea în liceu. Mai exact, trei elevi cu medii peste 9 și 63 cu medii peste 8 au rămas nerepartizați în prima etapă de Admitere liceu 2025. Per total, peste 3.400 de elevi au rămas nerepartizați, după prima etapă a Admiterii la liceu 2025, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Printre elevii rămași nerepartizați se numără și cei care au obținut medii mari, precum cele de 9,42, 9,25 și 9,17. Un candidat din Constanța și doi din București au rămas, deși au avut aceste medii mari, fără repartizare. Este cel mai mare număr de elevi nerepartizați din ultimii 3 ani, potrivit informațiilor pulicate de jurnaliștii de la Edupedu.ro. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Primul hop după afișarea rezultatelor, privind ADMITEREA în liceu 2025. Mii de elevi, cu note mari, rămași nerepartizați / Calendarul de toamnă Rezultatele oficiale ale ADMITERII în liceu au fost publicate. Cum arată situația, după repartizarea computerizată / Ce urmează pentru elevi
Parlamentari PSD și AUR îi cer lui Ilie Bolojan să revizuiască măsurile din Educație: Soluțiile adoptate în Educație pot avea efecte negative
Un grup de parlamentari din PSD și AUR a transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, în care solicită reevaluarea măsurilor restrictive din sistemul educațional. Aceștia avertizează că deciziile recente „pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”. Printre semnatari se află deputații Natalia Intotero (PSD), Tiberiu Barstan (AUR), Ilie Toma (PSD), precum și senatorii Cristian Resmeriță (PSD) și Vasilică Potecă (AUR). Aceștia declară că sunt nemulțumiți în ceea ce privește măsurile care afectează învățământul, mai exact unificarea claselor, scăderea burselor pentru elevi, lipsa investițiilor în infrastructură, majorarea normei didactice și diminuarea plăților pentru orele suplimentare. „Deși înțelegem, recunoaștem și susținem necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, considerăm că soluțiile adoptate în domeniul Educației pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”, se precizează în document. Tot ei atrag atenția asupra unor probleme serioase care ar putea fi generate. Ei spun că dacă se mărește numărul elevilor dintr-o clasă și se reduc clasele existente, calitatea educației și accesul echitabil la aceasta vor avea de suferit. În ceea ce privește bursele, limitarea lor la 15% poate determina o creștere a abandonului școlar. Elevii cu rezultate bune vor fi dezavantajați, iar cei din familii vulnerabile vor pierde un sprijin esențial. Documentul mai include și faptul că Ministerul Educației are alocat doar aproximativ 3,4% din PIB pentru anul 2025. Cu toate acestea, domeniul educației se află printre cele mai afectate de reducerile bugetare, lucru care poate compromite funcționarea corectă a sistemului școlar și poate îngreuna accesul la educație. În acest context, aleșii cer „demararea de urgență a unor consultări serioase cu toți actorii implicați (profesori, elevi, părinți, autorități locale, mediul de afaceri, etc.) și amânarea implementării unor măsuri gândite în grabă, dar a căror aplicare ar putea destabiliza total educația din România”. „Ca părinți, ca dascăli și ca oameni angajați să consolideze viitorul țării noastre, vă îndemnăm să luați deciziile de astăzi cu gândul la copiii noștri – pentru ca România de mâine să nu fie nevoită să repare greșelile de astăzi. Încă se poate construi cu înțelepciune și echilibru”, se arată în finalul scrisorii trimise către premier.