Etichetă: ministerul energiei

Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil

Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea

Ministrul Energiei: Vechimea rețelelor de distribuție produce pierderi de până la 25%

Ministrul Energiei a vorbit la un briefing de presă susținut la Guvern despre optimizarea costurilor de achiziție a energiei electrice și despre rețelele de distribuție învechite. Din cauza vechimii rețelelor de distribuție a energiei electrice, pierderile, în România sunt mai mult decât duble față de media Uniunii Europene, iar acest lucru se răsfrânge în prețul plătit de consumatorul final. „În momentul de față, dată fiind vechimea rețelelor de transport și distribuția energiei electrice din România, putem să spunem că avem peste media o pierdere tehnologică. Un cost al pierderii tehnologice este aproximativ 20-25%, în contextul în care media a Uniunii Europene este sub 10%, între 8 și 10%”, a declarat ministrul Energiei. Bogdan Ivan a anunțat că la Ministerul Energiei afost creat un mecanism prin care, în următoarele trei luni, împreună cu operatorii din piață, să fie creat principiul achizitorului unic. Asta va duce, susține Bogdan Ivan, la o reducere a costului tehnologic final, a pierderilor pe rețea operatorilor de transport și furnizarea energiei electrice, lucru care, automat, va duce la scăderea prețului pentru consumatorul final. „Asta în contextul în care, astăzi, energia electrică activă, prețul cu care pleacă de la producătorul în urma contractelor bilaterale sau în urma prețului zilei următoare de pe bursă, este de aproximativ 50%. Diferența sunt tarife de transport a energiei electrice, distribuție, furnizare, sunt accize, sunt TVA și alte taxe”, a declarat ministrul Energiei. Mecanismul ar duce la reducerea facturilor la energie. „Lucrând la acest mecanism, vom putea să reducem automat și prețul final. De asemenea, un rol extrem de important îl are un mecanism care funcționează cu succes în state membri ale Unii Europene, și anume, tarife dinamice, implementare masivă la nivel național a contorizării inteligente. Din acest punct de vedere pot să vă spun că astăzi 16% dintre consumatorii din România consumă aproximativ jumătate din toată energia consumată în țara noastră”, a mai spus Bogdan Ivan.

Ministrul Energiei anunţă că au fost alocaţi bani pentru plata salariilor minerilor din Valea Jiului:”În urmă cu două zile am aflat de situaţie”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că au fost alocaţi bani, în regim de urgenţă, pentru plata salariilor restante a 2.200 de mineri din Valea Jiului. Ministrul a declarat că a aflat despre „situaţia complicată” de la Complexul Energetic Valea Jiului în urmă cu două zile. „În urmă cu două zile am aflat de situaţia foarte complicată de la Complexul Energetic Valea Jiului, în care 2.200 de oameni, care şi aşa lucrează în condiţii foarte grele, care îşi pun viaţa în pericol de fiecare dată când intră în subteran, nu şi-au primit salariile la timp. Am făcut în cel mai scurt timp, în 24 de ore, o ordonanţă de guvern prin care, împreună cu ministrul Finanţelor şi cu alţi colegi miniştri, cu premierul României, am adoptat acest pachet şi am creat cadrul legal”, a afirmat ministrul Energiei pe rețelele de socializare. Bogdan Ivan a explicat că în cursul zilei a emis şi un ordin de ministru prin care se pot aloca 50 de milioane de lei, în prima etapă, pentru a plăti în cel mai scurt timp posibil salariile oamenilor. „E o situaţie care nu-mi place absolut deloc, nu mi se pare corect ca oameni plătiţi să-şi facă treaba în conducerea companiei să nu facă acest lucru la timp şi să ne informeze doar pe ultima sută de metri, când există o problemă reală, să venim şi să îi salvăm în continuare. Am făcut-o pentru oameni, oameni care chiar au nevoie de aceşti bani şi în cel mai scurt timp vor fi vreaţi banii către o companie şi vor putea să fie făcute plăţi”, a completat ministrul. Protest spontan al minerilor din Valea Jiului Minerii din Valea Jiului au declanșat un protest spontan pentru că nu și-au primit încă salariile. Angajații ar fi trebuit să ia banii în urmă cu două zile. „Este o stare de tensiune generată de faptul că minerii nu au primit încă salariile. Minerii de la Vulcan, schimburile 1 şi 2, s-au blocat în subteran, minerii de la Lupeni protestează în faţa sediului exploatării, iar la mina Livezeni protestul se desfăşoară în sala de pontaj”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Sindicatului Muntele, Darius Câmpean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii din Valea Jiului, fără SALARII. Sindicatul Muntele cere intervenția Guvernului SALARIILE angajaților de la Complexul Energetic Valea Jiului cresc de la 15 septembrie. Câți bani vor primi în plus angajații

Ministerul Energiei a anunțat cum vrea să reducă facturile cu 25%. Ce rol va avea intervalul orar de consum

Ministerul Energiei a anunțat un pachet de măsuri prin care facturile la energie electrică să scadă cu cel puțin 25%. Scurtarea lanțului de tranzacționare pe piața de energie, investiții în rețele și eliminarea speculei sunt câteva dintre propuneri. În acest moment, România are cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană (UE) și ar urma să avem și în țara noastră tarife diferențiate, adică prețuri mai mici în intervalele orare în care producția este mare, așa cum se întâmplă în alte țări europene. Dar experții în energieavertizează că implementarea acestor măsuri ar putea dura ani de zile. După mai multe discuții cu reprezentanți ai producătorilor, furnizorilor și instituțiilor din domeniu, ministrul Energiei – Bogdan Ivan – propune opt soluții care ar duce la scăderea facturilor. Printre acestea ele se numără și implementarea tarifelor dinamice și a contorizării inteligente. Vârfurile de consum sunt, în general, seara, între orele 18 și 22. Însă cea mai ieftină energie produsă și tranzacționată pe bursă este între orele 11 și 18, mai ales că producția de energie verde a crescut. De exemplu, la începutul acestei săptămâni, marți, între 11 și 13, prețul energiei a fost de cel mult 52 de lei pe MWh, în timp ce în intervalul de vârf de seară a ajuns până la 1.500 de lei pe MWh. Dacă oamenii și companiile ar adapta consumul în funcție de preț, cum ar fi  să programeze mașinile de spălat sau alte electrocasnice la prânz, ar plăti mai puțin, s-ar reduce presiunea pe rețele și ar scădea și necesarul de importuri, pentru că sunt zile când România importă multă energie. Dar, pentru asta, este nevoie de contorizare inteligentă, care există în prezent la doar o treime din clienți, notează Știrile Pro TV. Ministrul mai promite și accelerarea procesului de digitalizare, dar pe listă mai apar și alte măsuri, precum eliminarea speculei, scurtarea lanțului de tranzacționare pe piață, dar și investiții în rețele pentru o mai bună conectivitate cu Europa de Vest. „Împreună cu europarlamentarii români, indiferent din partidul din care fac parte, să facem absolut toate demersurile pentru a găsi finanțări pentru interconectare cu rețelele din Europa de Vest, care azi produc și vând energie ieftină”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Alături de promisiunea că va crește și producția, aceste măsuri au fost incluse într-un memorandum care ar urma să fie adoptat la următoarea ședință de Guvern.

Mediul de afaceri, ademenit să investească în tehnologii verzi. Anunț de ultima oră privind depunerea dosarelor pentru finanțarea proiectelor / Care sunt cele două mari direcții

Vești bune de la Ministerul Energiei care anunță prelungirea cu 30 de zile, până la 21 septembrie 2025, ora 17:00, a termenului-limită pentru depunerea proiectelor, în cadrul celui de-al doilea apel concurențial pentru „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum”, aferent Fondului pentru Modernizare – Program-cheie nr. 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei. „Investim astăzi pentru energia curată de mâine! Prin această extindere, oferim investitorilor timp suplimentar pentru a depune proiecte mature, care vor contribui direct la independența energetică a României. Prin acest program, sprijinim mediul de afaceri să investească în tehnologii verzi, să-și reducă facturile la energie și să contribuie activ la securitatea energetică a țării. Vrem mai multe proiecte, mai multe investiții și o concurență reală, în care cele mai bune proiecte câștigă. Încurajăm operatorii economici din industria românească să aplice, pentru a crește competitivitatea”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei. Oficialul susține că investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum vor contribui la accelerarea tranziției energetice în România și sprijină dezvoltarea de noi capacități de producție din surse eoliene, solare și hidro, cu scopul de a crește producția de energie verde destinată consumului propriu. Valoarea totală a finanțării disponibile depășește 310 milioane de euro, distribuită astfel: Energie eoliană: 16.700.000 euro; Energie solară (≤ 5 MW): 151.347.445,75 euro; Energie solară (> 5 MW): 117.650.646,94 euro; Energie hidro: 25.000.000 euro. Valoarea ajutorului de stat solicitat per MW instalat este de maximum: Energie eoliană: 700.000 euro/MW; Energie solară ≤ 5 MW: 450.000 euro/MW; Energie solară > 5 MW: 360.000 euro/MW; Energie hidro: 1.805.000 euro/MW. Sunt invitați să aplice pentru finanțare operatorii economici – de la microîntreprinderi și IMM-uri, până la întreprinderi mari, inclusiv cele nou-înființate – precum și regiile autonome, legal constituite și înregistrate în România. Solicitanții trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate stabilite și să activeze în domenii eligibile, respectând excluderile sectoriale prevăzute. Finanțarea poate acoperi costuri pentru amenajarea terenului, utilități, construcții și instalații, montaj echipamente, achiziția de active corporale și necorporale, precum și organizarea șantierului. Condițiile de desfășurare a apelului și toate documentele aferente acestuia rămân neschimbate și pot fi accesate pe site-ul Ministerului Energiei, la adresa: https://energie.gov.ro/anunt-privind-lansarea-celui-de-al-ii-lea-apel-bazat-pe-procedura-de-ofertare-concurentiala-sprijinirea-investitiilor-in-noi-capacitati-de-producere-a-energiei-electrice-produsa-din-surse-regenerabil/ Sursă foto: Profimedia RCOMANDAREA AUTORULUI: 5 milioane de lei pentru energie verde/ BURDUJA: „România se dezvoltă și cu viziunea unor antreprenori care dau dovadă de curaj și văd în viitor”  Expert în energie verde- vouchere pentru gospodăriile vulnerabile. 20.200 de euro pt renovarea locuințelor si instalare de panouri solare

Rusia, suspectată că ar fi contaminat petrol pe fondul unui război hibrid. Țițeiul urma să ajungă și în România

Potrivit G4 Media  statul român suspectează Rusia că ar fi contaminat țițeiul care urma să ajungă la Petrobrazi. Operațiunea ar putea să fi fost desfășurată pe fondul unui război hibrid. Din fericire, cantitatea de petrol contaminat a fost depistată în timp util, înainte ca acesta să ajungă în Portul Constanța și ulterior, la rafinărie. Potrivit ZF, au fost identificate transporturi cu țiței contaminat. Petrolul a fost livrat pe conductă, pe traseul Azerbaidjan – Georgia – Turcia, iar din Turcia țițeiul a fost transportat cu un petrolier. Concentrația de cloruri organice din petrol ar fi putut degrada infrastructura sistemelor metalice ale rafinăriei din Petrobrazi, ceea ce ar fi dus la o criză de combustibil, notează G4Media. Contaminarea ar fi putut reprezenta o operațiune de sabotaj realizată de Rusia. Conducta pe care este transportat țițeiul are un traseu de 1.700 de kilometri. Potrivit sursei citate, ar fi fost nevoie de câteva cisterne cu clorină, care să fie injectată în conductă. Compania austriacă OMV a descoperit contaminarea cu clorură organică în încărcăturile de țiței provenit din Azerbaidjan, potrivit anunțului dat la sfârșitul lunii iulie, potrivit Reuters.  De asemenea, a fost raport și de compania BTC Pipeline Company, care a constatat că unele dintre tancurile de stocare a țițeiului au fost contaminate cu substanțe corozive. Transportul care urma să ajungă în România nu a mai fost recepționat. Luni, Ministerul Energiei a decis scoaterea din rezerva naţională a 80.000 tone ţiţei şi 30.000 tone motorină, pentru ca rafinăria Petrobrazi să poată funcționa în continuare. Țițeiul contaminat a ajuns deja în Italia, dar și în Cehia. Petrolul din Azerbaidjan este livrat pe întreg continentul european, fiind materie primă pentru rafinăriile OMV.

România a fost câteva zile în situație de URGENȚĂ, din cauza unei disfuncționalități majore în aprovizionarea cu țiței. Ce a declanșat criza

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat situație de urgență – nivel criză și a autorizat eliberarea unor stocuri de țiței, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial din 29 iulie, după ce s-au constatat „disfuncționalități majore în aprovizionare”. Ordinul Ministrului Energiei nr. 765 din 28 iulie 2025 privind declararea situației de urgență – nivel criză și eliberarea de stocuri de urgență, publicat pe 29 iulie, a fost emis pe baza a două adrese ale companiei OMV Petrom, la care statul, prin instituția condusă acum de Bogdan Ivan, deține 20,69% din pachetul de acțiuni, a relatat inițial Profit.ro. Prin acest actul normativ, se constată existența unei situații de criză locală indusă de disfuncționalități majore în aprovizionarea cu țiței și se declară situație de urgență – nivel criză și se autorizează eliberarea de către Societatea OMV PETROM – S.A. a 80.000 tone țiței și 30.000 tone motorină din stocurile de urgență de țiței și produse petroliere constituite de către operatorul economic în calitate de titular al obligației de stocare. Țiței contaminat Ministerul Energiei a clarificat luni, la solicitarea jurnaliștilor, care a fost cauza disfuncționalității majore în aprovizionarea cu țiței. Potrivit ministerului, compania OMV Petrom a informat Ministerul Energiei că, în perioada 16–18 iulie, a recepționat un vas de țiței azer (92 kt) încărcat în portul Ceyhan (Turcia), dar, ăn urma analizelor re-efectuate și la descărcare, acest lot de țiței s-a dovedit a fi contaminat cu cloruri organice de la portul de încărcare. De asemenea, ca urmare a analizelor efectuate, Petrom a luat decizia de refuz la încărcare a încă unui transport de 92 kt. Astfel, 184 kt de țiței de import au devenit indisponibile din lanțul de aprovizionare al rafinăriei Petrobrazi. „Așadar, OMV Petrom a solicitat eliberarea temporară a 80.000 tone de țiței și 30.000 tone de motorină din stocurile de urgență, pentru a asigura continuitatea operării rafinăriei Petrobrazi și menținerea echilibrului pe piața națională de produse petroliere. Solicitarea a avut ca temei imposibilitatea altor rafinării de a prelua cantități din țițeiul contaminat, precum și contaminarea, respectiv blocarea principalelor surse internaționale de țiței de import (BTC, CPC)”, se arată în răspunsul transmis jurnaliștilor. Ministerul precizează că, în aceste condiții, s-a constatat existența unei situații de criză locală, cauzată de disfuncționalități majore în aprovizionarea cu țiței și, având în vedere că eliberarea de produse din stocurile de urgență se poate autoriza doar în situația în care este declarată o situație de urgență – nivel de criză, cu notificarea prealabilă a Comisiei Europene – DG Energy, a notificat Comisia Europeană și a declarat situația de urgență – nivel de criză. „De asemenea, a autorizat eliberarea de stocuri de urgență din stocurile constituite de OMV Petrom, asigurând astfel funcționarea neîntreruptă a rafinăriei și evitarea unei perturbări majore pe piața națională de carburanți”, potrivit ministerului. Sursa foto: OMV Petrom – caracter ilustrativ Recomandăm și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027, a confirmat OMV Petrom. Scenarii privind obiceiurile de consum de energie

Bogdan Ivan anunță că România nu va închide minele de cărbune anul acesta: „Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic”

„România și-a asumat în 2020 că o să închidă capacitatea de producție pe cărbune de 3.700 de megawatt. Asta înseamnă la consumul de astăzi aproape jumătate din cât consumă România. E uriaș. Sunt zile în care fără energia produsă de cărbune n-am avea echilibru în sistemul energetic și am fi în pericol foarte mare de a nu avea energie”, a spus ministrul Economiei la Antena 3 CNN, întrebat despre închiderea minelor de cărbune. România și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune până la la 31 decembrie 2025, însă acest termen nu poate fi respectat. „Din prima zi de când am ajuns la minister, cel mai important jalon, 119 era fix ăsta. Am luat toată echipa de la Ministerul Energiei, am vorbit cu ceilalți de la Complexul Energetic, am vorbit și cu președinții de consilii județene din Gorj și Hunedoara și am căutat o formulă prin care să argumentez în cât timp fac licitația pentru centralele pe gaz care să înlocuiască activitatea centralelor pe cărbune pe care să le punem în conservare”, a spus Bogdan Ivan. Ministrul a spus că vor urma o serie de negocieri la Bruxelles. „Nu să le închidem, nu vreau să le închidem, ca să fie foarte clar. E strategic pentru noi să le avem în conservare după ce nu vor mai injecta direct în sistemul energetic, pentru situații neprevăzute. În momentul de față pregătim două licitații, până în 15 septembrie vor fi depuse ofertele, sper eu, pentru că până acum nu există un mare apetit în direcția asta și în paralel, împreună cu Ministrul Fondurilor Europene, negociem cu ceilalți din Comisia Europeană o prelungire a acestui termen pentru că e imposibil să oprim grupurile de centrale pe cărbune. Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic și nu intră în calcul discuția asta”, a mai spus Ivan AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:

Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente

Peste 1.800 MW noi au fost conectați la sistem în 2024 și 2025, cât în aproape un deceniu anterior, scrie ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în raportul său în care detaliază realizările echipei de la conducerea instituției din cei doi ani de la preluarea mandatului. Ministrul Energiei a publicat, duminică, bilanțul celor doi ani de activitate, implicit gradul de realizare a planurilor de la preluarea mandatului. „Am spus din prima zi că am trei priorități: investiții, investiții, investiții. Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente pentru a face saltul către o Românie independentă energetic, modernă și respectată la nivel internațional. Am promis că vom pune energia pe primele locuri în agenda națională — ca pilon de securitate, dezvoltare și creștere economică care să servească generațiilor următoare”, a scris ministrul, într-o postare pe contul de Facebook. Ministrul menționează că a atras 14 miliarde EUR fonduri nerambursabile pentru producție, stocare, rețele, toate componentele sistemului energetic național. „Aceste fonduri au mobilizat finanțări private de încă pe-atât. 30 de miliarde EUR pentru energia României de astăzi și mai ales de mâine. Este singura cale pentru a fi proprii noștri stăpâni, cu energie sigură și facturi mai mici”, a scris Sebastian Burduja. „În 2 ani cât în 10” Potrivit acestuia, a fost nevoie de un restart, iar acest restart a venit. „În 2 ani cât în 10. În anul 2024 am conectat la Sistemul Energetic Național 1251 MW, mai mult decât între 2016 și 2023 la un loc. Iar anul acesta, până la 31 mai 2025, încă 594 MW produc energie și livrează în rețea. În total peste 1800 MW, cât în aproape un deceniu. Acest raport nu este despre mine. Este despre o echipă minunată și rezultatele ei. Este despre o Românie care vrea mai mult, merită mai mult și poate mai mult”, a transmis ministrul. Sintetizând cele câteva sute de pagini din rapoartele detaliate de activitate, Sebastian Burduja a publicat un TOP 10 realizări în acești doi ani de mandat: Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050, după 17 ani. Atragerea a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru investiții fără precedent în sistemul energetic național. Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru construcția Unităților 3 și 4 Cernavodă, un termen de finalizare estimat 2031-2032. Peste 1800 MW noi conectați la sistem, cât în aproape un deceniu anterior. ⁠Facturi ținute sub control, prin plafonarea prețurilor la energie – România, s-a menținut în top 5 cele mai mici prețuri din UE la energie. După 1 iulie, continuam cu sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Nimeni nu va fi lăsat în urmă! Finalizarea listării Hidroelectrica – cel mai mare succes bursier din lume în 2023. Demararea forajului la Neptun Deep, care va aduce peste 20 miliarde euro la buget și dublarea producției de gaz românesc. România a devenit deja cel mai important producător de gaze naturale din UE. Adoptarea legii eolian offshore – România este prima țară de la Marea Neagră cu legislație în acest domeniu. Deblocarea marilor investiții în hidrocentralele începute înainte de 1989 și finalizarea, după 10 ani, a Grupului V Rovinari – 330 MW energie în bandă. Niciun grup pe cărbune nu a fost închis. Demararea modernizării CET-urilor din București – 361 milioane euro finanțare nerambursabilă. „Poate cel mai important, am arătat că se poate. Că România poate. Că în loc să ne plângem, ne putem ridica, ne putem organiza, putem construi. Înainte, împreună”, a conchis ministrul. Raportul integral, aici. Sursa foto: Facebook Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Încă două sonde au fost puse în producție de ROMGAZ la Caragele Deep. Investiția în proiectul onshore se ridică la peste 1,3 miliarde de lei

Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, dar și producător și furnizor de energie electrică, al cărui acționar principal este statul român, prin Ministerul Energiei, a pus în producție două noi sonde din cadrul proiectului major de innvestiții Caragele Deep, situat în județul Buzău, cel mai mare zăcământ de uscat descoperit până acum de Romgaz. Acesta este estimat la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României pentru aproximativ trei ani. Două noi sonde, Sonda 6 și Sonda 78 Rosetti ST (side-track), au fost puse în producție în luna mai, ceea ce crește numărul total al celor aflate în producție la 15, au transmis, luni, reprezentanții producătorului național. Informațiile vin în contextul vizitei conducerii Romgaz, de la finalul săptămânii trecute, la Caragele. Potrivit oficialilor, ca urmare a investițiilor derulate de Romgz, în primul trimestru al anului 2025 producția obținută din zăcământul Caragele a crescut și a ajuns în prezent la 7,6% din totalul producției Romgaz, față de o ponderea de 6,6% în anul 2024. „Finalizarea forajului sondei de explorare 78 Rosetti ST, executarea liniei de aducție și efectuarea testelor de producție cu succes a condus la punerea în producție a sondei în luna mai. Sonda 6 Caragele a fost pusă în producție după realizarea unei operații de reparații capitale (side track), iar la Sonda 54 Caragele au fost încheiate lucrările de suprafața în vederea demarării procesului de foraj, instalația de foraj fiind mobilizată pe locație, montarea acesteia urmând să se încheie până la mijlocul anului în curs”, au transmis reprezentanții companiei. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea acum două săptămâni, că în 2024, producția de la Caragele a fost cu 22,48% mai mare față de 2023, devenind astfel, al doilea zăcământ ca pondere în producția totală a Romgaz (6,6% din total producție Romgaz). Anul trecut, aici s-au derulat lucrări de investiții în valoare de 147 milioane lei. În exploatare din 2009 În total, acum sunt 15 sonde în producție, dar au fost obținute autorizațiile de construcție pentru încă două sonde de explorare, alte patru sonde aflându-se în diverse stadii de obținere a autorizațiilor de construcție. Pentru dezvoltarea proiectului Caragele Deep, Romgaz a anunțat că va continua să investească în forarea de noi sonde de mare adâncime și extinderea infrastructurii productive, capabile să prelucreze volumele de hidrocarburi extrase din viitoarele sonde. Aceste proiecte vor implica o investiție totală de peste 1,3 miliarde lei din surse proprii. În cadrul programul investițional din zona Caragele Deep, compania Romgaz a anunțat la începutul anului trecut că va realiza cel puțin 9 sonde de explorare de mare adâncime. Caragele Deep este un proiect strategic onshore pentru ROMGAZ în cadrul perimetrului Explorare-Dezvoltare-Exploatare Muntenia Nord-Est, acesta făcând parte din strategia de dezvoltare a companiei 2021-2030. Zăcământul comercial CARAGELE contribuie de mulţi ani la producţia de gaze a României, fiind în exploatare comercială din anul 2009 iar dezvoltarea acestuia s-a realizat treptat în timp, fiind edificată o infrastructură de exploatare complexă. În 2017, Romgaz a anunțat că a descoperit la Caragele, Buzău, un zăcământ estimate la circa 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ de trei ori consumul anual actual al României. Producție de condensat în creștere În primul trimestru din 2025, Romgaz a avut o producţie de gaze naturale de 1,285 miliarde metri cubi, cu 0,43% mai mică față de cea din primul trimestru al anului 2024. O producție în cretere în primul trimestru al anului 2025 a fost cea de condensat, de 12.200 de tone, cu 64% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a creşterii producţiei de condensat pe zăcământul Caragele. Grupul Romgaz a raportat un profit net de 951 de milioane de lei pentru primul trimestru al anului, ceea ce înseamnă o scădere cu 23,64% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Pe de altă parte, cifra de afaceri a crescut cu 4,72%, la 2,38 miliarde lei. Sursa foto: Romgaz Citiți și OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele