Ministerul Energiei a anunțat cum vrea să reducă facturile cu 25%. Ce rol va avea intervalul orar de consum
Ministerul Energiei a anunțat un pachet de măsuri prin care facturile la energie electrică să scadă cu cel puțin 25%. Scurtarea lanțului de tranzacționare pe piața de energie, investiții în rețele și eliminarea speculei sunt câteva dintre propuneri. În acest moment, România are cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană (UE) și ar urma să avem și în țara noastră tarife diferențiate, adică prețuri mai mici în intervalele orare în care producția este mare, așa cum se întâmplă în alte țări europene. Dar experții în energieavertizează că implementarea acestor măsuri ar putea dura ani de zile. După mai multe discuții cu reprezentanți ai producătorilor, furnizorilor și instituțiilor din domeniu, ministrul Energiei – Bogdan Ivan – propune opt soluții care ar duce la scăderea facturilor. Printre acestea ele se numără și implementarea tarifelor dinamice și a contorizării inteligente. Vârfurile de consum sunt, în general, seara, între orele 18 și 22. Însă cea mai ieftină energie produsă și tranzacționată pe bursă este între orele 11 și 18, mai ales că producția de energie verde a crescut. De exemplu, la începutul acestei săptămâni, marți, între 11 și 13, prețul energiei a fost de cel mult 52 de lei pe MWh, în timp ce în intervalul de vârf de seară a ajuns până la 1.500 de lei pe MWh. Dacă oamenii și companiile ar adapta consumul în funcție de preț, cum ar fi să programeze mașinile de spălat sau alte electrocasnice la prânz, ar plăti mai puțin, s-ar reduce presiunea pe rețele și ar scădea și necesarul de importuri, pentru că sunt zile când România importă multă energie. Dar, pentru asta, este nevoie de contorizare inteligentă, care există în prezent la doar o treime din clienți, notează Știrile Pro TV. Ministrul mai promite și accelerarea procesului de digitalizare, dar pe listă mai apar și alte măsuri, precum eliminarea speculei, scurtarea lanțului de tranzacționare pe piață, dar și investiții în rețele pentru o mai bună conectivitate cu Europa de Vest. „Împreună cu europarlamentarii români, indiferent din partidul din care fac parte, să facem absolut toate demersurile pentru a găsi finanțări pentru interconectare cu rețelele din Europa de Vest, care azi produc și vând energie ieftină”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Alături de promisiunea că va crește și producția, aceste măsuri au fost incluse într-un memorandum care ar urma să fie adoptat la următoarea ședință de Guvern.
Mediul de afaceri, ademenit să investească în tehnologii verzi. Anunț de ultima oră privind depunerea dosarelor pentru finanțarea proiectelor / Care sunt cele două mari direcții
Vești bune de la Ministerul Energiei care anunță prelungirea cu 30 de zile, până la 21 septembrie 2025, ora 17:00, a termenului-limită pentru depunerea proiectelor, în cadrul celui de-al doilea apel concurențial pentru „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum”, aferent Fondului pentru Modernizare – Program-cheie nr. 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei. „Investim astăzi pentru energia curată de mâine! Prin această extindere, oferim investitorilor timp suplimentar pentru a depune proiecte mature, care vor contribui direct la independența energetică a României. Prin acest program, sprijinim mediul de afaceri să investească în tehnologii verzi, să-și reducă facturile la energie și să contribuie activ la securitatea energetică a țării. Vrem mai multe proiecte, mai multe investiții și o concurență reală, în care cele mai bune proiecte câștigă. Încurajăm operatorii economici din industria românească să aplice, pentru a crește competitivitatea”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei. Oficialul susține că investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum vor contribui la accelerarea tranziției energetice în România și sprijină dezvoltarea de noi capacități de producție din surse eoliene, solare și hidro, cu scopul de a crește producția de energie verde destinată consumului propriu. Valoarea totală a finanțării disponibile depășește 310 milioane de euro, distribuită astfel: Energie eoliană: 16.700.000 euro; Energie solară (≤ 5 MW): 151.347.445,75 euro; Energie solară (> 5 MW): 117.650.646,94 euro; Energie hidro: 25.000.000 euro. Valoarea ajutorului de stat solicitat per MW instalat este de maximum: Energie eoliană: 700.000 euro/MW; Energie solară ≤ 5 MW: 450.000 euro/MW; Energie solară > 5 MW: 360.000 euro/MW; Energie hidro: 1.805.000 euro/MW. Sunt invitați să aplice pentru finanțare operatorii economici – de la microîntreprinderi și IMM-uri, până la întreprinderi mari, inclusiv cele nou-înființate – precum și regiile autonome, legal constituite și înregistrate în România. Solicitanții trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate stabilite și să activeze în domenii eligibile, respectând excluderile sectoriale prevăzute. Finanțarea poate acoperi costuri pentru amenajarea terenului, utilități, construcții și instalații, montaj echipamente, achiziția de active corporale și necorporale, precum și organizarea șantierului. Condițiile de desfășurare a apelului și toate documentele aferente acestuia rămân neschimbate și pot fi accesate pe site-ul Ministerului Energiei, la adresa: https://energie.gov.ro/anunt-privind-lansarea-celui-de-al-ii-lea-apel-bazat-pe-procedura-de-ofertare-concurentiala-sprijinirea-investitiilor-in-noi-capacitati-de-producere-a-energiei-electrice-produsa-din-surse-regenerabil/ Sursă foto: Profimedia RCOMANDAREA AUTORULUI: 5 milioane de lei pentru energie verde/ BURDUJA: „România se dezvoltă și cu viziunea unor antreprenori care dau dovadă de curaj și văd în viitor” Expert în energie verde- vouchere pentru gospodăriile vulnerabile. 20.200 de euro pt renovarea locuințelor si instalare de panouri solare
Rusia, suspectată că ar fi contaminat petrol pe fondul unui război hibrid. Țițeiul urma să ajungă și în România
Potrivit G4 Media statul român suspectează Rusia că ar fi contaminat țițeiul care urma să ajungă la Petrobrazi. Operațiunea ar putea să fi fost desfășurată pe fondul unui război hibrid. Din fericire, cantitatea de petrol contaminat a fost depistată în timp util, înainte ca acesta să ajungă în Portul Constanța și ulterior, la rafinărie. Potrivit ZF, au fost identificate transporturi cu țiței contaminat. Petrolul a fost livrat pe conductă, pe traseul Azerbaidjan – Georgia – Turcia, iar din Turcia țițeiul a fost transportat cu un petrolier. Concentrația de cloruri organice din petrol ar fi putut degrada infrastructura sistemelor metalice ale rafinăriei din Petrobrazi, ceea ce ar fi dus la o criză de combustibil, notează G4Media. Contaminarea ar fi putut reprezenta o operațiune de sabotaj realizată de Rusia. Conducta pe care este transportat țițeiul are un traseu de 1.700 de kilometri. Potrivit sursei citate, ar fi fost nevoie de câteva cisterne cu clorină, care să fie injectată în conductă. Compania austriacă OMV a descoperit contaminarea cu clorură organică în încărcăturile de țiței provenit din Azerbaidjan, potrivit anunțului dat la sfârșitul lunii iulie, potrivit Reuters. De asemenea, a fost raport și de compania BTC Pipeline Company, care a constatat că unele dintre tancurile de stocare a țițeiului au fost contaminate cu substanțe corozive. Transportul care urma să ajungă în România nu a mai fost recepționat. Luni, Ministerul Energiei a decis scoaterea din rezerva naţională a 80.000 tone ţiţei şi 30.000 tone motorină, pentru ca rafinăria Petrobrazi să poată funcționa în continuare. Țițeiul contaminat a ajuns deja în Italia, dar și în Cehia. Petrolul din Azerbaidjan este livrat pe întreg continentul european, fiind materie primă pentru rafinăriile OMV.
România a fost câteva zile în situație de URGENȚĂ, din cauza unei disfuncționalități majore în aprovizionarea cu țiței. Ce a declanșat criza
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat situație de urgență – nivel criză și a autorizat eliberarea unor stocuri de țiței, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial din 29 iulie, după ce s-au constatat „disfuncționalități majore în aprovizionare”. Ordinul Ministrului Energiei nr. 765 din 28 iulie 2025 privind declararea situației de urgență – nivel criză și eliberarea de stocuri de urgență, publicat pe 29 iulie, a fost emis pe baza a două adrese ale companiei OMV Petrom, la care statul, prin instituția condusă acum de Bogdan Ivan, deține 20,69% din pachetul de acțiuni, a relatat inițial Profit.ro. Prin acest actul normativ, se constată existența unei situații de criză locală indusă de disfuncționalități majore în aprovizionarea cu țiței și se declară situație de urgență – nivel criză și se autorizează eliberarea de către Societatea OMV PETROM – S.A. a 80.000 tone țiței și 30.000 tone motorină din stocurile de urgență de țiței și produse petroliere constituite de către operatorul economic în calitate de titular al obligației de stocare. Țiței contaminat Ministerul Energiei a clarificat luni, la solicitarea jurnaliștilor, care a fost cauza disfuncționalității majore în aprovizionarea cu țiței. Potrivit ministerului, compania OMV Petrom a informat Ministerul Energiei că, în perioada 16–18 iulie, a recepționat un vas de țiței azer (92 kt) încărcat în portul Ceyhan (Turcia), dar, ăn urma analizelor re-efectuate și la descărcare, acest lot de țiței s-a dovedit a fi contaminat cu cloruri organice de la portul de încărcare. De asemenea, ca urmare a analizelor efectuate, Petrom a luat decizia de refuz la încărcare a încă unui transport de 92 kt. Astfel, 184 kt de țiței de import au devenit indisponibile din lanțul de aprovizionare al rafinăriei Petrobrazi. „Așadar, OMV Petrom a solicitat eliberarea temporară a 80.000 tone de țiței și 30.000 tone de motorină din stocurile de urgență, pentru a asigura continuitatea operării rafinăriei Petrobrazi și menținerea echilibrului pe piața națională de produse petroliere. Solicitarea a avut ca temei imposibilitatea altor rafinării de a prelua cantități din țițeiul contaminat, precum și contaminarea, respectiv blocarea principalelor surse internaționale de țiței de import (BTC, CPC)”, se arată în răspunsul transmis jurnaliștilor. Ministerul precizează că, în aceste condiții, s-a constatat existența unei situații de criză locală, cauzată de disfuncționalități majore în aprovizionarea cu țiței și, având în vedere că eliberarea de produse din stocurile de urgență se poate autoriza doar în situația în care este declarată o situație de urgență – nivel de criză, cu notificarea prealabilă a Comisiei Europene – DG Energy, a notificat Comisia Europeană și a declarat situația de urgență – nivel de criză. „De asemenea, a autorizat eliberarea de stocuri de urgență din stocurile constituite de OMV Petrom, asigurând astfel funcționarea neîntreruptă a rafinăriei și evitarea unei perturbări majore pe piața națională de carburanți”, potrivit ministerului. Sursa foto: OMV Petrom – caracter ilustrativ Recomandăm și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027, a confirmat OMV Petrom. Scenarii privind obiceiurile de consum de energie
Bogdan Ivan anunță că România nu va închide minele de cărbune anul acesta: „Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic”
„România și-a asumat în 2020 că o să închidă capacitatea de producție pe cărbune de 3.700 de megawatt. Asta înseamnă la consumul de astăzi aproape jumătate din cât consumă România. E uriaș. Sunt zile în care fără energia produsă de cărbune n-am avea echilibru în sistemul energetic și am fi în pericol foarte mare de a nu avea energie”, a spus ministrul Economiei la Antena 3 CNN, întrebat despre închiderea minelor de cărbune. România și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune până la la 31 decembrie 2025, însă acest termen nu poate fi respectat. „Din prima zi de când am ajuns la minister, cel mai important jalon, 119 era fix ăsta. Am luat toată echipa de la Ministerul Energiei, am vorbit cu ceilalți de la Complexul Energetic, am vorbit și cu președinții de consilii județene din Gorj și Hunedoara și am căutat o formulă prin care să argumentez în cât timp fac licitația pentru centralele pe gaz care să înlocuiască activitatea centralelor pe cărbune pe care să le punem în conservare”, a spus Bogdan Ivan. Ministrul a spus că vor urma o serie de negocieri la Bruxelles. „Nu să le închidem, nu vreau să le închidem, ca să fie foarte clar. E strategic pentru noi să le avem în conservare după ce nu vor mai injecta direct în sistemul energetic, pentru situații neprevăzute. În momentul de față pregătim două licitații, până în 15 septembrie vor fi depuse ofertele, sper eu, pentru că până acum nu există un mare apetit în direcția asta și în paralel, împreună cu Ministrul Fondurilor Europene, negociem cu ceilalți din Comisia Europeană o prelungire a acestui termen pentru că e imposibil să oprim grupurile de centrale pe cărbune. Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic și nu intră în calcul discuția asta”, a mai spus Ivan AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:
Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente
Peste 1.800 MW noi au fost conectați la sistem în 2024 și 2025, cât în aproape un deceniu anterior, scrie ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în raportul său în care detaliază realizările echipei de la conducerea instituției din cei doi ani de la preluarea mandatului. Ministrul Energiei a publicat, duminică, bilanțul celor doi ani de activitate, implicit gradul de realizare a planurilor de la preluarea mandatului. „Am spus din prima zi că am trei priorități: investiții, investiții, investiții. Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente pentru a face saltul către o Românie independentă energetic, modernă și respectată la nivel internațional. Am promis că vom pune energia pe primele locuri în agenda națională — ca pilon de securitate, dezvoltare și creștere economică care să servească generațiilor următoare”, a scris ministrul, într-o postare pe contul de Facebook. Ministrul menționează că a atras 14 miliarde EUR fonduri nerambursabile pentru producție, stocare, rețele, toate componentele sistemului energetic național. „Aceste fonduri au mobilizat finanțări private de încă pe-atât. 30 de miliarde EUR pentru energia României de astăzi și mai ales de mâine. Este singura cale pentru a fi proprii noștri stăpâni, cu energie sigură și facturi mai mici”, a scris Sebastian Burduja. „În 2 ani cât în 10” Potrivit acestuia, a fost nevoie de un restart, iar acest restart a venit. „În 2 ani cât în 10. În anul 2024 am conectat la Sistemul Energetic Național 1251 MW, mai mult decât între 2016 și 2023 la un loc. Iar anul acesta, până la 31 mai 2025, încă 594 MW produc energie și livrează în rețea. În total peste 1800 MW, cât în aproape un deceniu. Acest raport nu este despre mine. Este despre o echipă minunată și rezultatele ei. Este despre o Românie care vrea mai mult, merită mai mult și poate mai mult”, a transmis ministrul. Sintetizând cele câteva sute de pagini din rapoartele detaliate de activitate, Sebastian Burduja a publicat un TOP 10 realizări în acești doi ani de mandat: Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050, după 17 ani. Atragerea a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru investiții fără precedent în sistemul energetic național. Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru construcția Unităților 3 și 4 Cernavodă, un termen de finalizare estimat 2031-2032. Peste 1800 MW noi conectați la sistem, cât în aproape un deceniu anterior. Facturi ținute sub control, prin plafonarea prețurilor la energie – România, s-a menținut în top 5 cele mai mici prețuri din UE la energie. După 1 iulie, continuam cu sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Nimeni nu va fi lăsat în urmă! Finalizarea listării Hidroelectrica – cel mai mare succes bursier din lume în 2023. Demararea forajului la Neptun Deep, care va aduce peste 20 miliarde euro la buget și dublarea producției de gaz românesc. România a devenit deja cel mai important producător de gaze naturale din UE. Adoptarea legii eolian offshore – România este prima țară de la Marea Neagră cu legislație în acest domeniu. Deblocarea marilor investiții în hidrocentralele începute înainte de 1989 și finalizarea, după 10 ani, a Grupului V Rovinari – 330 MW energie în bandă. Niciun grup pe cărbune nu a fost închis. Demararea modernizării CET-urilor din București – 361 milioane euro finanțare nerambursabilă. „Poate cel mai important, am arătat că se poate. Că România poate. Că în loc să ne plângem, ne putem ridica, ne putem organiza, putem construi. Înainte, împreună”, a conchis ministrul. Raportul integral, aici. Sursa foto: Facebook Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Încă două sonde au fost puse în producție de ROMGAZ la Caragele Deep. Investiția în proiectul onshore se ridică la peste 1,3 miliarde de lei
Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, dar și producător și furnizor de energie electrică, al cărui acționar principal este statul român, prin Ministerul Energiei, a pus în producție două noi sonde din cadrul proiectului major de innvestiții Caragele Deep, situat în județul Buzău, cel mai mare zăcământ de uscat descoperit până acum de Romgaz. Acesta este estimat la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României pentru aproximativ trei ani. Două noi sonde, Sonda 6 și Sonda 78 Rosetti ST (side-track), au fost puse în producție în luna mai, ceea ce crește numărul total al celor aflate în producție la 15, au transmis, luni, reprezentanții producătorului național. Informațiile vin în contextul vizitei conducerii Romgaz, de la finalul săptămânii trecute, la Caragele. Potrivit oficialilor, ca urmare a investițiilor derulate de Romgz, în primul trimestru al anului 2025 producția obținută din zăcământul Caragele a crescut și a ajuns în prezent la 7,6% din totalul producției Romgaz, față de o ponderea de 6,6% în anul 2024. „Finalizarea forajului sondei de explorare 78 Rosetti ST, executarea liniei de aducție și efectuarea testelor de producție cu succes a condus la punerea în producție a sondei în luna mai. Sonda 6 Caragele a fost pusă în producție după realizarea unei operații de reparații capitale (side track), iar la Sonda 54 Caragele au fost încheiate lucrările de suprafața în vederea demarării procesului de foraj, instalația de foraj fiind mobilizată pe locație, montarea acesteia urmând să se încheie până la mijlocul anului în curs”, au transmis reprezentanții companiei. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea acum două săptămâni, că în 2024, producția de la Caragele a fost cu 22,48% mai mare față de 2023, devenind astfel, al doilea zăcământ ca pondere în producția totală a Romgaz (6,6% din total producție Romgaz). Anul trecut, aici s-au derulat lucrări de investiții în valoare de 147 milioane lei. În exploatare din 2009 În total, acum sunt 15 sonde în producție, dar au fost obținute autorizațiile de construcție pentru încă două sonde de explorare, alte patru sonde aflându-se în diverse stadii de obținere a autorizațiilor de construcție. Pentru dezvoltarea proiectului Caragele Deep, Romgaz a anunțat că va continua să investească în forarea de noi sonde de mare adâncime și extinderea infrastructurii productive, capabile să prelucreze volumele de hidrocarburi extrase din viitoarele sonde. Aceste proiecte vor implica o investiție totală de peste 1,3 miliarde lei din surse proprii. În cadrul programul investițional din zona Caragele Deep, compania Romgaz a anunțat la începutul anului trecut că va realiza cel puțin 9 sonde de explorare de mare adâncime. Caragele Deep este un proiect strategic onshore pentru ROMGAZ în cadrul perimetrului Explorare-Dezvoltare-Exploatare Muntenia Nord-Est, acesta făcând parte din strategia de dezvoltare a companiei 2021-2030. Zăcământul comercial CARAGELE contribuie de mulţi ani la producţia de gaze a României, fiind în exploatare comercială din anul 2009 iar dezvoltarea acestuia s-a realizat treptat în timp, fiind edificată o infrastructură de exploatare complexă. În 2017, Romgaz a anunțat că a descoperit la Caragele, Buzău, un zăcământ estimate la circa 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ de trei ori consumul anual actual al României. Producție de condensat în creștere În primul trimestru din 2025, Romgaz a avut o producţie de gaze naturale de 1,285 miliarde metri cubi, cu 0,43% mai mică față de cea din primul trimestru al anului 2024. O producție în cretere în primul trimestru al anului 2025 a fost cea de condensat, de 12.200 de tone, cu 64% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a creşterii producţiei de condensat pe zăcământul Caragele. Grupul Romgaz a raportat un profit net de 951 de milioane de lei pentru primul trimestru al anului, ceea ce înseamnă o scădere cu 23,64% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Pe de altă parte, cifra de afaceri a crescut cu 4,72%, la 2,38 miliarde lei. Sursa foto: Romgaz Citiți și OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
ELCEN a obținut executarea SILITĂ a Termoenergetica, ce are datorii de peste 1,4 miliarde de lei. Decizia, suspendată până la judecarea contestației
Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), principalul producător de energie termică al Capitalei, a obținut recent în instanță executarea silită a companiei municipale Termoenergetica, operatorului sistemului de alimentare cu energie termică, care are datorii de peste 1,4 miliarde de lei, conform celor mai recente declarații ale șefului Ministerului Energiei, care deține participația majoritară la ELCEN. Decizia, luată de instanța de fond, este deocamdată suspendată, până la judecarea contestației depusă de Termoenergetica. Conducerea ELCEN a demarat și a obținut, la Judecătoria Sectorului 4, executarea silită a companiei municipale Termoenergetica, cu scopul de dispune constituirea unei garanție de peste 77 milioane lei, reprezentând contravaloarea cantității medii lunare de energie termică livrată Termoenergetica de către ELCEN, conform informației publicate prima dată de Profit.ro. Saga datoriilor pe care ELCEN le reclamă, iar Primăria Generală nu le recunoaște în totalitate nu durează de ieri, de azi, ci încă de pe vremea RADET, iar o posibilă soluție, propusă de ELCEN și aprobată la nivelul Guvernului este fuziunea dintre cele două companii. Ministerul Energiei este cel care în subordonare ELCEN, proprietar al CET-urilor, în timp ce Termoenergetica este o companie a Primăriei Municipiului București. Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din București (90%), cu o cotă de piață de energie electrică livrată în rețele la nivel național de aproximativ 4%. Compania asigură căldură în sistem centralizat pentru aproximativ 550.000 de apartamente din Capitală și 5,3% din energia electrică produsă la nivel național. ELCEN, la care Ministerul Energiei deține 97,51% din acţiuni, alături de SNGN Romgaz (2,49%), este proprietarul celor patru termocentrale în Bucureşti, cu o putere electrică instalată de 636.25 MW și puterea termică de 4375.25 Gcal/h, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu. Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A., succesoarea RADET, este, din 1 decembrie 2019, operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică în arealul deservit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti–Ilfov și are în exploatare sistemul de transport şi distribuţie (954,09 km conducte – reţele termice primare și 2.963,3 km conducte – reţele termice secundare) pe lângă alte peste 1.000 de puncte termice, staţii centralizatoare sau centrale termice de cvartal. Traseul deciziei din instanță Datoria istorică pe care Termoenergetica o are către ELCEN se ridică la 1,4 miliarde de lei, conform declarațiilor din februarie, și are la bază restanțele Primăriei Capitalei la subvențiile pe care trebuie să le dea Termoenergetica pentru acoperirea diferenței dintre costurile reale ale energiei termice cumpărate de la ELCEN și prețul final de furnizare redus perceput bucureștenilor, pe lângă pierderile din rețele. ELCEN s-a adresat instanței, în 2021, și a obținut în ianuarie 2021 decizia favorabilă definitivăm dată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii supremi au obligat Termoenergetica să constituie o garanție de 77,3 milioane de lei, care reprezintă contravaloarea cantității medii lunare de energie termică livrată Termoenergetica de către ELCEN. Astfel, dat fiind că acestă garanție nu a fost constituită de Termoenergetica, ELCEN a demarat executarea silită, așa cum arată motivarea deciziei Judecătoriei Sectorului 4, care a admis cererea de suspendare a executării, până la judecarea contestației. „La data de 29.04.2025, aceasta a primit de la ### ##### ######## Somația și înștiințarea privind începerea executării silite, emise în dosarul de executare nr. 51/2025, prin care CMTEB a fost somată să constituie o garanție în valoare de 77.348.773 lei în termen de 10 zile calendaristice. Or, în contextul financiar actual, CMTEB nu dispune de lichiditățile necesare pentru a constitui această garanție, într-un termen atât de scurt”, se arată în document. Termoenergetica a arătat că prestează un serviciu public de interes general, în baza unui tarif reglementat de ANRE, potrivit Legii nr. 325/2006 și a Legii nr. 51/2006, iar acest tarif nu poate fi ajustat unilateral de către operator și este stabilit periodic prin Decizie ANRE. Prin urmare, veniturile nu pot fi mărite sau ajustate în funcție de necesitățile financiare neprevăzute, cum este cazul obligației de a constitui o garanție în valoare de 77.348.773 lei. „Componentele principale ale veniturilor CMTEB sunt: încasările de la populație și consumatori non-casnici, alocate în proporții stabilite prin contul Escrow: 70,54% sunt virate automat către furnizorul de energie termică ELCEN; 21,84% revine CMTEB, din care acoperă salarii, mentenanță și costuri operaționale esențiale, precum și compensațiile bugetare de la Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București, sume care sunt alocate lunar cu destinație specială și care nu pot fi redirecționate legal pentru plata unei executări silite fără a genera un blocaj în alimentarea cu energie termică”, potrivit documentului instanței. Termoenergetica a mai argumentat că fluxurile financiare sunt deja angajate, veniturile sunt afectate de obligațiile zilnice și lunare asumate prin contractele cu furnizorii de energie termică, contractele de întreținere și reparații ale rețelei, cheltuieli salariale ale personalului tehnic, cheltuielile de operare continuă a rețelelor de termoficare. „Prin urmare, orice tentativă de indisponibilizare silită a fondurilor prin poprirea conturilor sau executare silită a sumelor din conturile operaționale afectează direct capacitatea companiei de a furniza energie termică populației și instituțiilor publice din București. Această structură financiară face imposibilă onorarea unei obligații financiare suplimentare de o asemenea amploare în termenul de 10 zile impus de executorul judecătoresc”, se arată în motivarea publicată pe portalul rejust.ro. Cererea de suspendare provizorie a executării silite a fost admisă pe 13 mai de Judecătoria Sectorului 4, până la soluționarea contestației la executare în dosarul care, deocamdată, nu are un termen de judecată stabilit. Stadiul fuziunii De amintit că directorul general al ELCEN, Claudiu Crețu, estima, la sfârșitul lunii iulie a anului trecut, într-o declarație pentru Gândul, că fuziunea dintre ELCEN și Termoenergetica se va realiza la jumătatea acestui, an, într-un scenariu optimist, asta după ce Guvernul bifase atunci o etapă importantă din memorandului adoptat în acest sens în prima parte a anului. Fuziunea dintre ELCEN și CMTEB a fost o propunere agreată, sub forma unui memorandum, la nivelul Guvernului, pe 31 ianuarie 2024, la propunerea Ministerului Energiei, care a notificat apoi PMB să își exprime oficial punctul de vedere pe această temă, pentru
Poziția gigantului american LOCKHEED Martin după ce compania Sinteza din Oradea a renunțat la proiectul de producere de baterii sub patentul său
Oficialii Lockheed Martin au transmis, la solicitarea Gândul, poziția grupului global pricind decizia companiei Sinteza de la Oradea, care a anunțat ieri oficial la Bursa de Valori București că renunță la proiectul finanțat prin PNRR prin care urma să construiască o fabrică în care să se reprofileze și să producă electroliți sub patentul Lockheed Martin pentru baterii de stocare a energiei, așa cum agreaseră, la nivel de intenție, la sfârșitul anului anul trecut. Reprezentanții companiei globale au transmis că au hotărât de comun acord cu firma din Oradea să pună stop parteneriatului stabilit prin acordul de intenție pentru utilizarea tehnologiei GridStar® Flow în producția de electrolit negativ pentru baterii de stocare pe termen lung., semnat pe 20 noiembrie la sediul Ministerului Energiei. „După explorarea tuturor oportunităților potențiale, Lockheed Martin și Sinteza au decis să nu continue parteneriatul GridStar Flow. Apreciem parteneriatul nostru cu guvernul român și interesul manifestat de Sinteza față de această tehnologie. Așteptăm cu interes să sprijinim programele de apărare actuale și viitoare ale României”, este declarația oficială a Lockheed Martin, transmisă la solicitarea Gândul. Lockheed Martin este o companie globală de tehnologie de apărare, iar GridStar Flow este o baterie cu flux redox inovatoare, fabricată în Andover, Massachusetts, și care funcționează cu zero emisii de carbon și permite obținerea de energie durabile și stabile. Traseul și valoarea proiectului Răspunsul americanilor de la Lockheed Martin a venit miercuri după-amiază la solicitarea Gândul, după ce, marți, compania românească Sinteza a anunțat, printr-o informare la Bursa de Valori București, decizia de încetare a implementării proiectului de stocare a energiei finanțat prin PNRR. Este vorba de un proiect câștigat și semnat pentru construirea unei fabrici la Oradea, pentru care trebuia să vină cu o cofinanțare consistentă, în raport cu pierderile înregistrate în rapoartele firmei. Jumătate din investiția de la Oradea era finanțată prin PNRR, iar primul kilogram de electroliți produs în urma acestei investiții este planificat să fie livrat la jumătatea anului 2026. Pentru un singur megawatt este nevoie de 15 tone de electroliți, potrivit oficialilor Sinteza. Ulterior, pe 27 decembrie a semnat contractul de finanțare din PNRR, respectiv acordarea de către Ministerul Energiei a finanțării nerambursabile din PNRR, pentru implementarea proiectului intitulat: „Înființarea unei noi capacități de producție, testare și reciclare a electroliților utilizați pentru fabricarea de baterii industriale pentru stocarea energiei electrice”. Potrivit informării de atunci de la BVB, contractul intra în vigoare la data semnării lui, iar durata este cuprinsă între momentul intrării în vigoare și până la finalizarea perioadei de durabilitate a proiectului, care este de 5 ani, calculată de la data punerii în funcțiune a investiției. Valoarea totală a proiectului era de 309,2 milioane de lei (cu TVA), valoarea totală eligibilă este de 248,07 milioane de lei, fără TVA, din care: valoarea maximă eligibilă nerambursabilă (valoare ajutor de stat solicitat) era de 124,03 milioane de lei (fără TVA) valoarea eligibilă a cheltuielilor care se acoperă din contribuția proprie a beneficiarului era de 124,03 milioane de lei (fără TVA) Valoarea neeligibilă a cheltuielilor care se acoperă din contribuția proprie a beneficiarului era de 11,91 milioane de lei, iar valoarea TVA-ului este de 49,28 milioane de lei Conform raportului anual, compania încheiase anul 2024 cu o pierdere netă de 8,77 de milioane de lei. Rezultatul vine în contextul dificultăților prin care trece Sinteza. Poziția Ministerului Energiei Ministerul Energiei anunțase, miercuri dimineață, că a luat act de decizia companiei românești Sinteza S.A. de a renunța la proiectul prin care voia să producă electroliți în fabrica ce urma să se construiască de la Oradea. Oficialii Ministerului Energiei au transmis că au inițiat imediat un dialog cu beneficiarul finanțării, în vederea identificării celor mai potriviți pași de urmat pentru a asigura continuitatea obiectivelor asumate la nivel național în cadrul PNRR. În plus, din moment ce Ministerul Energiei nu a efectuat încă plăți către Sinteza SA, nu se înregistrează un impact financiar negativ asupra fondurilor gestionate prin PNRR. Deși compania Sinteza SA a decis oprirea proiectului, Ministerul Energiei a transmis că rămâne angajat în promovarea și susținerea apelului dedicat producției de baterii în România. „Ministerul Energiei își reafirmă angajamentul de a sprijini dezvoltarea unei capacități industriale naționale competitive în domeniul bateriilor, un sector strategic pentru viitorul energetic al României și pentru atingerea țintelor de decarbonizare. Vom continua eforturile de identificare și susținere a proiectelor viabile, astfel încât România să își reducă dependența de importuri și să contribuie activ la autonomia energetică a Uniunii Europene”, a transmis oficialii ministerului. Foto: Reprezentare a bateriei Lockheed Martin GridStar® Flow / Sursa: Lockheed Martin Citiți și: Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale Ministerul Energiei a lansat în consultare publică un apel de proiecte pentru BATERII independente de stocare. Ce fonduri sunt alocate Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Compania Sinteza a renunțat la proiectul de producere de baterii sub patentul gigantului LOCKHEED Martin. Firma semnase un contract cu finanțare PNRR
Compania românească Sinteza, care semnase în noiembrie un acord de intenție cu oficialii Lockheed Martin, pentru a produce la Oradea electroliți sub patentul gigantului mondial, a anunțat, marți, printr-o informare la Bursa de valori București, că renunță la decizia de încetare a implementării proiectului de stocare a energiei finanțat prin PNRR. Este vorba de un proiect câștigat și semnat pentru construirea unei fabrici la Oradea, pentru care trebuia să vină cu o cofinanțare consistentă, în raport cu pierderile înregistrate în rapoartele firmei. Proiectul de importanță strategică, pentru producția de baterii în România, în urma acordului de intenție semnat la sfârșitul anului trecut de conducerea Sinteza și Lockheed Martin, la Ministerul Energiei, a căzut, potrivit notificării companiei. Jumătate din investiția de la Oradea era finanțată prin PNRR, iar primul kilogram de electroliți produs în urma acestei investiții este planificat să fie livrat la jumătatea anului 2026. Pentru un singur megawatt este nevoie de 15 tone de electroliți, potrivit oficialilor Sinteza. Traseul proiectului La conferința din 20 noiembrie de la Ministerul Energiei, s-a semnat acordul de intenție pentru utilizarea tehnologiei GridStar® Flow în producția de electrolit negativ pentru baterii de stocare pe termen lung. De la Sinteza, contractul a fost semnat de directorul general de la acea dată, Gelu Stan, care între timp și-a dat demisia, pe 8 aprilie. Ulterior, pe 27 decembrie a semnat contractul de finanțare din PNRR, respectiv acordarea de către Ministerul Energiei a finanțării nerambursabile din PNRR, pentru implementarea proiectului intitulat: „Înființarea unei noi capacități de producție, testare și reciclare a electroliților utilizați pentru fabricarea de baterii industriale pentru stocarea energiei electrice”. Potrivit informării de atunci de la BVB. Contractul intra în vigoare la data semnării lui, iar durata este cuprinsă între momentul intrării în vigoare și până la finalizarea perioadei de durabilitate a proiectului, care este de 5 ani, calculată de la data punerii în funcțiune a investiției. Valoarea totală a proiectului era de 309,2 milioane de lei (cu TVA), valoarea totală eligibilă este de 248,07 milioane de lei, fără TVA, din care: valoarea maximă eligibilă nerambursabilă (valoare ajutor de stat solicitat) era de 124,03 milioane de lei (fără TVA) valoarea eligibilă a cheltuielilor care se acoperă din contribuția proprie a beneficiarului era de 124,03 milioane de lei (fără TVA) Valoarea neeligibilă a cheltuielilor care se acoperă din contribuția proprie a beneficiarului era de 11,91 milioane de lei, iar valoarea TVA-ului este de 49,28 milioane de lei Bilanț pe pierdere Conform raportului anual, compania încheiase anul 2024 cu o pierdere netă de 8,77 de milioane de lei. Rezultatul vine în contextul dificultăților prin care trece Sinteza. „Compania exploatează platforma industriala din Sos. Borșului nr. 35 si operează instalația de acid benzoic, instalație de un nivel tehnic avansat, modernizată în anii anteriori, obținând-se produse destinate în principal pieței externe. Acidul benzoic fabricat este destinat aplicațiilor chimice industriale. Din păcate pe întreaga perioadă a anului 2024 instalația de acid benzoic a fost menținută în conservare, veniturile obținute din vânzarea de acid benzoic fiind tributare stocului produs în anul anterior. Totodată, societatea a continuat in anul 2024 activitatea de închiriere a unora dintre activele sale disponibile, obținând venituri din chirii”, se arată în raportul anual. În raport sunt detaliate măsurile pentru redresare, inclusiv diversificarea, prin parteneriat cu americanii de la Lockheed Martin. „Formalizarea acestei direcții s-a realizat odată cu acțiunea Sinteza de ași adăuga la obiectul de activitate pe lângă codurile CAEN existente si codul CAEN 2720 fabricarea de acumulatori și baterii. În principal Sinteza urmărește dezvoltarea unui colaborări în domeniul producției de electroliți si baterii redox flow, pentru acesta în luna noiembrie 2024 Sinteza a semnat o scrisoare de intenție cu o cunoscută companie americană. În vederea finanțării acestei noi direcții de dezvoltare tot la finalul anului 2024 societatea a semnat cu Ministerul Energiei un contract de finanțare din programul PNRR C6.I4.1 pentru un proiect cu titlul „Înființarea unei noi capacități de producție, testare si reciclare a electroliților utilizați pentru fabricarea de baterii industriale pentru stocarea energiei electrice”. Finanțarea contribuției proprii se va face din sume atrase precum împrumuturile bancare respectiv din aport de capital”, arăta compania în raportul anual, evidențiind cu albastru chestiunea privind finanțare. Contactat de Gândul pentru a afla situația contractului, noul director general, Remus Cotuț, spunea, pe 15 mai, că noutățile vor fi anunțate pe BVB, conform prevederilor legale. El și-a anunțat demisia luni, conform informării care a însoțit notificare de încetare a contractului. Gândul a contactat și reprezentanții Lockheed Martin pentru un punct de vedere oficial. La sfârșitul lunii aprilie, aceștia transmiteau pentru Gândul că se vor referi la evoluția acordului în măsura în care nu vor încălca regulile de comunicare în cazul unei companii listate la bursă. Anunțul de pe bursă Marți, Sinteza a informat pe BVB acționarii și investitorii că, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație din data de 19.05.2025, în urma unei evaluări interne aprofundate și a unei alinieri strategice cu partenerul nostru tehnologic, Lockheed Martin, subscrisa a luat decizia de a renunța la implementarea proiectului de investiții intitulat „Înființarea unei noi capacități de producție, testare și reciclare a electroliților utilizați pentru fabricarea de baterii industriale pentru stocarea energiei electrice”, finanțat în baza Contractului nr. 344/27.12.2024 prin programul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Decizia reflectă concluziile unei analize amănunțite de fezabilitate și ale unei evaluări comerciale, efectuate de Sinteza SA, care au avut în vedere o varietate de factori relevanți. Tehnologia redox flow este promițătoare și strategic valoroasă pe termen lung pentru sectorul energetic, însă momentul actual nu oferă încă toate condițiile necesare pentru lansarea sustenabilă a acestui proiect. Analiza a ținut cont, printre altele, de dinamica generală a pieței pentru soluții de stocare de durată mare și de caracteristicile actuale ale cererii, fără a pune sub semnul întrebării potențialul colaborărilor viitoare în această direcție”, arată compania. „Mai mult, in etapa recentă de analiză, au fost explorate opțiuni de ajustare a modelului de afaceri inițial, care ar fi presupus o redefinire semnificativă a rolului și responsabilităților Sinteza S.A. Aceste variante ar fi implicat o extindere considerabilă a ariei de