Ministerul Energiei a plătit 583 de milioane de euro pentru proiectele finanțate prin PNRR
Plățile pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au ajuns la 583,04 milioane de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Energiei. Cea mai mare parte a plăților a fost făcută în acest an. Din totalul de 583,04 milioane de euro, 370,47 milioane de euro au fost achitate în 2026, ceea ce reprezintă aproximativ 63,5%. La finalul anului 2025, valoarea cumulată a plăților se ridica la 212,57 milioane de euro. Loading … Sursa: Ministerul Energiei Peste 3 milioane de euro, plătite într-o singură săptămână Datele publicate de Ministerul Energiei mai arată că între 25 septembrie și 2 octombrie 2026 au fost efectuate plăți în valoare de 3,09 milioane de euro. În același timp, ministerul analizează șapte cereri de transfer depuse în trimestrul al treilea al acestui an. Valoarea totală ajunge la aproximativ 47,18 milioane de euro. Sursa: Ministerul Energiei Situația publicată vineri de minister mai arată că au fost încetate sau reziliate contracte PNRR în valoare totală de 67,04 milioane de euro. Prin intermediul PNRR, Ministerul Energiei a susținut proiecte din sectorul energetic, de la producția de energie și cogenerare până la sisteme de încălzire centralizată și producția de hidrogen verde. Potrivit datelor Ministerului Energiei, nu mai sunt fonduri disponibile pentru noi solicitări de plată.
Romgaz preia oficial combinatul Azomureș
Producătorul național de gaze naturale, dar și de energie electrică, Romgaz, a anunțat, luni finalizarea tranzacției privind achiziția activelor combinatului Azomureș, precum și preluarea și transferul salariaților aferenți activității transferate. Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat că Azomureș va funcționa la capacitate din primul trimestru al anului viitor. Conducerea Romgaz a anunțat, luni, la Bursa de Valori București, îndeplinirea tuturor condițiilor pentru finalizarea tranzacției de preluare a combinatului Azomureș. Loading … Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat că tranzacția urmează să fie semnată efectiv în zilele următoare, iar din septembrie cei peste 800 de angajați ai combinatului vor fi preluați de Romgaz. „Acum câteva luni au fost finalizate negocierile pentru preluarea Azomureș de către Romgaz. Finalizarea propriu-zisă nu s-a putut face, pentru că era nevoie de aprobări care țin de AGA, de avizul Consiliului Concurenței, de Comitetul de Investiții”, a declarat Bolojan. Bolojan: „Peste 800 de angajați vor fi preluați din septembrie” Potrivit acestuia, toate procedurile de avizare au fost finalizate vineri, iar semnarea efectivă a preluării este așteptată în următoarele zile. „În zilele următoare se va semna efectiv preluarea combinatului Azomureș, iar din septembrie, cei peste 800 de angajați vor fi preluați de către Romgaz”, a spus Bolojan. De asemenea, Bolojan estimează că, din primul trimestru al anului viitor, Azomureș ar urma să funcționeze la capacitate. Repornirea combinatului ar avea implicații directe pentru agricultura românească, în condițiile în care o parte importantă din îngrășămintele utilizate în România este în prezent asigurată prin importuri. „Din primul trimestru al anului viitor, Azomureș va funcționa la capacitate, asigurând pentru agricultura românească o componentă importantă de îngrășăminte pe care astăzi le importăm”, a afirmat Bolojan. Cine este Romgaz, compania care a preluat combinatul de la Târgu Mureș Romgaz, cel mai mare producător național de gaze naturale și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni. Compania este listată la Bursa de Valori București și are o cotă de peste 52% din producția națională de gaze naturale. Reamintim că, pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) Romgaz aprobase, cu 90,18% din voturile valabil exprimate, acordul privind transferul de activitate încheiat de Romgaz, în calitate de cumpărător, cu Azomureș, în calitate de vânzător, și i-a împuternicit pe directorul general, pe directorul general adjunct și pe directorul economic al companiei să semneze orice document prevăzut de Acordul privind transferul de activitate sau orice alt document necesar finalizării tranzacției, și să realizeze toate formalitățile necesare și utile finalizării tranzacției. Cât costă Azomureș Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din sursele proprii ale Romgaz. Prețul tranzacției, în urma negocierilor, este format din 46,459 milioane euro, la care se adaugă 49,80 milioane lei, reprezentând valoarea contabilă a sumelor materiilor prime, precum și 68,78 milioane de lei, reprezentând echivalentul costurilor necesare menținerii activității în perioada dintre semnarea Contractului și data finalizării tranzacției, conform bugetului prevăzut în contract.
Bolojan: Șapte proiecte din energie primesc 109 milioane
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, prim-ministrul demis Ilie Bolojan anunță că Ministerul Energiei – pe care îl conduce din postura de ministru interimar – a finalizat evaluarea proiectelor depuse în apelul competitiv pentru creșterea eficienței energetice a instalațiilor industriale incluse în schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii. Acesta este finanțat prin Fondul de Modernizare și are rezervat un buget de 150 de milioane de euro. „Apelul a avut un buget de 150 de milioane de euro și a fost deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale. Au fost aprobate 7 proiecte, cu o valoare totală a investițiilor de 290 de milioane de euro, din care ajutorul de stat este de 109 milioane de euro. Diferența este acoperită de companii din surse proprii”, scrie Ilie Bolojan în postarea publicată pe Facebook. Sursa foto: Mediafax „Prin aceste investiții se urmărește o reducere a consumului de energie de 990.000 MWh pe an” „Investițiile aprobate cuprind înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie, retehnologizarea liniilor de producție, electrificarea unor procese industriale, recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice și instalarea de sisteme care măsoară consumul de energie și emisiile în timp real, la nivelul fiecărui flux energetic al companiei. Prin aceste investiții se urmărește o reducere a consumului de energie de 990.000 MWh pe an și o reducere a emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Etapele care urmează: soluționarea contestațiilor – 06.10.2026; perioada de precontractare/contractare – până la 30.11.2026; finalizarea investițiilor – cel târziu la 30 iunie 2030” Investițiile în eficiență energetică înseamnă costuri de producție mai mici, o industrie mai competitivă și un aer mai curat”, mai transmite premierul demis în luna mai. Sursa foto: Mediafax Ce firme primesc cele 109 milioane de euro din bugetul de stat pentru proiectele din energie „În cadrul procedurii au fost depuse proiecte de către 11 beneficiari, cu o valoare totală de 384,30 milioane de euro și un ajutor de stat solicitat în cuantum de 165,3 milioane de euro. În urma procesului de evaluare și selecție, au fost aprobate pentru finanțare 7 proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 290 de milioane de euro. Valoarea ajutorului de stat aprobat este de 108,86 milioane de euro. Lista proiectelor selectate pentru finanțare, precum și valoarea ajutorului de stat aprobat pentru fiecare beneficiar, este prezentată mai jos”, menționează reprezentanții Guvernului într-un comunicat de presă. Sursa foto: Guvernul României
Șeful Cancelariei lui Bolojan: Calendarul raportului de la Cernavodă
Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului demis, Ilie Bolojan, anunță, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că a supravegheat personal, timp de două zile, procedurile demarate pentru remedierea situației care a oprit funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Jurca afirmă că România se confruntă cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istorie și că toate instituțiile responsabile au luat noi măsuri pentru creșterea nivelului apei în zona centralei. Loading … „Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, alături de echipele tehnice și de reprezentanții instituțiilor din Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă, pe care îl coordonez din partea Cancelariei Prim-Ministrului, pentru a vedea la fața locului stadiul lucrărilor și a stabili, împreună, următorii pași. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaș, debitul de azi este de aproximativ 1.300 m³/s, față de o medie de 3.900 m³/s pentru luna august”, scrie Mihai Jurca în postarea publicată pe Facebook. Sursa foto: Facebook Mihai Jurca Patru măsuri care au fost testate de autorități în zona Cernavodă / „Am reunit toate instituțiile responsabile” Șeful Cancelariei lui Bolojan enumeră patru măsuri pe care autoritățile le-au luat în ultimele două săptămâni și pe care le-a verificat în timpul vizitelor oficiale. „Ce am testat deja pe teren, în ultimele săptămâni: Dragaj în zonele critice de pe Dunărea veche — canale de 30 m lățime și minimum 2 m adâncime — pentru a echilibra debitul care azi merge 85% spre brațul Bala și doar 15% spre Dunărea veche Un test cu 200 m de barje ancorate lângă podul de la Cernavodă, care simulează efectul unui viitor epiu permanent. E o soluție complet reversibilă, ajustată constant pe baza măsurătorilor din teren Un epiu permanent din piatră, de circa 150 m, care va direcționa apa spre zona adâncă a fluviului — exact spre priza de apă a centralei și canalul navigabil Un dig mobil gonflabil pe canalul de aducțiune spre bazinul centralei, completat cu pompe pe barjă, pentru a asigura debitul necesar chiar dacă nivelul Dunării va mai scădea Am reunit toate instituțiile cu responsabilități în zonă: Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Române, INHGA, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, Nuclearelectrica și mediul universitar, cu sprijinul MAI, DSU și al specialiștilor MApN”, transmite Mihai Jurca. Sursa foto: Mediafax „Siguranța centralei este garantată în orice scenariu” / „Vom prezenta un raport final, cu soluții tehnice” / „Gestionăm situația cu maximă seriozitate” „Ca să fie cât se poate de clar: siguranța centralei este garantată în orice scenariu. CNE Cernavodă are echipamente de rezervă — pompe, generatoare de mare putere, instalații de răcire — iar, chiar și în situația cea mai severă din perspectiva lipsei apei, răcirea reactoarelor și a combustibilului uzat poate fi asigurată în circuit închis prin cumulul de echipamente, planuri și soluții de rezervă pe care le-am discutat în Comitet și agreat cu experții Cernavodă. Comitetul funcționează 30 de zile. Vom prezenta un raport final, cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026. Guvernul va continua informarea periodică despre nivelurile înregistrate și stadiul lucrărilor. Gestionăm această situație cu maximă seriozitate, instituție cu instituție, zi de zi”, conchide Jurca textul publicat pe Facebook.
Bogdan Ivan revine în scandalul energiei, după ce Bolojan l-a acuzat de iresponsabilitate: Mai mulți mari consumatori au primit și astăzi notificări
Ivan susține, într-o postare publicată vineri pe Facebook, că mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie. „Așa cum am arătat încă de ieri, mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie”, a transmis Bogdan Ivan. Notificarea provoacă îngrijorare Potrivit fostului ministru, notificările ar fi generat îngrijorare în rândul angajaților și conducerilor unor fabrici, deoarece ar fi fost transmise fără o explicație publică prealabilă. Ivan afirmă că a fost contactat de reprezentanți ai mai multor companii care au vrut să afle ce urmează și dacă există riscul ca activitatea lor să fie afectată. „Oamenii au nevoie de răspunsuri clare, nu de hârtii seci care ridică mai multe întrebări decât lămuresc”, a scris Ivan. Fostul ministru îl critică din nou pe premierul interimar Ilie Bolojan și susține că lipsa comunicării publice alimentează temerile din industrie. „Vedeți, domnule Bolojan, așa se întâmplă când lucrurile sunt ținute departe de ochii publicului și comunicate abia în ultimul moment”, a transmis Bogdan Ivan. Mesajul vine după un schimb dur de replici între Bogdan Ivan și Ilie Bolojan pe tema situației energetice. În urmă cu două zile, Bolojan l-a criticat pe fostul ministru după ce acesta a avertizat public asupra unei posibile crize energetice și a situației marilor consumatori. Premierul interimar a susținut că o eventuală limitare a consumului nu înseamnă că România se îndreaptă spre un blackout și a calificat mesajul lui Ivan drept „iresponsabil”. Potrivit explicațiilor oferite de autorități, notificările adresate marilor consumatori țin de procedurile existente pentru situațiile în care sistemul energetic ar ajunge într-un punct critic. O eventuală reducere a consumului nu reprezintă automat o deconectare a companiilor. Deocamdată, Bogdan Ivan susține însă că notificările continuă să fie transmise și că reprezentanții companiilor sunt îngrijorați de posibilitatea ca activitatea industrială să fie afectată.
Gândul publică lista companiilor care riscă să rămână fără curent
Gândul a obținut celebra Anexa 3 – documentul care cuprinde toate companiile – circa 300 – cărora le-ar putea fi tăiat curentul în cazul în care criza energetică se adâncește și sistemul nu mai poate livra la capacitate maximă. Guvernul a făcut o listă completă care include companii din metalurgie, construcția de mașini, industria lemnului, a materialelor de construcții. Mai mult decât atât, sunt vizate și industria chimică, electrotehnică, textilă, agricultura și chiar industria de apărare. Vezi documentul integral AICI Anexa 3 este practic lista completă invocată de notificările pe care distribuitorii de energie electrică le-au trimis către companiile vizate, în cadrul căreia firmele sunt anunțate că figurează pe această listă și că ar putea fi deconectate de la alimentarea cu energie, în cazul în care situația devine critică din cauza crizei energetice. Notificarea a iscat o dispută aprinsă, miercuri, după ce fostul ministru Bogdan Ivan a publicat-o pe o rețea socială. Coloșii industriali care pot rămâne fără energie electrică Conform anexei consultate de Gândul, oțelăria Silcotub Călărași ar urma să aibă cea mai mare tăiere de energie. Guvernul a estimat că poate tăia 45 de MW din consumul acesteia. Uzina de aluminiu Alro Slatina e a doua pe listă pentru tăieri. De aici, statul vrea să economisească 39 de MW. Donalam SRL din Târgoviște, care produce bare de oțel laminat, va pierde și ea 23 MW de energie, la nevoie. Nu scapă de tăieri nici fabrica de ciment Holcim sau Șantierul Naval Constanța, care e în top 5 consumatori pe lista guvernului. Unele grupuri apar de mai multe ori, cu puncte de lucru diferite: ALRO (Slatina + Alum Tulcea + prelucrare Al Olt), ARTROM/TMK (Reșița + Slatina + Caraș-Severin), Dedeman (Bacău, Cluj, Bistrița), Kronospan (Sebeș + Brașov), Romcim (Medgidia + Hoghiz), HeidelbergCement (Neamț + Dâmbovița), ICCO Energ (4 parcuri în Brașov). Este vorba a aproximativ 300 de companii în total și circa 320 de puncte de lucru. Peste 100 de companii pot rămâne complet fără curent În lista făcută de Guvern există peste 100 de companii care au putere minimă tehnologică 0, iar asta înseamnă că lor li se poate tăia complet curentul. În categoria asta se încadrează fabrici mici și mijlocii de textile, prelucrarea lemnului sau încălțăminte. Fără curent pot să mai rămână și marile centre comerciale, clădirile de birouri, parcurile industriale și logistice. Guvernul speră la o economie de 673 MW în cazul unui colaps energetic Scenariul elaborat de Guvern împreună cu Sistemul Electroenergetic Național ar urma să ducă la o economie de 673 MW făcută prin tăierea curentului de la toate companiile din listă, în timp ce 434 de MW ar trebui să rămână distribuiți în continuare către firmele, fabricile și uzinele care nu își pot opri complet activitatea. Aceste limitări ale livrării de energie electrică sunt valabile până la 31 august, conform documentului publicat de Gândul. Bogdan Ivan și Ilie Bolojan, contre pe notificările despre tăierea curentului trimise către companii Fostul ministru PSD, Bogdan Ivan, l-a tras la răspundere pe premierul demis, Ilie Bolojan, pentru faptul că fabricile au primit notificări de reducere a consumului de energie, în condițiile în care li se cere competitivitate și stabilitate. În acest context, de limitare a curentului electric, Ivan a anticipat cel mai negru scenariu pe care l-a numit „un atentat la siguranța economică a României.” Ministerul Energiei a reacționat și a transmis că documentul la care face referire Bogdan Ivan este de fapt un normativ prin care companiile sunt informate de eventuale limitări.
Cristian Bușoi anunță că Grupul 4 de la Rovinari va fi redeschis
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat la Digi24 că Grupul 4 de la termocentrala pe cărbune Rovinari va intra în funcțiune pentru a reduce importurile de energie, în contextul temperaturilor ridicate și al consumului crescut. Acesta a subliniat că aproape 300 de megawați vor intra în Sistemul Energetic Național, iar stocurile de cărbune sunt suficiente pentru această săptămână. Referitor la situația energetică a României din ultimele zile, Cristian Bușoi a spus că în weekend aceasta „a fost stabilă”, cu vârfuri de consum sub 6.000 de megawați și importuri care nu au fost foarte ridicate. El a explicat că producția eoliană a fost bună, în timp ce energia fotovoltaică nu poate acoperi consumul din orele de vârf. Loading … „Producția fotovoltaică a fost foarte bună, dar, după cum bine știți, din păcate, pe partea de fotovoltaice nu ne putem baza pentru orele de vârf decât într-o mică măsură, pentru că capacitățile noastre de stocare sunt scăzute”, a spus secretarul de stat. Bușoi spune că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară Cristian Bușoi a mai spus că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară în condițiile în care consumul este estimat să crească în această săptămână, atât în zona casnică, cât și în industrie, din cauza temperaturilor ridicate. „În zona industrială se reiau o parte din activitățile industriale. Un consum mai ridicat, aproape de 7.000 de megawați estimăm vârful din această seară. Pentru a reduce cantitatea de electricitate importată și, în acest fel, și impactul pe prețurile viitoare, s-a decis intrarea în funcțiune a Grupului de rezervă 4 de la Rovinari”. Termocentrala Rovinari Acesta susține că Grupul 4 va adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național și va reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf. „Sunt aproape 300 de megawați care vor intra în Sistemul Energetic Național și lucrul acesta va fi de ajutor, pe de o parte, pentru a consolida securitatea aprovizionării și, așa cum spuneam, pentru a reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf, generând astfel o reducere a impactului pe prețuri”. Grupul 4 Rovinari are cărbune pentru această săptămână În privința stocurilor de cărbune, Bușoi a precizat că, potrivit informațiilor primite de la Complexul Energetic Oltenia, acestea sunt suficiente pentru perioada imediat următoare. „Din informațiile pe care le avem de la colegii de la Complexul Energetic Oltenia, cel puțin pentru această săptămână suntem acoperiți de stocuri de cărbune. Evident că ele pot fi refăcute în caz de nevoie”, a afirmat acesta. Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne oprită din cauza debitului scăzut al Dunării Cristian Bușoi a avertizat că seceta și debitul scăzut al Dunării mențin închisă Unitatea 2 de la Cernavodă și a explicat că Ministerul Energiei trebuie să gestioneze atent rezervele disponibile. „Din păcate, seceta continuă, debitul Dunării rămâne scăzut și vom rămâne cu unitățile 1 și 2 închise și pe perioada următoare. De aceea trebuie să facem o organizare judicioasă a rezervelor pe care le avem”, a spus secretarul de stat. Unitatea 2 de la Cernavodă Secretarul de stat a precizat că prognozele meteo pe termen lung oferă mai puțină certitudine, însă în acest moment, perspectiva repornirii Unității 2 nu este favorabilă. „Pe următoarele 10 zile pare că e puțin probabil, chiar exclus, să putem să redeschidem unitatea 2 de la Cernavodă”.
Negocieri pentru Turceni 5: Ce vrea România de la CE
România poartă negocieri cu Comisia Europeană ca să nu rămână fără alte surse de energie. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat joi seară la Antena 3 CNN că discută posibilitatea prelungirii termenului până la care poate fi menținut în funcțiune grupul 5 de la termocentrala Turceni. Întrebat, joi seara, la Antena 3 CNN, dacă există deschidere din partea Comisiei Europene pentru prelungirea termenului de 31 august 2026, până la care România trebuie să scoată din funcțiune anumite capacități pe cărbune, Cristian Bușoi a explicat că autoritățile poartă discuții pe mai multe paliere. Loading … „Cu Comisia Europeană am avut un dialog și o cerere de sprijin pe mai multe paliere”, a spus Cristian Bușoi. România pregătește măsuri pentru situații dificile în sectorul energetic Unul dintre subiectele discutate vizează creșterea capacității de interconectare electrică dintre România și Bulgaria, în contextul în care România se pregătește pentru eventuale situații dificile pe piața energiei. Secretarul de stat din Ministerul Energiei a vorbit și despre posibilitatea intervenției pe piața de echilibrare în cazul apariției unor creșteri speculative ale prețurilor, cu respectarea legislației europene și prin informarea Comisiei Europene. „Dacă vedem fenomene de speculă în piață, pe piața de echilibrare, fenomene pe care le-am văzut în 2022, prețuri de 15, 20, 100 de ori mai mari într-un mecanism pur speculativ, suntem pregătiți să intervenim pe mecanismele directivelor europene, dar trebuie să anunțăm Comisia Europeană”, a spus acesta. Soluția lui Cristian Bușoi ca să nu pierdem bani europeni Un alt punct important al discuțiilor îl reprezintă jalonul 119A din PNRR, care prevede retragerea unor capacități de producție pe cărbune. Potrivit lui Bușoi, din cei 710 MW care trebuiau scoși din funcțiune, 330 MW reprezintă grupul 5 de la Turceni. „Soluția este fie să rediscutăm și să se modifice acest jalon, fie atunci când depunem cererea de plată (…) să nu primim o penalitate pentru că nu am închis acest grup până în 31 august”, a afirmat Cristian Bușoi. Acesta a explicat că discuțiile cu privire la acest jalon sunt purtate în special cu Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG Reform), instituția europeană care gestionează aspecte legate de PNRR, în timp ce pe componenta energetică au existat discuții cu Direcția Generală Energie a Comisiei Europene. Guvernul urmează să anunțe momentul depunerii următoarei cereri de plată din PNRR, iar autoritățile încearcă să găsească o soluție pentru ca menținerea temporară a grupului Turceni 5 să nu ducă la aplicarea unei penalități.
Energia eoliană compensează oprirea Cernavodă
România se bazează pe energia eoliană și pe importuri după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, susține că producția eoliană a avut o contribuție importantă în seara de miercuri și ar putea continua să compenseze o parte din necesarul de electricitate în zilele următoare. Cristian Bușoi a declarat joi, într-o intervenție la Digi24, că energia produsă de centralele eoliene a contribuit semnificativ la acoperirea consumului în seara precedentă. Potrivit oficialului, estimările pentru următoarele zile indică o producție eoliană medie de aproximativ 500 de MW, cu perioade în care aceasta ar putea depăși 1.000 de MW. ”Aseară a contat foarte mult energia eoliană și avem prognoze bune și pentru zilele următoare, pentru acest weekend, o medie de 500 de megawați, cu creștere chiar peste 1.000, un minim de 100”, a declarat secretarul de stat. Bușoi consideră că energia eoliană poate avea un rol important în compensarea deficitului de producție, cel puțin în zilele de joi și vineri. Situația ar putea fi ceva mai favorabilă în weekend, când consumul este, în general, mai redus. Importurile de energie au fost mai mici decât estimările Secretarul de stat a precizat că, miercuri seara, România a importat mai puțină energie decât se anticipase, în condițiile în care Reactorul 2 de la Cernavodă era încă în funcțiune. ”Cel puțin în ceea ce privește seara trecută, lucrurile au stat destul de bine. Evident, aseară încă funcționa unitatea 2 de la Cernavodă, dar importurile au fost mai scăzute decât cumva era prognozat”, a explicat Cristian Bușoi. Un alt factor important îl reprezintă producția prosumatorilor care dețin sisteme de stocare. Oficialul spune însă că este dificil de stabilit cu exactitate câtă energie ajunge în Sistemul Energetic Național din aceste instalații, deoarece contribuția lor nu poate fi măsurată în timp real cu suficientă precizie. Vârful de sarcină înregistrat miercuri seara a fost de aproximativ 7.000 de MW, potrivit datelor prezentate de secretarul de stat. Valoarea a fost cu circa 300 de MW mai mică decât consumul estimat în prognoze. Evoluția consumului este urmărită cu atenție de autorități, în condițiile temperaturilor ridicate și ale reducerii producției interne de energie. Reactorul 2 de la Cernavodă, oprit din cauza nivelului scăzut al Dunării Reactorul 2 al Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a fost oprit joi, 13 august, din cauza scăderii nivelului Dunării. În ultimele zile, Reactorul 2 a produs aproximativ 680 de MW. Potrivit estimărilor prezentate de autorități, reactorul ar putea rămâne oprit cel puțin zece zile. După ce condițiile vor permite reluarea operării, centrala ar avea nevoie de încă aproximativ una-două zile pentru a ajunge din nou la capacitatea maximă de producție și pentru a livra integral energia în sistem. În acest context, România trebuie să se bazeze într-o măsură mai mare pe producția eoliană, pe celelalte surse disponibile și pe importurile de energie pentru a acoperi consumul în perioada următoare.
Planul de închidere de la Cernavodă merge mai departe
Planul de închidere al Unității 2 de la Cernavodă merge mai departe. Angajații Centralei au primit un mesaj intern în care se arată faptul că peste noapte, debitul Dunării a mai scăzut cu 4 centimetri, iar nivelul a atins valoarea de 1.81 metri. În consecință, închiderea controlată a Reactorului 2 va începe joi dimineață la ora 07:00. „Bună dimineața. La Cernavodă nivelul a atins valoarea de 1.81m. Am pierdut încă 4 cm. După cum am comunicat, mâine dimineață la ora 07:00 începem procedura de oprire controlată a Unității 2”, se arată în mesajul intern trimis la Cernavodă. Loading … Ministerul Energiei: Oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni Ministerul Energiei a anunțat, marți, că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. „Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată. În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni”, au precizat reprezentanții Ministerului Energiei. Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă Aceștia precizează că Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 și pentru menținerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Național. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica”, mai arată Ministerul Energiei. Nuclearelectrica a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei De asemenea, Nuclearelectrica a anunțat că a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei. „S.N. Nuclearelectrica S.A. anunță acționarii și investitorii asupra emiterii, în data de 10 august 2026, a unei serii de Avize de Existența a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), aplicabile în cazul contractelor de livrare de energie electrică. Eliberarea Avizelor de Existența a Cazului de Forță Majoră pentru Nuclearelectrica a avut la baza seceta hidrologică severă manifestată în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, care a determinat scăderea excepțională a debitului și a nivelului fluviului sub valorile necesare asigurării, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a CNE Cernavodă, conducând la oprirea controlată a Unității 1 CNE Cernavodă și implicit a imposibilității de executare integrală, din propria producție, a obligațiilor contractuale asumate față de partenerii contractuali, începând cu dată de 27.07.2026 și în continuare, pe perioada menținerii efectelor evenimentului de forță majoră și a consecințelor acestuia asupra executării obligațiilor contractuale. De asemenea, având în vedere prognozele INHGA privind scăderea fluviului Dunărea, există și posibilitatea opririi controlate a Unității 2 CNE Cernavodă. Nuclearelectrica va transmite către partenerii contractuali o estimare (în măsură în care aceasta este disponibilă la acest moment și fără că aceasta să fie limitată sau să oblige partea respectivă) cu privire la durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Nuclearelectrica va depune toate eforturile rezonabile din punct de vedere comercial în vederea minimizării efectelor Cazului de Forță Majoră și, pe perioada în care acest Caz de Forță Majoră continuă, va oferi partenerilor contractuali informații actualizate în mod rezonabil, atunci când și dacă sunt disponibile, despre durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Avizele de Existența a Cazului de Forță Majoră au fost eliberate la solicitarea Nuclearelectrica și acestea reprezintă acte constatatoare, emise în baza legii și în conformitate cu condițiile contractuale”, este anunțul publicat pe site-ul Bursei de Valori București. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, au transmis oficialii din Energie.