Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis
„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți. „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare
Fostul manager al CE Oltenia acuză Ministerul Energiei. România are cele mai mari prețuri din UE
Laurențiu Ciurel, fostul manager al Complexului Energetic Oltenia, susține că România are cel mai mare preț al energiei electrice din UE din cauza modului greșit în care a fost gestionat sistemul energetic național, în ultimii 10 ani, de către Ministerul Energiei. Laurențiu Ciurel consideră că ultimii 10 ani au fost catastrofali din cauza oficialilor din Ministerul Energiei și Economiei care nu înțeleg nimic despre piața energiei. În opinia sa, aceștia sunt oameni lipsiți de cunoștințe tehnice și economice și spune că doar Dumnezeu a ferit România de un blackout. Laurențiu Ciurel „România are cel mai mare preț al energiei din UE. De ce? Din cauza proastei gestiuni a situației la Ministerul Energiei, în ultimii 10 ani. A fost catastrofal, în ultimii 10 ani. Greșelile au început mult mai demult, cu mult timp înainte, atunci când energia regenerabilă a fost puternic subvenționată cu câte opt certificate, că nu mai era interesul să produci energie, ci să încasezi certificate. Dar ultimii 10 ani a fost catastrofali, pentru că aproape niciunul dintre miniștri sau conducători de prin Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, nu înțeleg nimic din ce înseamnă piața de energie. Efectiv, sunt oameni de pe stradă, fără niciun fel de cunoștințe economice, fără niciun fel de cunoștințe tehnice și s-a ajuns cum s-a ajuns. Încă n-am ajuns la fundul sacului, pentru că măcar, până acum, ne-a ferit Dumnezeu de un blackout”. „Pe vremuri produceam 13.000 de MW. Acum nu putem face 6.000” De asemenea, fostul manager al CEO se minunează de faptul că la un consum de 6000 de MW, România a ajuns să importe 2700, în condițiile în care, la un moment dat, țara noastră producea și 13.000 MW. „Însă, când vezi că la producții de 6000, repet, 6000 de megawați, importăm 2700, ce să mai comentezi? Eu îmi aduc aminte de vremurile când produceam 13.000 de megawați, iar acum, în perioada asta așa, pe la începutul lui iunie, eram mobilizați nenorocire, pentru că trebuia să apară în plus în sistem, prin anii ’80, vă spun eu, să apară 3300 de megawați pentru Balta Brăilei și pentru sistemul de irigații. Iar acum nu putem face 6000.” Prețul mare al energiei electrice a dus inflația la un nivel record Laurențiu Ciurel mai spune că inflația record din România, 10,7%, se datorează în mare parte din cauza prețului energiei electrice. Fostul manager al Complexului Energetic Oltenia acuză fostele conduceri liberale ale Ministerului Energiei pentru situația actuală și subliniază că prețul mare al energiei este, în proporție de 90%, cauzat de închiderea cărbunelui. „Avem inflație de 10,7%. Însă, astea sunt date oficiale. Probabil că e mai rău. De multe ori, statisticile internaționale au fost mai necruțătoare decât astea interne. Să știți că din ăștia 10,7%, cel puțin 5% sunt din cauza energiei. Inflația e datorată energiei. Fiind considerat, tot timpul, de PSD un minister complicat, pentru că nu înțelegeau nimic cum e cu piața, cu energia, l-au dat cui a vrut să-l ia. În general, l-au avut liberalii. Din păcate, procesul este ireversibil. Am spus că 5% cel puțin din inflație e din cauza energiei, iar prețul mare al energiei în proporție de 90% este mare din cauza închiderii cărbunelui”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România a negociat la Washington investiții de 3,5 miliarde de euro în energie și gaze
Potrivit declarațiilor ministrului Energiei, vizita oficială în Statele Unite a inclus întâlniri la nivel înalt cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank, State Department, DFC și MIGA/IFC. Discuțiile au avut ca obiectiv atragerea de finanțări și parteneriate pentru cele mai importante proiecte din domeniul energetic ale României. Ministrul a precizat că valoarea totală a investițiilor negociate se ridică la aproximativ 3,5 miliarde de euro, sumele fiind destinate producției și transportului de energie electrică și gaze naturale. Modernizarea sectorului nuclear Unul dintre cele mai importante rezultate ale negocierilor îl reprezintă obținerea unei finanțări de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. Totodată, au fost purtate discuții privind finanțarea Unităților 3 și 4, proiecte care ar putea genera aproximativ 19.000 de locuri de muncă și ar crește ponderea energiei nucleare la circa 33% din producția națională. Rețeaua de transport al gazelor În paralel, România a securizat o finanțare de 495 de milioane de dolari pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor naturale și pentru interconectarea regională. Aceste investiții sunt considerate esențiale pentru creșterea securității energetice și pentru consolidarea rolului României ca hub regional de energie. Ministrul Energiei a mai anunțat obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Rafinăria asigură aproximativ 21% din producția națională, iar repornirea acesteia ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte semnificativă din combustibilul pentru aviație. Ministrul a subliniat că toate aceste demersuri urmăresc creșterea stabilității energetice, reducerea dependențelor externe și asigurarea unor costuri mai predictibile pentru consumatorii români.
Atentat la siguranța energetică națională și regională? Avertisment pe piața petrolieră: Compania MOL din Ungaria vrea să umple România cu petrol rusesc / Explicații contradictorii de la Ministerul Energiei, Cancelaria premierului și Autoritatea Vamală
Sancțiunile occidentale impuse Rusiei nu opresc „mașina de război” a lui Vladimir Putin, iar petrolul rusesc, de pe urma căruia Rusia câștigă miliarde, continuă să curgă. În acest scenariu, MOL Ungaria joacă un rol esențial, iar siguranța energetică regională este amenințată, pentru că țițeiul rusesc mult mai ieftin „lovește” în rafinăriile care procesează unul mai scump, non-rus, inclusiv cele din țara noastră fiind afectate drastic. Relația dintre Viktor Orban și Vladimir Putin este un privilegiată, iar legăturile premierului maghiar cu MOL Ungaria au ridicat, de mult timp, numeroase semne de întrebare. Potrivit surselor Gândul, „compania MOL din Ungaria vrea să umple România cu petrol rusesc, iar autoritățile de la București nu iau măsuri și par a se complace într-o stare de dolce far niente”. Mai grav, MOL Ungaria are „mână liberă” în ceea ce privește rafinarea țițeiului ieftin adus din Rusia și – deși ar trebui să acționeze numai pe piața din Ungaria – importă și vinde petrol de origine rusească în întreaga regiune MOL joacă tare, iar România este una dintre „țintele” urmărite pentru o expansiune care, într-un final, înseamnă distrugerea concurenței și un robinet deschis pentru petrolul rusesc mai ieftin, cel care alimentează bugetul de război al Rusiei. „Piața românească trebuie protejată de acțiunile expansioniste ale Grupului MOL” Semnalul de alarmă este unul îngrijorător, iar autoritățile din România ar fi trebuit deja să ia în considerare și să stopeze avantajul anticoncurențial pe care Grupul MOL îl obține prin rafinarea de țiței rusesc provenit din conducta Drujba, avertizează sursel Gândul. „Piața internă trebuie protejată de acțiunile expansioniste ale Grupului MOL, iar pașii concreți trebuie făcuți cu rapiditate”, insistă aceleași surse. Verificarea achizițiilor de motorină ale MOL România de la Grupul MOL din Ungaria, în special cele provenite de la rafinăria din Ungaria care a procesat, preponderent, țiței rusesc. Solicitarea de documente privind originea motorinei și prețurile de transfer. Sursele Gândul din piața petrolieră avertizează că „MOL crește sistematic capacitățile de stocare din Oil Terminal Constanța și construiește, extinde, închiriază și operează noi depozite petroliere în România. Motorina și benzina produse din petrol rusesc ieftin sunt aduse de MOL din Ungaria în România prin Terminalul Halmeu”. „Într-un final, prin banii obținuți din rafinarea țițeiului rusesc, MOL acaparează întreaga piață petrolieră”, atrag atenția aceleași surse. MOL Ungaria înregistrează profituri imense din rafinarea țițeiului rusesc primit prin conducta Drujba, iar aceste profituri ar fi investite în acapararea piețelor din jur. „Spre deosebire de restul țărilor UE, Ungaria și Slovacia profită de derogările privind procesarea de țiței rusesc furnizat de Lukoil, Rosneft și Gazprom (companii sancționate internațional), generând Grupului MOL profituri suplimentare de miliarde de euro anual, bani care sunt folosiți pentru expansiune regională și acapararea de piețe de desfacere”, avertizează sursele Gândul din piața petrolieră. Mai mult, guvernul ungar a profitat din plin de această situație, oprind peste 2 miliarde de euro prin suprataxarea MOL, bani care – avertizează aceleași surse – „susțin interesele clasei politice maghiare de destabilizare regională și păstrare a guvernului Orban la putere în Ungaria”. „Pionul otrăvit al influenței Rusiei asupra Europei este chiar Viktor Orban, iar profitul net al Gruoului MOL din perioada 2022-2025 depășește 10 miliarde de euro! MOL Grup este pe cale să semneze achiziția rafinăriei NIS Serbia de la Gazprom, dar a depus ofertă și pentru activele LUKOIL (inclusiv cele din România). Acesta este un plan pus la punct de Putin și Orban. Rusia va păstra dominația energetică regională prin MOL, iar compania va acapara rafinării, depozite, terminale petroliere și va periclita, astfel, siguranța energetică regională”, au dezvăluit sursele Gândul. 3 întrebări esențiale pentru autoritățile din România Pentru a avea un tablou de ansamblu al întregii situații, Gândul a transmis trei întrebări esențiale către Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Mihai Drumea, secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului României și Mihai Savin, președinte la Autoritatea Vamală Română (AVR). Având în vedere avantajul anticoncurențial pe care Grupul MOL îl are prin rafinarea de țiței rusesc provenit din conducta Drujba, ce acțiuni au întreprins autoritățile din Romania pentru a proteja piața internă de politicile expansioniste ale MOL? Au fost verificate achizițiile de motorină ale Mol Romania de la Grupul Mol – în special cele provenite de la rafinăria din Ungaria care a procesat preponderent țiței rusesc? Au fost cerute documente privind originea motorinei și prețurile de transfer? Cum permit autoritățile din România ca MOL să crească sistematic capacitățile de stocare din Oil Terminal Constanța, dar și să construiască, extindă, închirieze și opereze noi depozite petroliere în România, acaparând astfel – prin banii obținuți din rafinarea țițeiului rusesc – piața petrolieră? Ministerul Energiei: „MOL România nu introduce în terminalul petrolier produse obținute din ţiţei provenit din conducta Drujba” La solicitarea Gândul, Serviciul Comunicare, Relații Publice și Protocol – Direcția Relații Externe din cadrul Ministerului Energiei a transmis că „5 februarie 2023 au fost interzise și importurile de produse petroliere din Federația Rusă (pachetul 6 de măsuri restrictive)”. În același răspuns s-a precizat că MOL România „nu introduce în terminalul petrolier produse obținute din ţiţei provenit din conducta Drujba” și că „niciun fel de marfă (deci și produsele petroliere) nu poate intra în țară, indiferent de modalitate, fără acordul Autorității Vamale Române”. „În conformitate cu prevederile art. 3m din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al Consiliului din 31 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina, cu modificările și completările ulterioare, importurile de țiței au fost interzise începând cu data de 5 decembrie 2022, iar din data de 5 februarie 2023 au fost interzise și importurile de produse petroliere din Federația Rusă (pachetul 6 de măsuri restrictive). În conformitate cu prevederile alin. (8) al art. 3m, nu se pot exporta produse petroliere obținute din ţiţei importat pe baza unei derogări de la prevederile Regulamentului. În data de 18 iulie 2025, a fost adoptat pachetul 18 de măsuri restrictive la adresa Federației Ruse ca urmare a războiului de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei, care a introdus interdicția la importul de produse petroliere rafinate fabricate din țiței rusesc și provenind din țări terțe. Compania Oil
Anunțul ministrului Energiei: 200.000 de locuințe au fost deconectate de la rețeaua de energie electrică; 86.000 au fost deja reconectate
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a delarat, miercuri, la finalul ședinței Comandamentului Energetic că aproximativ 200.000 de locuințe au fost deconectate de la rețeaua de furnizare a energiei electrice din cauza vremii rele. Până la momentul actual, în urma intervențiilor, au fost reconectate 86.000 de locuințe. Bogdan Ivan a dispus miercuri convocarea Comandamentului Energetic, la sediul Dispecerului Energetic Național, ca urmare a fenomenelor meteorologice din ultimele ore. Ministrul a transmis că 322 de echipe, 1.000 de electricieni, generatoare, 300 de vehicule 4×4 autospeciale, excavatoare și șenilate au fost mobilizate pentru a interveni în localitățile afectate. Oficialul a spus că din totalul de 200.000 de locuinţe care au fost afectate, 86.000 au fost reconectate şi mai rămâne să fie reconectate alte 114.000. „Au avut loc aproximativ 200.000 de deconectări de furnizare a energiei electrice. Între timp, colegii mei s-au mobilizat din tot Sistemul Energetic Național și le mulțumesc pe această cale. Cu 322 de echipe, 1.000 de electricieni care acum sunt în teren, generatoare, aproape 300 de vehicule 4×4, autospeciale, excavatoare, șenilate prin care au intervenit în cele mai grele zone. În total, din cele 200.000 de locuințe care au fost afectate, până acum au fost reconectate 86.000. Mai rămâne să fie reconectate alte 114.000. Sunt 266 de localități afectate. Faptul că, până la această oră, s-au mobilizat exemplar toți oamenii din teren reprezintă efectul unei mobilizări făcute încă de ieri, când a avut loc un alt Comandament pentru situații de urgență, pentru a anticipa și pentru a ne pregăti pentru noaptea care a trecut”, a spus ministrul Energiei. De asemenea, ministrul Energiei a menționat că Sistemul Energetic Național este echilibrat, iar depozitele de gaze sunt pline în proporție de 40%, peste media Uniunii Europene. „Din punct de vedere al Sistemului Energetic, suntem într-o formă echilibrată. Avem un consum mediu de circa 7.400 de megawați. Am ajuns în forma în care să producem mai mult decât consumăm astăzi și am avut și un excedent datorită producției foarte bune pe hidro și pe eolian. Am ajuns să exportăm aproximativ 440 de megawați. În total, comparativ cu anul trecut, suntem pe o producție medie mai mare cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu un consum mai mare cu circa 6%. Din punct de vedere al depozitelor de gaze, România are astăzi umplute depozitele de gaze aproximativ 40%. Media Uniunii Europene este de circa 33%. Suntem cu 150 de milioane mc peste data de 17 februarie 2025. Deci, avem suficiente gaze, nu există o problemă pe această piață și suntem pregătiți să continuăm munca.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Energiei, anunț mare pentru fermierii români. „Azomureș va da îngrășămite fermierilor în contrul subvențiilor de la stat, pe bază de bonuri valorice” Capitala după codul roșu. Noi avertizări și în țară, drumuri închise, avioane anulate, trafic feroviar blocat, zeci de mii de oameni fără curent
Bogdan Ivan: România duce lipsă de aproape 7.000 de megavați care au fost scoși din producție
Ministrul a precizat că România are nevoie să producă mai multă energie, pentru că, în urmă cu cinci ani, „au fost luate decizii greșite”. „Da, avem nevoie să producem mai multă energie, pentru că în urmă cu cinci ani, România, conducătorii ei de atunci, au luat niște decizii greșite în clipa în care au decis să intrăm cu cea mai agresivă țintă de decarbonizare a țării noastre, prin care să închidem centrale pe cărbune, prin care să închidem mine pe cărbune”, a declarat Ivan. Ministrul a precizat că, în momentul de față, România aduce lipsă de aproape 7.000 de megavați, care au fost scoși din producție, energie în bandă, în ultimii 15 ani, până în 2023. „Iar ca să reușim să compensăm acest lucru, am luat toți banii pe care aveam disponibil pentru panouri solare și i-am dus în stocare. Și până la finalul anului, o să facem 2.000 de megavati pe capacități noi de stocare”, a declarat Ivan. Acesta a mai precizat și că centralele de la Mintia, Iernut, dar și CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcțiune din acest an. „Mintia, Iernutul, CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcție anul ăsta. Am luat proiectele astea care erau într-un stadiu extrem de complicat. Și da, vreau să le face funcționale ca să văd și cu CET-ul energie în România”, a declarat Ivan. Despre situația declanșată din cauza lucrărilor la Barajul Vidraru, ministrul a precizat că proiectul este „extrem de important” și că trebuia făcut. „Îmi pare sincer rău de drama prin care trec acei oameni. Chiar o regret. Și din păcate este un eșec al instituțiilor statului, nu doar a unei instituții a statului. Dar ceea ce e important, e că încă din decembrie am făcut mai multe întâlniri cu toți factorii implicați, de la autorități locale până la cerere centrale, ca să blocăm o astfel de situație”, a declarat Ivan. Acesta a precizat că Hidroelectrica a venit cu o soluție: „Cei de la Hidroelectrica, pe banii lor, au venit cu o soluție în care au amenajat mai multe lacuri, au preluat de la anumite agenți privați pentru a decanta cât de mult. Dar o stație de epurare veche de 50 de ani, care poate să proceseze maxim 50 de NTU, unitate de măsură a turbidității, în timp ce toate stațiile de epurare astăzi în țară pot să epureze apă care au până la 1.000 de unități. Deci stația aia poate epura până la 50 de unități, toate stațiile din România până la 1.000 de unități. Nu ai cum să o faci funcțională de pe azi pe mâine”, a declarat Ivan. Acesta acuză că responsabilul, Compania de Apă, trebuia să investească încă 2017 în stația de epurare de la Vidraru, precizând că Ministerul Energiei a venit, pe ultima sută de metri cu o soluție tehnică găsită în parteneriat cu o companie privată, cu o investiție de 2 milioane de euro care poate să ducă la reînnoirea filtrelor, astfel încât probleme să fie rezolvate. „Dar odată ce a intrat ciclul de modernizare la Vidraru, nu ai cum să oprești acea apă. Se lucrează tocmai pentru a evita situația în care vine apă și mai mâloasă în stația de epurare. Au găsit o soluție specialiștii pentru a lucra cu scafandri în condiții extrem de complicate și de risc pentru acei oameni”, a declarat Ivan. Acesta a precizat că Hidroelectrica și-a asumat terminarea lucrărilor până la 31 martie, pentru că atunci când vine sezonul cald, iar zăpezile se topesc de pe munte, vin și precipitațiile – să înceapă reumplerea Lacului Vidradu. Ministrul Energiei a mai precizat că, la finalul anului, lacul ar trebui să fie umplut, iar gura de captare să preia apă curată de la un nivel superior, care va fi dusă către stațiile de epurare și poate fi livrată până la finalul anului. „Sunt date tehnice care, oricât dorință politică am avea noi, din Parlament sau din Guvern, n-ai cum să faci o apă care îți vine în anumite condiții, peste noapte o să o faci curată”, a declarat Ivan. Reamintim că prezența Ministrului Energiei la dezbaterea „Ora Guvernului” a fost solicitată de USR în contextul crizei apei potabile din Argeș, în urma căreia peste 37.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în județul Argeș.
Ministrul Energiei anunță avansul proiectelor strategice la forumul Rebuilding Ukraine
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat astăzi la forumul Rebuilding Ukraine organizat de New Strategy Center, unde a prezentat rezultatele negocierilor purtate în ultimele săptămâni cu reprezentanți ai Comisiei Europene, Austriei și Ungariei, discuții menite să accelereze proiectele strategice care vor modela dezvoltarea energetică a României și a întregii regiuni în următoarele decenii, conform unei postări. Acces la o piață energetică mai mare Ministrul a subliniat că interconectarea energetică Austria-Ungaria va oferi României acces la o piață mai mare, prețuri mai mici și flexibilitate crescută, marcând o veritabilă schimbare de paradigmă pentru întreaga regiune. Proiectul, anunțat oficial la București împreună cu comisarul european Dan Jørgensen, va atrage fonduri europene în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, accelerând integrarea României în piața energetică europeană. Neptun Deep intră într-o etapă decisivă Ministrul a subliniat că proiectul Neptun Deep avansează într-o fază crucială, urmând să transforme România într-un furnizor regional de securitate energetică. Gazul românesc va alimenta atât consumul intern, cât și exporturile către statele vecine. Coridorul Vertical Bogdan Ivan a confirmat și integrarea României în Coridorul Vertical, ruta de aprovizionare cu LNG american din Grecia până în Austria, care va crește flexibilitatea pieței regionale și va asigura volume suplimentare de gaz.
Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil
Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea
Ministrul Energiei: Vechimea rețelelor de distribuție produce pierderi de până la 25%
Ministrul Energiei a vorbit la un briefing de presă susținut la Guvern despre optimizarea costurilor de achiziție a energiei electrice și despre rețelele de distribuție învechite. Din cauza vechimii rețelelor de distribuție a energiei electrice, pierderile, în România sunt mai mult decât duble față de media Uniunii Europene, iar acest lucru se răsfrânge în prețul plătit de consumatorul final. „În momentul de față, dată fiind vechimea rețelelor de transport și distribuția energiei electrice din România, putem să spunem că avem peste media o pierdere tehnologică. Un cost al pierderii tehnologice este aproximativ 20-25%, în contextul în care media a Uniunii Europene este sub 10%, între 8 și 10%”, a declarat ministrul Energiei. Bogdan Ivan a anunțat că la Ministerul Energiei afost creat un mecanism prin care, în următoarele trei luni, împreună cu operatorii din piață, să fie creat principiul achizitorului unic. Asta va duce, susține Bogdan Ivan, la o reducere a costului tehnologic final, a pierderilor pe rețea operatorilor de transport și furnizarea energiei electrice, lucru care, automat, va duce la scăderea prețului pentru consumatorul final. „Asta în contextul în care, astăzi, energia electrică activă, prețul cu care pleacă de la producătorul în urma contractelor bilaterale sau în urma prețului zilei următoare de pe bursă, este de aproximativ 50%. Diferența sunt tarife de transport a energiei electrice, distribuție, furnizare, sunt accize, sunt TVA și alte taxe”, a declarat ministrul Energiei. Mecanismul ar duce la reducerea facturilor la energie. „Lucrând la acest mecanism, vom putea să reducem automat și prețul final. De asemenea, un rol extrem de important îl are un mecanism care funcționează cu succes în state membri ale Unii Europene, și anume, tarife dinamice, implementare masivă la nivel național a contorizării inteligente. Din acest punct de vedere pot să vă spun că astăzi 16% dintre consumatorii din România consumă aproximativ jumătate din toată energia consumată în țara noastră”, a mai spus Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei anunţă că au fost alocaţi bani pentru plata salariilor minerilor din Valea Jiului:”În urmă cu două zile am aflat de situaţie”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că au fost alocaţi bani, în regim de urgenţă, pentru plata salariilor restante a 2.200 de mineri din Valea Jiului. Ministrul a declarat că a aflat despre „situaţia complicată” de la Complexul Energetic Valea Jiului în urmă cu două zile. „În urmă cu două zile am aflat de situaţia foarte complicată de la Complexul Energetic Valea Jiului, în care 2.200 de oameni, care şi aşa lucrează în condiţii foarte grele, care îşi pun viaţa în pericol de fiecare dată când intră în subteran, nu şi-au primit salariile la timp. Am făcut în cel mai scurt timp, în 24 de ore, o ordonanţă de guvern prin care, împreună cu ministrul Finanţelor şi cu alţi colegi miniştri, cu premierul României, am adoptat acest pachet şi am creat cadrul legal”, a afirmat ministrul Energiei pe rețelele de socializare. Bogdan Ivan a explicat că în cursul zilei a emis şi un ordin de ministru prin care se pot aloca 50 de milioane de lei, în prima etapă, pentru a plăti în cel mai scurt timp posibil salariile oamenilor. „E o situaţie care nu-mi place absolut deloc, nu mi se pare corect ca oameni plătiţi să-şi facă treaba în conducerea companiei să nu facă acest lucru la timp şi să ne informeze doar pe ultima sută de metri, când există o problemă reală, să venim şi să îi salvăm în continuare. Am făcut-o pentru oameni, oameni care chiar au nevoie de aceşti bani şi în cel mai scurt timp vor fi vreaţi banii către o companie şi vor putea să fie făcute plăţi”, a completat ministrul. Protest spontan al minerilor din Valea Jiului Minerii din Valea Jiului au declanșat un protest spontan pentru că nu și-au primit încă salariile. Angajații ar fi trebuit să ia banii în urmă cu două zile. „Este o stare de tensiune generată de faptul că minerii nu au primit încă salariile. Minerii de la Vulcan, schimburile 1 şi 2, s-au blocat în subteran, minerii de la Lupeni protestează în faţa sediului exploatării, iar la mina Livezeni protestul se desfăşoară în sala de pontaj”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Sindicatului Muntele, Darius Câmpean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii din Valea Jiului, fără SALARII. Sindicatul Muntele cere intervenția Guvernului SALARIILE angajaților de la Complexul Energetic Valea Jiului cresc de la 15 septembrie. Câți bani vor primi în plus angajații