Ministerul Energiei, APEL pentru identificarea perimetrelor din Marea Neagră unde se produce energie eoliană
Ministerul Energiei a lansat marți un apel public pentru transmiterea de expresii de interes privind realizarea studiului de identificare și delimitare a perimetrelor din Marea Neagră care pot fi concesionate pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore. Apelul constituie o etapă preliminară, care nu generează obligații contractuale ferme pentru părți, iar participarea sau neparticiparea la această expresie de interes nu va limita dreptul niciunei entități de a participa la licitația ulterioară ce va fi organizată în acest scop. „Demersul marchează începutul unei noi etape în implementarea Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore, legea-cadru care oferă României șansa de a valorifica un potențial energetic de excepție și de a deveni lider regional în producerea de energie curată în Marea Neagră”, a transmis ministerul. Studiul va analiza potențialul eolian din Marea Neagră, caracteristicile geotehnice ale mediului marin, impactul de mediu și biodiversitatea, posibilitățile de racordare la Sistemul Energetic Național, dar și compatibilitatea cu alte utilizări ale spațiului maritim – precum navigația, pescuitul, extracțiile sau zonele militare. În plus, vor fi evaluate și aspectele logistice, de securitate și transport, pentru a propune o prioritizare coerentă a perimetrelor ce pot susține dezvoltarea de proiecte strategice. În acest demers, Ministerul Energiei beneficiază de sprijinul unor parteneri internaționali precum Banca Mondială și Comisia Europeană, prin instrumentul TSI oferit de Secretariatul General REFORM. „Marea Neagră este o resursă energetică strategică pentru țara noastră, pe care prea puțin am valorificat-o până acum, dar care poate deveni un pilon esențial al securității energetice naționale și regionale. În mandatul meu am prioritizat investițiile în Marea Neagră, cu scopul de a diversifica și consolida mixul energetic, pentru ca România să devină liderul energetic de care regiunea noastră are nevoie. Prin producția de gaze din perimetrul Neptun Deep și prin producția de energie electrică din perimetrele eoliene offshore, cu un potențial teoretic total de 76GW conform studiului Băncii Mondiale, sistemul energetic românesc devine mai sigur și contribuie la creșterea competitivității și rezilienței economiei naționale. Acest apel lansat de Ministerul Energiei este parte din construcția unei noi arhitecturi energetice pentru țara noastră. Studiul pe care îl pregătim va sta la baza deciziilor strategice de concesionare a perimetrelor offshore și va oferi investitorilor o viziune clară, fundamentată științific și în acord cu cele mai bune practici internaționale. Invit toți actorii relevanți – companii, consorții, institute de cercetare – să participe activ la acest proces. Împreună vom transforma potențialul Mării Negre într-un motor real al tranziției energetice din România”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Studiul are ca obiectiv final susținerea dezvoltării unei capacități instalate de energie eoliană offshore de minim 3 GW până în 2035, în linie cu țintele asumate de România la nivel european. Expresiile de interes pot fi transmise până la data de 10 iunie 2025, prin email la adresa [email protected] sau telefonic, la +40 374.496.834. Foto: ALEXANDRA PANDREA / GMN via MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Care sunt proiectele eoliene și fotovoltaice CÂȘTIGĂTOARE la prima licitație a Contractelor pentru Diferență (CFD). Lista Ministerului Energiei Sebastian Burduja anunță finalizarea parcului fotovoltaic „Da Vinci New Project”. „Încă 23MW pentru energia și independența României” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Secretar de stat în Ministerul ENERGIEI: Se poartă discuţii pentru un contract pe 10 ani privind furnizarea de uraniu între KazAtomProm şi Nuclearelectrica
Casian Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, anunţă „deschiderea discuţiilor” pentru un contract pe zece ani cu privire la furnizarea de uraniu între compania de stat Nuclearelectrica şi Kazatomprom. Oficialul a condus delegaţia Ministerului Energiei la lucrările Grupului de lucru Kazahstan–România în domeniul energiei, desfăşurate la Astana. „Am purtat discuţii constructive cu ministrul Energiei, Erlan Akkenzhenov, vice-ministrul Energiei, Ilyas Bakytzhan, vice-ministrul Afacerilor Externe, Roman Vassilenko, şi cu preşedintele Agenţiei pentru Dezvoltare Nucleară, Almassadam Satkaliyev. De asemenea, am avut întâlniri importante cu conducerea companiei KazAtomProm. Am discutat despre consolidarea colaborării în sectorul energetic, securitatea aprovizionării cu ţiţei, politici fiscale cu impact asupra companiilor cu capital kazah din România şi posibile noi proiecte comerciale. Un punct-cheie: deschiderea discuţiilor pentru un contract pe 10 ani privind furnizarea de uraniu între KazAtomProm şi Nuclearelectrica”, scrie el, pe Facebook. România este interesată şi de transferul de tehnologie pentru prelucrarea beriliului, iar KazAtomProm a invitat delegaţia României să viziteze fabrica metalurgică de la Ulba în luna iulie. „Un pas important pentru întărirea cooperării energetice româno-kazahe!”, a conchis el. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja susține că nu sunt probleme în sistemul energetic național: „Nu există RISC de blackout! Ținem lumina aprinsă pentru România” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Bursa de valori București a deschis pe roșu. Toți indicii bursieri sunt în SCĂDERE după rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Sebastian Burduja despre proiectul de la Teiuș: Peste 600 MW au fost deja finalizaţi şi conectaţi la reţeaua naţională. Suntem pe drumul cel bun Gigi Becali spune că George Simion știa din 18 martie că va intra în turul 2 cu Nicușor Dan: „Ce facem?! Dacă ne învață așa, cu libertatea de gay” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Consumul de energie, înregistrat la un minim istoric: 2500 MW. Hiddroelectrica și-a redus injecția în sistem la sub 300 MW
În România, în ziua de Paștele ortodox și de Paștele catolic, s-a raportat un consum de energie scăzut la cel mai mic nivel din istorie: 2500 MW. Pentru Sistemul Energetic Național, 20 aprilie a fost o zi provocatoare. S-ar fi luat în calcul și posibilitatea de a reduce cu până la 40% puterea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, potrivit HotNews. De la orele prânzului, consumul a scăzut sub pragul de 2.600 MW. Potrivit datelor Transelectrica, și parcurile fotovoltaie și-au redus puterea debitată în SEN, iar centralele hjidro și-au redus drastic producția. La ora 12:40, consumul instantaneu din rețele a fost de 2.582 MW. La ora 14:30, hidrocentralele și-au redus masiv injecția. Hidroelectrica a anunțat că a redus injecția în sistem la 256 MW, fiind la cel mai mic nivel de la înființarea companiei. Minimul istoric a bătut recordul de anul trecut, când pe 5 mai 2024, consumul înregistrat a fost de 2.896 MW, potrivit Economica.net. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România a îndemnat prosumatorii să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă, de Paște, pentru a se asigura un echilibru în sistemul energetic național. Printr-o postare de pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că într-adevăr, consumul energetic de pe 20 aprilie 2025 a fost la un minim istoric, dar că România „a dovedit că are un mix energetic echilibrat și flexibil care poate face față situațioilor extrem de dificile. Până la această oră, nu s-a raportat nicio pană de curent sau vreun incident major. „Am avut la ora 14 (un interval orar prognozat a fi dificil) o producție redusă la 2836MW, cu un export mic de 276MW. De ce e atât de mic? Pentru că nu doar în România e Paștele — consumul mic din întreaga regiune înseamnă că cererea de energie electrică pentru export este foarte redusă. România are un mix energetic echilibrat și flexibil, așa cum dovedesc datele de mai jos. Am produs la ora 14:00 doar 272MW în hidrocentrale, 222MW din cărbune, 179MW în centrale pe gaz și 15MW în centralele eoliene. Toate acestea sunt niveluri foarte mici, conform măsurilor pe care le-am luat în comandamentul energetic. Vestea bună este că nu a fost deloc nevoie să reducem producția în unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de astăzi acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Ponderea energiei nucleare în total producție a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile. Pentru că e o zi senină, producția parcurilor solare a fost și de peste 700MW”. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Sebastian Burduja: Paște cu lumină. România trece hopul consumului energetic mic de Paște Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Consumul de energie, înregistrat la un minim istoric: 2500 MW. Hiddroelectrica și-a redus injecția în sistem la sub 300 MW
În România, în ziua de Paștele ortodox și de Paștele catolic, s-a raportat un consum de energie scăzut la cel mai mic nivel din istorie: 2500 MW. Pentru Sistemul Energetic Național, 20 aprilie a fost o zi provocatoare. S-ar fi luat în calcul și posibilitatea de a reduce cu până la 40% puterea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, potrivit HotNews. De la orele prânzului, consumul a scăzut sub pragul de 2.600 MW. Potrivit datelor Transelectrica, și parcurile fotovoltaie și-au redus puterea debitată în SEN, iar centralele hjidro și-au redus drastic producția. La ora 12:40, consumul instantaneu din rețele a fost de 2.582 MW. La ora 14:30, hidrocentralele și-au redus masiv injecția. Hidroelectrica a anunțat că a redus injecția în sistem la 256 MW, fiind la cel mai mic nivel de la înființarea companiei. Minimul istoric a bătut recordul de anul trecut, când pe 5 mai 2024, consumul înregistrat a fost de 2.896 MW, potrivit Economica.net. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România a îndemnat prosumatorii să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă, de Paște, pentru a se asigura un echilibru în sistemul energetic național. Printr-o postare de pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că într-adevăr, consumul energetic de pe 20 aprilie 2025 a fost la un minim istoric, dar că România „a dovedit că are un mix energetic echilibrat și flexibil care poate face față situațioilor extrem de dificile. Până la această oră, nu s-a raportat nicio pană de curent sau vreun incident major. „Am avut la ora 14 (un interval orar prognozat a fi dificil) o producție redusă la 2836MW, cu un export mic de 276MW. De ce e atât de mic? Pentru că nu doar în România e Paștele — consumul mic din întreaga regiune înseamnă că cererea de energie electrică pentru export este foarte redusă. România are un mix energetic echilibrat și flexibil, așa cum dovedesc datele de mai jos. Am produs la ora 14:00 doar 272MW în hidrocentrale, 222MW din cărbune, 179MW în centrale pe gaz și 15MW în centralele eoliene. Toate acestea sunt niveluri foarte mici, conform măsurilor pe care le-am luat în comandamentul energetic. Vestea bună este că nu a fost deloc nevoie să reducem producția în unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de astăzi acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Ponderea energiei nucleare în total producție a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile. Pentru că e o zi senină, producția parcurilor solare a fost și de peste 700MW”. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Sebastian Burduja: Paște cu lumină. România trece hopul consumului energetic mic de Paște Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele