Nazare anunță că peste 18 milioane de lei au fost încasați la buget în primele 2 luni de la lansarea platformei e-Licitații ANAF
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că platforma e-Licitații ANAF a adus la buget peste 18 milioane de lei în primele două luni de la lansare. Conform cifrelor publicate de Alexandru Nazare, statul a recuperat în total peste 18 milioan de lei în primele două luni de funcționare ale e-Licitații ANAF. Din această sumă, peste 15,3 milioane de lei au fost deja încasați la bugetul de stat prin intermediul platformei de licitații și peste 3 milioane de lei au fost plătiți voluntar de contribuabili după publicarea bunurilor pe platformă, înainte de finalizarea executării silite. „În același timp, platforma a deschis accesul unui număr semnificativ de participanți la licitațiile ANAF, asigurând concurență reală și o valorificare mai eficientă a bunurilor. Iată rezultatele concrete de la lansarea platformei, pe 30 martie: 15.311.971 lei încasați în urma licitațiilor online 78 de licitații adjudecate Prețuri de adjudecare cu 17% mai mari, în medie, față de prețul de pornire 1.727.885 vizitatori unici 70.009.885 accesări ale platformei”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook. Nazare: Digitalizarea nu este un scop în sine, ci un instrument care produce rezultate concrete Ministrul Finanțelor a subliniat că digitalizarea este un instrument care produce mai multă transparență, o administrare fiscală mai eficientă și venituri suplimentare la bugetul de stat. „Toate aceste date evidențiază încă o dată că digitalizarea nu este un scop în sine, ci un instrument care produce rezultate concrete: mai multă transparență, o administrare fiscală mai eficientă și venituri suplimentare la bugetul de stat”. În finalul postării, Nazare a explicat că ANAF trebuie să devină o instituție modernă, credibilă și performantă și a subliniat că rezultatele platformei de licitații stabilesc un nou standard în managementul banilor publici. „ANAF trebuie să devină o instituție modernă, credibilă, performantă, iar digitalizarea este principalul instrument de contracarare a ineficienței. Aşa cum am mai subliniat în alte contexte, ANAF traversează o transformare fără precedent – iar aceste rezultate stabilesc un nou tip de standard în managementul banilor publici”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat
Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Alexandru Nazare, după avertismentul S&P: Trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului este una vulnerabilă cu o perspectivă negativă
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat după ce agenția de rating S&P Global a reconfirmat ratingul suveral al României, dar a avertizat că instabilitatea politică și dificultățile de reducere a deficitului bugetar pot duce la o retrogradare în perioada următoare. Agenția de evaluare financiară a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt, anunță Ministerul Finanțelor. Acțiunea de rating a fost una neplanificată, fiind în afara calendarului anunțat la începutul anului, motivul fiind demiterea guvernului Bolojan în urma votului de neîncredere din Parlament. Nazare: Sunt necesare continuarea ajustării bugetare și atragerea fondurilor UE Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că reconfirmarea ratingului este un aspect îmbucurător, dar a atras atenția asupra impactului pe care decziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de țara noastră. „Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, desi un aspect îmbucurător, atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de România. Într-un mediu extern complicat, România a confirmat că poate implementa politici curajoase și eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscală, evoluțiile actuale de pe scena politică fiind urmărite cu atenție atât de agențiile de rating, cât și de investitori, menținerea unui rating recomandat investițiilor fiind o certificare a faptului că România este pe o traiectorie pozitivă, fiind de altfel subliniată execuția bugetară aferentă primului trimestru”. De asemenea, Alexandru Nazare, a subliniat că România trebuie să fie foarte atentă în ceea ce privește ratingul suveran, care, cu perspectiva negatică din prezent, este vulnerabil. „Totuși, trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului fiind una vulnerabilă cu o perspectivă negativă, menținerea traiectoriei de ajustare precum și absorbția fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE si fondurilor de coeziune fiind necesare pentru păstrarea gradului investițional”, a transmis ministrul Finanțelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește Alexandru Nazare avertizează înaintea evaluarilor agenților de rating: „Există îngrijorări din cauza turbulențelor politice”
Ministerul Finanţelor a avizat acordarea biletelor de tratament balnear pentru anul 2026. Fonduri alocate în valoare de 410 milioane de lei
Ministerul Finanţelor anunţă, miercuri, faptul că a avizat proiectul de hotărâre a Guvernului privind acordarea biletelor de tratament balnear pentru anul 2026. Valoarea fondurilor alocate se ridică la 410 milioane de lei. Proiectul de act normativ a fost transmis Ministerului Finanțelor la sfârșitul lunii martie 2026 pentru analiză și avizare, de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. „Ministerul Finanțelor susține toate măsurile care au un impact direct asupra sănătății și calității vieții cetățenilor. Am acordat avizul necesar acestui proiect și ne menținem angajamentul de a sprijini implementarea lui în condiții de responsabilitate și transparență. Tratamentul balnear nu este doar o formă de sprijin social, ci o investiție în sănătatea oamenilor și în capacitatea lor de a rămâne activi. În același timp, contribuim la susținerea unui sector economic important pentru România”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Potrivit comunicatului de presă emis miercuri, prin acest proiect de hotărâre se asigură, pentru anul 2026, un buget total de 410 milioane de lei, alocat din bugetul asigurărilor sociale de stat, la capitolul „asigurări şi asistenţă socială – Ajutoare sociale în natură”, dar și până la 50.896 de bilete de tratament balnear, repartizate în maximum 16 serii, în unităţile de tratament aflate în proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice. Totodată, se asigură, prin proiectul de hotărâre, posibilitatea suplimentării numărului de bilete prin contracte subsecvente încheiate cu alte unităţi de profil, în limita fondurilor aprobate, precum și acordarea unui procent de maximum 15% din totalul biletelor în mod gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale legilor cu caracter reparatoriu. Ministerul Finanțelor precizează că măsura se adresează asiguraţilor şi pensionarilor din sistemul public de pensii şi „contribuie atât la îmbunătăţirea stării de sănătate a beneficiarilor, cât şi la susţinerea activităţii unităţilor de tratament balnear şi a operatorilor economici din domeniu”.
ANAF a scos la licitație un Lamborghini, mai multe ceasuri de lux și bijuterii. Prețul de pornire este un chilipir
ANAF și Ministerul Finanțelor au lansat oficial platforma digitală „eLicitațiiANAF”, destinată vânzării bunurilor sechestrate sau intrate în proprietatea privată a statului. Printre bunurile scoase la licitație se regăsesc un Lamborghini și mai multe ceasuri de lux. Platforma este dezvoltată în cadrul procesului de modernizare a administrației fiscale și este realizată cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aplicația este lansată cu un număr mai redus de bunuri, care va crește pe parcursul zilelor și săptămânilor următoare. ANAF a întâmpinat probleme în efectuarea de imagini suficient de bune pentru a fi folosite în platformă, astfel că a fost necesară formarea unei echipe în acest sens. Mașini, ceasuri și bijuterii scoase la vânzare de ANAF Până în acest moment ANAF a scos la vânzare un Lamborghini Urus al cărui preț pornește de la 1,1 milioane de lei, ceasuri Patek Phillipe de la 85.000 de lei, Audemars Piguet de la 133.000 de lei și un Rolex, tot de la 133.000 de lei. De asemenea, printre bunurile scoase la licitație se numără și bijuterii din aur si perle cu un preț de pornire de 10.284.359 de lei. Până acum, valorificarea acestor bunuri se realiza doar prin liciații publice organizate la sediul organelor fiscale, ceea ce oferea doar posibilitatea participării în format fizic. „Prin lansarea platformei eLicitațiiANAF facem un pas important în direcția modernizãrii și digitalizãrii administrației fiscale, în sensul posibilitãții participãrii la procedura de valorificare a bunurilor ce fac obiectul executãrii silite și al valorificãrii bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, de cãtre A.N.A.F., prin mijloace electronice. Ne dorim sã oferim tuturor persoanelor interesate de achiziționarea acestor bunuri, accesul facil, în condiții egale, într-un sistem online, dinamic, rapid și eficient”, a declarat Adrian NICA, președintele ANAF. Cum funcționează noua platformă Înainte de a ajunge la licitație, fiecare bun trece printr-o perioadă de publicitate de 30 de zile, în care este vizibil pe platformă. În acestă fereastră, cei interesați pot vedea detaliile, să solicite o vizionare, care se face în prezența unui funcționar ANAF și se pot familiariza cu produsul. Abia după ce expiră cele 30 de zile, obiectul intră automat în secțiunea de licitație. Licitația se desfãșoarã în format online pe o perioadã de 5 zile, 7 zile sau 10 zile, în funcție de valoarea bunului, interval în care persoanele interesate se pot înscrie la licitație, pot achita taxa de participare la licitație și pot depune oferte. În cazul depunerii unei oferte mai mari, ceilalți ofertanți sunt notificați automat și pot transmite noi oferte. Pasul de licitare este cuprins între 5% și 15% din prețul inițial de pornire, prețul de pornire, la prima licitație, fiind suma stabilitã în raportul de evaluare. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF lansează o platformă online pentru vânzarea bunurilor confiscate. Ce reguli trebuie să respecte românii interesați Lista rușinii 2026. Care sunt companiile, ministerele și partidele responsabile cu ”gaura neagră” din evidențele ANAF
ANAF lansează o platformă online pentru vânzarea bunurilor confiscate. Ce reguli trebuie să respecte românii interesați
ANAF, împreună cu Ministerul Finanțelor, anunță lansarea platformei digitale „eLicitațiiANAF”, destinată vânzării bunurilor sechestrate sau intrate în proprietatea privată a statului. Platforma este dezvoltată în cadrul procesului de modernizare a administrației fiscale și este realizată cu finanțare prin PNRR. Noua platformă va fi disponibilă din 30 martie 2026 și va facilita accesul publicului la informații despre bunurile care urmează să fie valorificate online. Astfel, oricine va putea licita, cu oferte în timp real și prelungire automată a licitației când apar oferte de ultim moment, de pe telefon sau calculator, spune ANAF. Până acum, valorificarea acstor bunuri se realiza prin licitații publice organizate la sediul organelor fiscale, ceea ce oferea doar posibilitatea participării în format fizic. „Prin lansarea platformei eLicitațiiANAF facem un pas important în direcția modernizãrii și digitalizãrii administrației fiscale, în sensul posibilitãții participãrii la procedura de valorificare a bunurilor ce fac obiectul executãrii silite și al valorificãrii bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, de cãtre A.N.A.F., prin mijloace electronice. Ne dorim sã oferim tuturor persoanelor interesate de achiziționarea acestor bunuri, accesul facil, în condiții egale, într-un sistem online, dinamic, rapid și eficient”, a transmis Adrian NICA, președintele ANAF. Cum funcționează platforma Înainte de a ajunge la licitație, fiecare bun va trece printr-o perioadă de publicitate de 30 de zile, în care va fi vizibil pe platformă. În acestă fereastră, cei interesați pot vedea detaliile, să solicite o vizionare, care se face în prezența unui funcționar ANAF și se pot familiariza cu produsul. Abia după ce expiră cele 30 de zile, obiectul intră automat în secțiunea de licitație. Sursa foto: ANAF Licitația se desfășoară timp de 5, 7 sau 10 zile, în funcție de valoarea estimată a bunului și, în aceată perioadă, participanții se înscriu, plătesc taxa de participare și depun oferte. De fiecare dată când cineva face o ofertă mai mare, ceilalți participanți sunt notificați automat și pot să își reînoiască oferta. După câștigarea licitației, bunul poate fi achitat prin trei modalități de plată: card bancar online, transfer bancar prin orice metodă electronică sau mandat poștal. În cazul bunurilor sechestrate pentru datorii fiscale, câștigătorul licitației poate achita prețul fie integral, fie în rate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista rușinii 2026. Care sunt companiile, ministerele și partidele responsabile cu ”gaura neagră” din evidențele ANAF Site-ul ANAF, sub asaltul hackerilor. Un grup de infractori cibernetici susțin că au spart baza online a Fiscului
Ministerul Finanțelor nu s-a înțeles cu băncile. A respins toate ofertele la licitația de obligațiuni de stat prin care voia să atragă 600 mil. lei
Ministerul Finanțelor (MF) a respins, joi, toate ofertele băncilor primite în cadrul licitației pentru o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitatea de 109 luni, prin care intenționa să atragă 600 de milioane de lei, considerându-le la un nivel neacceptabil al prețului ofertat. Potrivit datelor oficiale, băncile care au participal la licitație au transmis oferte în valoare totală de 320,5 milioane de lei. Din această sumă, 120,5 milioane de lei au reprezentat oferte necompetitive, iar 200 milioane de lei oferte competitive, toate depuse în nume și cont propriu. „În conformitate cu prevederile art. 3, alin. 4 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 318 din 16 martie 2022, Ministerul Finanţelor respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, a anunţat ministerul Finanțelor. Ministerul Finanţelor a planificat, în luna martie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 8 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitaţiile de referinţă, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma totală de 8 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark este cu 300 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în luna februarie 2026, de 7,7 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Decizia de astăzi, de respingere a ofertelor, apare într-un context de volatilitate pe piața titlurilor de stat și de creștere a randamentelor cerute de investitori, pe fondul tensiunilor de pe piețele internaționale generate de creșterea abruptă a prețului petrolului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget. Cum împarte Guvernul Bolojan banii statului Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”
Alexandru Nazare: Un nou obiectiv major atins: am adoptat ieri pachetul de relansare economică. România trece la următoarea etapă de dezvoltare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, că România a atins un nou obiectiv major prin adoptarea pachetului de relansare economică. Pachetul a fost adoptat de Guvernul Bolojan, marți seară, într-o ședință extraordinară la care a fost prezent și Alexandru Nazare. Alexandru Nazare a scris într-o postare pe pagina personală de Facebook că România trece la următoarea etapă de dezvoltare după ce pachetul de relansae economică a fost adoptat. Potrivit ministrului, țara noastră va avea „un instrument strategic” care va transforma modelul de dezvoltare al economiei, de la consum la investiții scalabile, la inovație, valoare reală adăugată și producție autohtonă. „Un nou obiectiv major atins: am adoptat ieri pachetul de relansare economică. România trece la următoarea etapă de dezvoltare. Un instrument strategic de 5 miliarde de euro, pachetul de relansare adoptat ieri, cu aplicare din acest an până în 2032, transformă radical modelul de dezvoltare al economiei româneşti: de la consum la investiții scalabile, la inovație, valoare reală adăugată și producție autohtonă.” Nazare: O schimbare de paradigmă pentru modernizarea economică Oficialul susține că noile măsuri adoptate marchează o schimbare de paradigmă și creează un cadru mai predictibil și competitiv pentru investiții. În ceea ce îi privește pe români, Alexandru Nazare spune că efectele măsurilor vor fi vizibile prin crearea de locuri de muncă stabile și mai bine plătite, prin dezvoltarea comunitățlor locale și prin consolidarea unei economii „capabile să susțină creșterea nivelului de trai pe termen lung”. „O schimbare de paradigmă pentru modernizarea economică a României, pachetul de relansare generează un mediu mai predictibil și mai competitiv pentru investiții, un flux mai mare de capital în economie și capacitatea reală a statului de a atrage proiecte majore, atât pentru companii românești, cât și pentru investitorii străini. Înseamnă dezvoltarea de noi capacități de producție, consolidarea lanțurilor economice locale și poziționarea României ca pol regional de creștere. Pentru mediul de business se traduce în oportunități de creştere, parteneriate strategice și acces la proiecte de anvergură. Pentru români, efectele se vor vedea în mai multe locuri de muncă stabile și mai bine plătite, în dezvoltarea comunităților locale și într-o economie mai puternică, capabilă să susțină creșterea nivelului de trai pe termen lung.” Ministrul Finanțelor a mai transmis că adoptarea noului pachet de relansare economică este „un nou pas înainte”, care vine în completarea rezultatelor obținute în reducerea deficitului bugetar și în scăderea dobânzilor. Nazare spune că au fost corectate „în timp record” o serie de dezechilibre majore și susține că noile măsuri întăresc bazele unei economii moderne, bazate pe investiții și competitivitate. „Este un nou pas înainte, care completează rezultatele obținute în reducerea deficitului bugetar sub ținta asumată, în scăderea importantă a dobânzilor la care se împrumută statul şi mixul de măsuri pentru investiții şi sprijin pentru mediul de business adoptate în ultimele luni. Am corectat în timp record o serie de dezechilibre majore pentru România, iar noile măsuri pentru relansare întăresc bazele unei economii moderne şi ale creșterii echilibrate, bazate pe investiții și competitivitate.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Nazare, după ce guvernul a adoptat OUG pe relansare economică: „Această măsură reprezintă pentru România o tranziție strategică” Ilie Bolojan a adoptat OUG-urile pe reforma administrativă și pachetul de relansare economică
Ministrul Finanțelor, după decizia Fitch privind ratingul României: Prioritatea rămâne continuarea disciplinei bugetare și relansarea economiei pe baze sustenabile
„Reconfirmarea calificativului de investiții de către Fitch Ratings, în ciuda provocărilor, arată că partenerii noștri externi au încredere în capacitatea acestui Guvern de a lua deciziile pentru stabilitatea României. Am preluat un deficit care atingea niveluri record și am luat deciziile necesare pentru a-l reduce, stabilizând totodată datoria publică. Prioritatea acestui Guvern rămâne continuarea acestui proces de disciplină bugetară și de ajustare fiscală, pentru a ne încadra pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană pe termen mediu și a relansa economia pe baze sustenabile, în limita spațiului fiscal existent. Toate aceste acțiuni ne conduc la reducerea costurilor de finanțare, obiectivul pe termen mediu fiind îmbunătățirea ratingului de țară”, subliniază Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, într-un comunicat de presă. Potrivit raportului, implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală a plasat deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă. Printre măsurile menționate se numără majorarea TVA aplicată din august 2025 și planul de înghețare a cheltuielilor publice în 2026, estimate să reducă deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale în acest an. „Raportul Fitch notează, de asemenea, o îmbunătățire a condițiilor de finanțare, reflectată prin scăderea costurilor de împrumut (cu aproximativ 100 bps de la peste 7.4% la 6.5% în perioada octombrie 2025-prezent) și un apetit solid al investitorilor pentru împrumuturile suverane. Această stabilitate este consolidată de accesul la resursele europene, unde granturile din PNRR oferă o protecție importantă împotriva riscurilor externe și reduc dependența de piețele externe”, se mai menționează în comunicatul emis de Ministerul Finanțelor. Instituția subliniază și prognozele Fitch privind creșterea economică, rămânând sub potențialul de 2% până în 2027, pe fondul eforturilor de consolidare fiscală și al cererii externe slabe. „Factorii care ar putea conduce la o îmbunătățire a perspectivei de rating includ încrederea ca progresele constante în consolidarea fiscală vor susține stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, precum și o reducere structurală a deficitului de cont curent. Menținerea calificativului investment grade rămâne esențială pentru România, influențând direct capacitatea de finanțare și interesul investitorilor pentru economia națională”, mai subliniază Ministerul Finanțelor.
Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat o serie de măsuri dintr-un pachet amplu de relansare economică. Oficialul a transmis că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii și a sublinat că proiectul urmează să fie publicat în curând pe site-ul instituției. Printre măsurile care fac parte din pachetul de relansare a economiei românești, ministrul Finanțelor a vorbit și despre o serie de măsuri dedicate companiilor mici și medii. La capitolul TVA ar urma o creștere a plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei, la 5 milioane de lei în anul 2026 și 5,5 milioane de lei din 2027. Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către insituții publice sau entități finanțate din surse publice care întârzie plata. „Avem o serie de măsuri care sprijină strict sectorul microîntreprinderilor. Toate acestea le-am indentificat prin discuții cu micii antreprenori. În primul rând, majorăm termenul de angajare al angajatului de la 30 de zile la 90 de zile. Permitem vânzarea unei imobilizări anuale care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 de euro pentru micro. De asemenea, permitem revenirea la statutul de micro dacă statutul de piață și condițiile de micro sunt îndeplinite de acesta. În speță, dacă trece peste palfonul de 100.000 de euro și anul următor îndeplinește plafonul, poate reveni dacă respectă condițiile la statutul de micro. Revenim cu două măsuri foarte importante, una care a avut efecte foarte bune în decembrie. Am reușit să plătim bonificațiile pentru persoanele juridice, a fost un efort important și reluăm această măsură în 2026 și adăugăm o bonificație și pentru persoanele fizice astfel încât să avem un echilibru între persoanele fizice și juridice. Tot ca și oxigen pentru companiile mici și medii este creșterea plafonului de TVA la încasare. Acest plafon de TVA la încasare era stabilit de aproximativ 5 ani la 4,5 milioane de lei și îl creștem la 5 milioane în 2026 și la 5,5 milioane în 2027”, a transmis Alexandru Nazare. De asemenea, Alexandru Nazare a spus că a vorbit despre necesitatea unor măsuri de relansare în pachetul trei încă din luna august. Ministrul Finanțelor a subliniat că 2026 trebuie să marcheze o schimbare de paradigmă în dezvoltarea economică a României prin mutarea accentului de pe un model bazat pe consum către unul axat pe investiții masive și valoare adăugată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor spune că „scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor”. Construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025 Guvernul vrea să introducă o serie de beneficii pentru microîntreprinderi. Modificările fac parte din proiectul de lege pentru relansarea economică