Alexandru Nazare, întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că a avut o întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN cu reprezentanții Băncii Naționale a României și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Nazare spune că discuțiile au vizat principalele teme de pe agenda europeană, precum și pozițiile pe care România trebuie să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze. „România este din ce în ce mai prezentă acolo unde se iau deciziile economice importante pentru Europa. Trebuie să continuăm să ne articulam clar și ferm interesele și obiectivele. Am avut astăzi, la Ministerul Finanțelor, o întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN cu reprezentanții Băncii Naționale a României și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Am revizuit împreună principalele teme de pe agenda europeană și, mai ales, pozițiile pe care România trebuie să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze”, a transmis ministrul pe pagina sa de Facebook. „România nu este doar parte din discuții” Alexandru Nazare a anunţat că, în perioada următoare, la nivel european vor fi luate decizii importante pentru competitivitatea sectorului financiar, accesul la finanţare, funcţionarea pieţelor de capital, eficienţa finanţelor publice, energie şi cadrul de coordonare al politicilor economice. El a subliniat că România trebuie să își formuleze clar pozițiile și să își coordoneze demersurile la nivelul instituțiilor care cunosc implicațiile acestor decizii pentru economia națională. „În perioada următoare, la nivel european se iau decizii importante pentru competitivitatea sectorului financiar, accesul la finanțare, funcționarea piețelor de capital, eficiența finanțelor publice, energie și cadrul de coordonare al politicilor economice. România nu este doar parte din aceste discuții, ci suntem prezenți cu poziții clare, bine fundamentate și coordonate între instituțiile care cunosc cel mai bine implicațiile pentru economia noastră”. Ministrul interimar mai spune că multe state membre nu au aceleași interese mereu, iar o poziție clară a țării noastre jacă un rol important. „Sunt dosare în care interesele statelor membre nu sunt întotdeauna aceleași. Tocmai de aceea trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm. Discuția de astăzi a fost exact despre această coordonare – să continuăm să fim prezenți din timp, să ne construim argumentele și alianțele și să nu lăsăm poziția României să fie definită de alții”. Nazare: „România are expertiză, are argumente și are interese economice legitime” În finalul mesajului, ministrul interimar al Finanțelor a subliniat că România dispune de expertiză și argumente pentru susținerea intereselor sale economice la nivel european. „România are expertiză, are argumente și are interese economice legitime de apărat. Trebuie să le punem mai bine împreună și să avem o voce mai puternică la masa deciziilor europene”.
Azi vine nota la examenul S&P
România ajunge vineri la ultimul și probabil cel mai dificil examen al evaluării de rating din acest an. După ce a trecut in extremis de evaluarea Fitch și a primit apoi confirmarea Moody’s, S&P Global Ratings urmează să decidă dacă ne menține în categoria recomandată investițiilor. România intră în ultima evaluare importantă a anului, toate cele 3 mari agenții de rating având, în prezent, perspectivă negativă asupra datoriei suverane. Fitch a păstrat la 31 iulie calificativul BBB-, iar Moody’s a menținut la 7 august ratingul Baa3. Ambele reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Statul are de demonstrat Acum vine rândul S&P, într-un context mai greu decât la începutul verii. România continuă să fie condusă de un guvern interimar. Prelungirea blocajului politic a mărit presiunea asupra ratingului, într-o perioadă în care statul trebuie să demonstreze că poate continua reducerea deficitului. Precedentul Fitch arată cât de aproape poate ajunge România de o decizie nefavorabilă, notează Mediafax. În raportul publicat la finalul lunii iulie, Fitch arăta că autoritățile române au contestat rezultatul inițial al comitetului de rating și au furnizat informații suplimentare. În urma apelului, acțiunea finală de rating a fost diferită de concluzia inițială. Fitch a păstrat România la BBB-, dar cu perspectivă negativă. Agenția a menționat ca vulnerabilități deficitele bugetare ridicate, creșterea datoriei, inflația, dar și fragmentarea politică. Peste o săptămână, Moody’s a menținut la rândul său România în categoria investițională, la Baa3, tot cu perspectivă negativă. Agenția a remarcat progresele inițiale în reducerea deficitului. Totuși, a atras atenția asupra riscurilor crizei politice, care poate afecta continuarea consolidării fiscale. Încă nu am ieșit din zona de risc S&P evaluează în prezent România la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria „investment grade”. O coborâre cu o treaptă a ratingului pe termen lung ar scoate România din categoria recomandată investițiilor potrivit scalei S&P. La precedenta evaluare programată, din 3 aprilie, S&P a menținut ratingul și perspectiva negativă. Agenția estima atunci că deficitul bugetar va coborî la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027 și avertiza că ar putea reduce ratingul dacă traseul consolidării fiscale s-ar îndepărta semnificativ de așteptările sale sau dacă întârzierile în accesarea fondurilor europene ar amplifica presiunile. Ulterior, S&P a arătat că blocajul politic devine relevant pentru rating în măsura în care afectează capacitatea statului de a lua și implementa decizii. „Nu avem o opinie despre politică în sine”, au explicat reprezentanții agenției, precizând că important este efectul evoluțiilor politice asupra elaborării și aplicării politicilor publice. S&P indicase anterior că un blocaj politic prelungit, care ar împiedica reducerea în continuare a deficitelor în 2027, poate pune presiune pe rating. Nazare este optimist Autoritățile încearcă să convingă S&P că, în ciuda instabilității politice, corecția bugetară nu a fost abandonată. Astfel, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat joi seara încrezător că România își va păstra ratingul recomandat investițiilor. „Am mare încredere”, a spus Nazare, după discuțiile cu reprezentanții agenției. Principalul argument onvocat de partea română este execuția bugetară și faptul că, potrivit ministrului, în lunile de guvern interimar nu s-a produs un derapaj fiscal. Datele prezentate recent de Ministerul Finanțelor indică un deficit bugetar de 2,89% din PIB după primele 8 luni, în jur de 31% mai mic decât în perioada similară a anului precedent. La întâlnirea din 24 septembrie cu delegația S&P au participat premierul interimar Ilie Bolojan, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și economistul Ionuț Dumitru. Acesta Ionuț susține că ajustarea fiscală deja realizată reprezintă principalul argument al României și că deficitul este pe cale să coboare spre 6% din PIB în acest an. Prelungirea crizei politice complică lucrurile Și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, consideră că datele macroeconomice nu justifică în prezent o retrogradare, însă agențiile urmăresc în special ce se va întâmpla cu ajustarea bugetară în 2027 și 2028. Diferența față de evaluările Fitch și Moody’s este momentul politic în care vine verdictul. La 31 iulie și 7 august, agențiile au putut lua în calcul perspectiva instalării unui nou executiv. La începutul lunii octombrie, situația este diferită: tentativa de formare a Cabinetului Mureșan a eșuat în Parlament, iar incertitudinea privind viitoarea formulă de guvernare continuă. Criteriul esențial pentru marile agenții Pentru agențiile de rating, problema nu este componența politică a unui guvern în sine, ci dacă acesta poate susține și aplica măsurile necesare pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei. Presiunile sunt accentuate de creșterea datoriei și de necesarul ridicat de finanțare al statului, într-un moment în care costurile de împrumut au crescut și piața urmărește îndeaproape ieșirea României din criza politică. Un reper cheie îl reprezintă precedenta evaluare programată a României. Decizia din 3 aprilie 2026 a fost publicată de S&P la 16:06 EDT, ceea ce corespundea aproximativ orei 23:06 în România. Dacă agenția urmează același tipar, verdictul de vineri ar putea deveni public în jurul orei 23:00, însă aceasta nu este o oră anunțată oficial de S&P.
Bolojan spune că reducerea deficitului și investițiile au ajutat România să își păstreze ratingul. Ce recomandă premierul demis viitorului guvern
Agenția Standard & Poor’s a păstrat ratingul suveran al României la „BBB-”, astfel că țara rămâne în categoria statelor recomandate pentru investiții. Totuși, perspectiva acordată României este în continuare negativă, iar o eventuală retrogradare nu este exclusă. Premierul demis, Ilie Bolojan, a transmis că menținerea ratingului României reflectă eforturile făcute până acum pentru reducerea deficitului, păstrarea cheltuielilor publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare. Premierul a avertizat că prelungirea blocajului politic ar putea afecta încrederea finanțatorilor și a susținut că este necesar formarea unui guvern cu drepturi depline cât mai repede. Bolojan spune că România a scăpat de „junk” datorită reducerii deficitului Ilie Bolojan a transmis, la o zi după anunțul agenției S&P, că România și-a păstrat ratingul de țară deoarece guvernul a continuat măsurile pentru reducerea deficitului și a menținut investițiile, în ciuda crizei politice. Premierul demis a afirmat că investițiile au reprezentat 8,5% din PIB, iar rata de absorbție a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Bolojan susține că nivelul investițiilor ar fi fost cu 770 de milioane de lei mai mare dacă PSD nu ar fi blocat legea salarizării. „Rezultatele consistente, respectarea angajamentelor și menținerea fermă a direcției au făcut posibilă menținerea ratingului de țară al României de către agenția Standard & Poor’s, în pofida crizei politice iresponsabil declanșate de PSD. S&P remarcă faptul că, în plin blocaj, un guvern cu puteri limitate a reușit să mențină traiectoria și să susțină «un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție PNRR de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi». Dacă PSD nu bloca legea salarizării, procentul era chiar mai ridicat, cu 770 de milioane în plus”, a scris Ilie Bolojan pe pagina lui de Facebook. Bolojan: „Am redus deficitul cu 27 de miliarde de lei față de anul trecut” Bolojan a adăugat că deficitul bugetar a fost redus cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără ca statul să renunțe la investiții. În primele opt luni, acestea au ajuns la 97 de miliarde de lei, cu 25 de miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Premierul a afirmat că și cheltuielile statului cu salariile au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni. În același timp, România a plătit mai mult pentru dobânzile la împrumuturile contractate în anii anteriori. În primele opt luni, statul a achitat 42 de miliarde de lei, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei peste suma plătită anul trecut. „Am redus deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără să oprim investițiile, care au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 25 de miliarde peste nivelul anului trecut. Cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni. Asta în timp ce factura dobânzilor pentru împrumuturile anilor trecuți a continuat să crească. În numai opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut”, a spus premierul demis. Bolojan avertizează că blocajul politic poate afecta încrederea investitorilor Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile pe care le-au resimțit în aceasta perioadă și a avertizat că prelungirea blocajului politic ar putea afecta încrederea finanțatorilor în România. Premierul demis a susținut că, în acest caz, măsurile luate până acum pentru redresarea finanțelor țării ar putea fi pierdute. Loading … Ilie Bolojan a atras atenția și asupra riscului ca, pe fondul blocajului, să fie luate în ultimul moment decizii de politică publică pe care agenția S&P le consideră nepotrivite. „Cu toate aceste eforturi resimțite de societate, pentru care le mulțumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili. Implicit, direcția cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite. La fel de rău ar fi însă și ceea ce S&P numește «riscul unor compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment»”, a menționat Ilie Bolojan. Ilie Bolojan îndeamnă viitorul guvern să păstreze măsurile adoptate până în acest moment și să gestioneze cu atenție banii publici Ilie Bolojan a spus în încheierea mesajului său că următorul guvern trebuie să păstreze măsurile adoptate până acum și să gestioneze cu atenție banii publici. Premierul demis a adăugat că România are nevoie cât mai repede de un guvern stabil, care să continue actuala direcție economică. „Viitorul guvern trebuie să continue linia, să mențină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos și să cheltuiască numai ce are. Pentru noi, obiectivul rămâne același: un guvern stabil cât mai curând, dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”, și-a încheiat postarea premierul demis. România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare Agenția de rating Standard & Poor’s a anunțat vineri, 2 octombrie, decizia privind ratingul României. S&P a menținut calificativul suveran al țării la „BBB-”. Ratingul „BBB-” situează România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026. Ce a convins S&P să mențină ratingul României Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție. Un alt element important îl reprezintă fondurile
România scapă de amenințarea junk. Standard & Poor’s menține ratingul de țară
Reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s (S&P) au publicat vineri, 2 octombrie, raportul prin care mențin România în zona recomandată investitorilor, însă, în continuare, la un singur pas de categoria pe care piețele o numesc, fără menajamente, „junk”. Confirmarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă vine după ce, în urmă cu două zile, surse politice explicau pentru Gândul că președintele Nicușor Dan nu s-a declarat îngrijorat cu privire la noua evaluare a agenției de rating, întrucât a avut o discuție personală cu reprezentanții acesteia și le-a explicat gravitatea unei eventuale retrogradări. Ulterior, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat public că împărtășește optimismul președintelui. Noul raport confirmă că statul român își păstrează gradul de predictibilitate în fața investitorilor. Loading … „În ciuda absenței unui acord pentru formarea unui nou guvern de la căderea Executivului în mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 rămâne pe drumul cel bun, iar peste 90% din alocările din cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc. Ne așteptăm ca consolidarea fiscală din perioada 2027-2028 să fie ancorată în procedura UE privind deficitul excesiv, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile bugetare necesare pentru 2026 și o indexare convenită a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor impulsiona o anumită cooperare politică. Eroziunea structurală post-pandemică a bilanțurilor fiscale și externe ale României a sporit expunerea la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbarea sentimentului investitorilor; în consecință, instituirea unui guvern cu un cadru de politici puternic și susținut este esențială pentru a preveni vulnerabilități suplimentare. Am confirmat ratingurile noastre de credit suveran pe termen lung și scurt „BBB-/A-3” pentru România. Perspectiva rămâne negativă”, se arată în comunicatul agenției. Ce urmează pentru economia României, care a evitat din nou „junk-ul”, dar rămâne la un singur pas de el România a trecut și „examenul” S&P, după ce, la finalul lunii iulie, a reușit să-și păstreze calificativul „BBB-” de la agenția de rating Fitch, iar, o săptămână mai târziu, a primit și confirmarea de la Moody’s. Practic, la momentul actual, statul român știe că va încheia anul 2026 fără teama de a fi retrogradat în zona nerecomandată investițiilor de niciunul dintre cei trei giganți care stabilesc ratingul de țară. O eventuală retrogradare a României la „junk” ar fi generat un lanț de slăbiciuni la nivel economic. Printre posibilele efecte, se numără retragerea investițiilor străine, împrumuturi la dobânzi mult mai mari, prăbușirea puterii de cumpărare a leului, creșterea inflației și a șomajului și, nu în ultimul rând, scumpirea produselor și serviciilor. Din fericire, un astfel de scenariu nu poate fi luat în calcul odată cu menținerea statului român la granița categoriei nerecomandate investitorilor. Mai mult, precedentele episoade demonstrează că mulți investitori s-au simțit încurajați să finanțeze România, datorită dobânzilor mari care nu au scăzut, chiar dacă ratingul de țară a rămas același. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare Ce semnale a dat Alexandru Nazare că S&P nu va retrograda România la categoria „junk” Cu o zi înainte ca reprezentanții S&P să publice raportul care include noua evaluare a României, ministrul interimar al Finanțelor s-a declarat încrezător cu privire la faptul că țara noastră nu va fi retrogradată la„junk”. Alexandru Nazare a explicat că proiecția de buget pe anul 2026 a fost respectată, în mare parte, de către toți ordonatorii de credite și că, în ciuda anumitor probleme – pe care nu le-a detaliat – reprezentanții S&P au ținut cont de aspectele pozitive care le-au fost evidențiate. „Proiecția de la buget – bineînțeles, cu ajustări, pentru că nu peste tot și nu la toți ordonatorii lucrurile s-au confirmat 100% – lucrurile au evoluat conform planului. Pe acești piloni, foarte serioși, am purtat discuțiile cu Standard & Poor’s. Am încredere că informațiile pe care le-am furnizat, proiecțiile pe care le-am prezentat sunt serioase, sunt credibile și sper ca acest lucru să se reflecte în raportul pe care îl vor publica”, explica Alexandru Nazare. Nicușor Dan dă vina pe investitorii care i-ar fi spus: „Nu alegeri anticipate!” / „Nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere” Președintele României, Nicușor Dan, a explicat miercuri, 30 septembrie, cele trei motive principale pentru care exclude complet scenariul organizării alegerilor anticipate, în contextul în care, după două propuneri de premier care nu au primit votul de învestitură al Parlamentului, are posibilitatea de a dizolva Legislativul și de a reveni la votul cetățenilor. „Alegerile anticipate, teoretic, sună foarte bine – partidele nu se înțeleg, ne întoarcem la popor, poporul decide. Numai că, în practică noi, suntem așa: nu avem o rectificare, un Guvern interimar nu poate să facă rectificare. Alegeri anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu mai putem face rectificare. Înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanțe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar. Ăsta e primul lucru. În al doilea rând, noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și, trăind pe datorie, nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România și care îi asigură funcționarea curentă a fost: NU alegeri anticipate! Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere. Și trei, haideți să ne uităm la ce înseamnă alegeri anticipate. Înseamnă Birou Electoral Central, panouri pe străzi, dezbateri în studiourile de televiziune și, prin februarie, o să avem un rezultat al alegerilor anticipate, care, dacă ne uităm la sondaje de opinie, e cam tot ce avem acum și, din nou, aceleași partide trebuie să negocieze formarea aceluiași Guvern”, a declarat Nicușor Dan în conferința de presă organizată la Ambasada României din Republica Cehă.
Standard & Poors explică de ce România a rămas la BBB-
România își păstrează, pentru moment, statutul de țară recomandată investițiilor, după ce agenția de rating Standard & Poor’s a decis să mențină calificativul suveran al țării la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă păstrează perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că riscul retrogradării nu a dispărut. Loading … UPDATE | Nazare: Cumpăna nu a trecut complet Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis vineri seară, într-un mesaj pe Facebook, după anunțul S&P, că esențiale sunt acum seriozitatea și angajamentul că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară. „România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație? La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P. Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile. Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună. Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase. Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook, după anunțul S&P. Știrea inițială Decizia vine într-un moment în care România încearcă să demonstreze că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimii ani pot fi continuate și în 2027 și 2028. S&P consideră că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, însă avertizează că perioada următoare va fi esențială pentru formarea unui guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil. Agenția americană de rating vede în continuare riscuri importante precum: nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, necesarul mare de finanțare externă, creșterea costurilor de împrumut și incertitudinea politică. În scenariul negativ, prelungirea crizei politice și lipsa unor măsuri fiscale credibile ar putea afecta încrederea investitorilor și ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale țării noastre. România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare Ratingul „BBB-” menține România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026. Ce a convins S&P să mențină ratingul României Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție. Un alt element important îl reprezintă fondurile europene. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, rata de absorbție a fondurilor din PNRR a depășit 90% în cazul granturilor și 95% în cazul împrumuturilor. S&P consideră că fondurile europene au continuat să susțină investițiile publice, iar nivelul ridicat al investițiilor reprezintă unul dintre principalele elemente care sprijină activitatea economică în 2026. Cu alte cuvinte, România a reușit să evite o nouă deteriorare a ratingului printr-o combinație între reducerea deficitului, menținerea disciplinei bugetare și absorbția fondurilor europene. Problema este că aceste rezultate trebuie continuate. Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a salutat decizia agenției, dar a subliniat că menținerea ratingului nu înseamnă că România și-a rezolvat problemele fiscale. Potrivit acestuia, respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisiv în evaluarea S&P, dar subliniază că următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit și construcția unui buget credibil pentru anul următor. „Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabilă”, a transmis Alexandru Nazare. S&P pune lupa pe anii 2027 și 2028 Marea provocare pentru România nu este, în opinia agenției de rating, doar închiderea anului 2026, ci capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru formarea
Nazare explică declarația lui Nicușor Dan despre investitorii străini care interzic alegerile anticipate
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat, din perspectivă economică, declarația făcută miercuri, 30 septembrie, de președintele Nicușor Dan, care afirma că motivul pentru care exclude complet scenariul organizării alegerilor anticipate – deși Constituția îi permite să declanșeze procedura de dizolvare a Parlamentului – este reprezentat de interdicția categorică stabilită de investitorii străini. Nazare a reiterat declarația președintelui, care preciza că un Guvern interimar nu poate face rectificarea bugetară și a mai adăugat că investitorii, agențiile de rating și reprezentanții Comisiei Europene țin cont de gradul de predictibilitate al statului român în momentul în care iau decizii de finanțare. Loading … „România are nevoie să redevină credibilă” / „Cred că, în această cheie, puteți citi și declarația domnului președinte” „Viitorul Guvern trebuie să prezinte un plan credibil. Nu suntem într-o situație comodă. România are mare nevoie de un Guvern învestit cât mai curând. În mod cert, este nevoie de un buget credibil, care să prezinte un plan care să fie agreat de toate partidele, astfel încât bugetul pentru 2027 să fie adoptat până la finalul anului, pentru că investitorii, agențiile și Comisia Europeană se uită la aceste jaloane importante în deciziile pe care le iau. România, din nefericire, în situația în care e astăzi, cu foarte multe dezechilibre, vulnerabilități, într-un context economic foarte complicat, cu o criză importantă, are nevoie să redevină credibilă, să fim predictibili față de investitori. Cred că, în această cheie, puteți citi și declarația domnului președinte legată de alegerile anticipate. În ochii agențiilor de rating, un calendar al alegerilor anticipate ar decala toate aceste planuri de adoptate a bugetului. Practic, ar pune în pericol materializarea execuției bugetului pe 2027, ceea, din punctul creditorilor de vedere, ar pune în mare pericol calificativul de investiții. Un scenariu de alegeri anticipate care ar declanșa o pierdere a calificativului de investiții ar veni cu un cost economic pe termen mediu pentru România”, a declarat Alexandru Nazare, invitat la TVR. Alexandru Nazare și Nicușor Dan Nicușor Dan dă vina pe investitorii care i-ar fi spus: „Nu alegeri anticipate!” / „Nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere” Președintele României, Nicușor Dan, a explicat cele trei motive principale pentru care exclude complet scenariul organizării alegerilor anticipate, în contextul în care, după două propuneri de premier care nu au primit votul de învestitură al Parlamentului, are posibilitatea de a dizolva Legislativul și de a reveni la votul cetățenilor. „Alegerile anticipate, teoretic, sună foarte bine – partidele nu se înțeleg, ne întoarcem la popor, poporul decide. Numai că, în practică noi, suntem așa: nu avem o rectificare, un Guvern interimar nu poate să facă rectificare. Alegeri anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu mai putem face rectificare. Înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanțe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar. Ăsta e primul lucru. În al doilea rând, noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și, trăind pe datorie, nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România și care îi asigură funcționarea curentă a fost: NU alegeri anticipate! Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere. Și trei, haideți să ne uităm la ce înseamnă alegeri anticipate. Înseamnă Birou Electoral Central, panouri pe străzi, dezbateri în studiourile de televiziune și, prin februarie, o să avem un rezultat al alegerilor anticipate, care, dacă ne uităm la sondaje de opinie, e cam tot ce avem acum și, din nou, aceleași partide trebuie să negocieze formarea aceluiași Guvern”, a declarat Nicușor Dan în conferința de presă organizată la Ambasada României din Republica Cehă.
Nazare, despre posibilitatea de a fi următorul premier desemnat: Este onorant
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost pus în fața scenariului în care ar fi următorul prim-ministru desemnat de Nicușor Dan, în contextul în care președintele a anunțat că, în cursul zilei de luni, 5 octombrie, după încă o rundă de negocieri cu liderii partidelor parlamentare, va face o nouă nominalizare de premier. Nazare a explicat că ar fi „onorant” ca numele său să fie menționat în momentul în care președintele va face următoarea desemnare, însă că preferă să se concentreze pe aspecte ce țin de economia țării, mai ales că vineri, 2 octombrie, reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s (S&P) vor anunța dacă România va fi retrogradată în categoria nerecomandată investitorilor, cunoscută și sub numele de „junk”. Loading … „Avem nevoie să ne punem de acord pe anumite măsuri care să constituie un plan credibil pe 2027, dincolo de subiectul investirii Guvernului” Întrebat cum va reuși să-i convingă pe parlamentarii PSD și PNL să susțină programul său de guvernare, în contextul în care președintele Nicușor Dan urmează sî îl desemneze pentru funcția de prim-ministru, ministrul interimar al Finanțelor a declarat că a avut o relație bună cu „colegii din Guvern”, însă că, în acest moment, aspectele economice sunt mai importante decât cele politice. „Încerc să mă concentrez pe subiectele pe care le avem de gestionat la Ministerul Finanțelor. Bineînțeles că este onorant ca numele meu să apară, să fie menționat în astfel de contexte, dar acestea sunt, în general, știri pe surse și nu aș vrea să intru într-o discuție politică. Ce pot să spun este că, până acum, am menținut o relație pe subiecte tehnice cu toate partidele. Am avut o relație bună cu colegii din Guvern, de la toate partidele și cred că avem nevoie să ne punem de acord pe anumite măsuri care să constituie un plan credibil pe 2027, dincolo de subiectul nominalizării și investirii Guvernului”, a declarat Alexandru Nazare, invitat la TVR. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare „România are mare nevoie de un Guvern învestit cât mai curând, care să prezinte un plan credibil” „Viitorul Guvern trebuie să prezinte un plan credibil. Nu suntem într-o situație comodă. România are mare nevoie de un Guvern învestit cât mai curând. În mod cert, este nevoie de un buget credibil, care să prezinte un plan care să fie agreat de toate partidele, astfel încât bugetul pentru 2027 să fie adoptat până la finalul anului, pentru că investitorii, agențiile și Comisia Europeană se uită la aceste jaloane importante în deciziile pe care le iau”, a mai precizat minsitrul interimar al Finanțelor. Ministrul Finanțelor dă semnale că S&P nu va retrograda România la categoria „junk” / „Am încredere că vor lua în calcul progresele” Alexandru Nazare a mai declarat că este încrezător cu privire la faptul că țara noastră nu va fi retrogradată la „junk”, întrucât reprezentanții agenției de rating vor ține cont de aspectele pozitive care le-au fost evidențiate. „Una peste alta, proiecția de la buget – bineînțeles, cu ajustări, pentru că nu peste tot și nu la toți ordonatorii lucrurile s-au confirmat 100% – lucrurile au evoluat conform planului. Pe acești piloni, foarte serioși, am purtat discuțiie cu Standard & Poor’s. Am încredere că raportul care va fi publicat mâine va lua în calcul toate aceste progrese.
Deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB după opt luni, anunță Ministerul Finanțelor
Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 86,36 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. În termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus cu aproximativ 31%, anunță Ministerul Finanțelor. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de aproximativ 1,62 puncte procentuale, mai arată reprezentanții ministerului. „Evoluția reflectă menținerea procesului de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4%, într-un ritm semnificativ superior celui al cheltuielilor totale, care au avansat cu 4,2%. Veniturile totale au crescut cu aproape 48 miliarde de lei față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile au avansat cu aproximativ 21,06 miliarde de lei. „Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale,” a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor. I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, în creștere cu 11,4%, respectiv cu aproape 48 miliarde de lei, față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut de la 21,9% la 22,8%, cu aproximativ 0,85 puncte procentuale. Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3% față de primele opt luni ale anului precedent. Un aport important a provenit din încasările din TVA, care au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul înregistrat în perioada ianuarie–august 2025. Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%, în timp ce veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, marcând un avans de 9,1%. Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu aproximativ 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%, mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În același timp, impozitele și taxele pe proprietate au înregistrat o creștere de peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei. Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțărilor au însumat 43,38 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 37,7% față de primele opt luni ale anului precedent. II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, în creștere nominală cu 4,2% față de aceeași perioadă din anul precedent. În același timp, raportate la PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, o diminuare de aproximativ 0,7 puncte procentuale. Cheltuielile de personal au însumat 109,04 mld lei, în scădere cu 4,26 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de perioada similară din anul precedent. Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 42,05 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, față de primele opt luni din 2025. Ponderea acestora în PIB a ajuns la aproximativ 2%. Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 mld lei în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 236,64 mil lei. În ceea ce privește finanțarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Suma include finanțările europene din perioadele de programare 2014–2020 și 2021–2027, subvențiile europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR. Investițiile susținute din fonduri europene au înregistrat o creștere semnificativă. Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,1 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 71,95 mld lei la 97,05 mld lei, din care 69,2% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027. Datele
CFR Călători nu are buget aprobat în 2026: Sindicaliștii spun că trenurile se vor opri
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane avertizează că au trecut 257 de zile de la începutul anului 2026, iar CFR Călători încă nu are aprobat bugetul de venituri și cheltuieli. Ministerul Transporturilor și-a parcurs procedurile, însă bugetul este în continuare blocat la Ministerul Finanțelor, acuză reprezentanții federației. Prin intermediul unui comunicat de presă, aceștia se întreabă de ce trebuie să dureze atât de mult aprobarea bugetului unei companii care asigură zilnic transportul a zeci de mii de oameni. Potrivit acestora, este vorba despre „nepăsare, incompetență” sau există alte „interese”. Loading … „Întrebarea este simplă: de ce trebuie să dureze atât de mult aprobarea bugetului unei companii care asigură zilnic transportul a zeci de mii de oameni? Este nepăsare, incompetență sau există alte interese? Au trecut aproape 200 de zile de la aprobarea bugetului de stat, iar CFR Călători continuă să funcționeze fără propriul buget aprobat. Depășirea termenului de 150 de zile a ajuns să blocheze finanțarea serviciului public. Nu este prima dată când sistemul feroviar ajunge într-o asemenea situație. După ani de subfinanțare, lipsă de investiții suficiente și decizii luate cu întârziere, în 2026 am asistat din nou la blocaje care au afectat companiile feroviare de stat. De fiecare dată se intervine în ultimul moment, când problema devine critică”, transmit reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. „Transportul feroviar nu poate fi administrat permanent din criză în criză” În același comunicat de presă se precizează că discuția nu este despre „simple cifre într-un buget”. Sindicaliștii avertizează, în același timp, că trenurile se vor opri dacă situația nu este rezolvată. „Discutăm despre energia electrică, motorina, reparațiile, materialele, salariile și toate cheltuielile fără de care trenurile nu pot circula. România nu poate vorbi, pe de o parte, despre investiții de miliarde de lei în infrastructură și trenuri noi, iar pe de altă parte să lase principalul operator feroviar de călători fără buget aprobat până în luna septembrie. Dacă finanțarea nu este deblocată urgent, trebuie spus foarte clar: trenurile se vor opri. Solicităm Ministerului Finanțelor să finalizeze de urgență procedurile și să explice public cine răspunde pentru această întârziere și de ce s-a ajuns aici. Transportul feroviar nu poate fi administrat permanent din criză în criză. Călătorii și salariații nu trebuie să plătească pentru întârzierile și indecizia celor care au obligația să ia decizii”, se mai transmite în comunicat. Sursa foto main – Wikipedia
Alexandru Nazare susține că economia dă semne de însănătoșire
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține, într-o postare pe rețelele sociale că România a înregistrat, în ultimele luni, cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani și o scădere accentuată a deficitului bugetar. Acesta confirmă însă că românii continuă să resimtă nivelul ridicat al prețurilor și pierderea puterii de cumpărare și subliniază că este obligatoriu ca procesul de corecție să continue. Ministrul interimar al Finanțelor amintește că a preluat portofoliul în iulie 2025, într-un moment marcat de deficit ridicat, un necesar mare de finanțare și inflație persistentă. Loading … „Cu puţin peste un an în urmă, în iulie 2025, am preluat Ministerul Finanţelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaş de finanţare şi inflaţia persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari şi mai puţin spaţiu pentru dezvoltare. Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat o corecţie fiscală dificilă, dar necesară. Responsabilitatea Ministerului Finanţelor a fost să transforme această direcţie într-un buget realist, într-o execuţie controlată zi de zi şi într-o administrare prudentă a finanţării statului. Obiectivul: politica fiscală să nu mai amplifice inflaţia şi dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci să redevină o ancoră de stabilitate”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Alexandru Nazare: Inflația a coborât de la peste 10% la 6,2% Potrivit ministrului, primele rezultate sunt vizibile în evoluția inflației, care a încetinit puternic în ultimele luni. Nazare spune că inflația anuală a scăzut de la peste 10% în iunie la 8,2% în iulie și la 6,2% în august. „Rata anuală a inflaţiei a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie şi peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani şi, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecţie reală a echilibrelor economiei. Sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune”. Alexandru Nazare precizează însă că o parte din scădere are o explicație statistică, prin ieșirea din calcul a scumpirilor înregistrate în vara anului trecut. Cealaltă parte ar fi determinată, potrivit acestuia, de temperarea creșterii interne, reducerea deficitului și scăderea costurilor de finanțare. „O parte a scăderii se explică statistic, prin ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut. În același timp, cealaltă parte ține de fundamente: o cerere internă temperată, un deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici”. Alimentele s-au ieftinit față de luna iulie. Presiunea vine dinspre carburanți Ministrul interimar al Finanțelor mai spune că, fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna precedentă. Potrivit acelorași date, alimentele s-au ieftinit cu 0,7% într-o lună, iar legumele și fructele au prețuri mai mici decât în urmă cu un an. „Datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizaţi cu atenţie. Fără combustibili, preţurile de consum au scăzut în august cu 0,08% faţă de luna anterioară. Preţul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele şi fructele sunt azi mai ieftine decât acum un an. Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piaţa externă a petrolului: benzina şi motorina sunt singurele capitole cu creşteri de două cifre”. Nazare spune că deficitul bugetar este mai mic, iar investițiile au crescut Nazare susține că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului a fost cu 37% mai mic, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. „În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar investiţiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri şantierele”. Ministrul atrage atetenția asupra costului ridicat al datoriei publice. Potrivit acestuia, aproape jumătate din deficitul din 2026 este reprezentat exclusiv de dobânzile aferente datoriei acumuluate anterior. „Aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuţi. Sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în şcoli, nici în autostrăzi. Fiecare punct în minus la costul de finanţare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret”. „Românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor” Deși inflația s-a mai temperat, Alexandru Nazare subliniază că o rată anuală de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea inflației nu reprezintă automat revenirea prețurilor la nivelurile din trecut. Media inflației din ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, potrivit ministrului, iar efectele acesteia continuă să fie resimțite în facturi și la raft. „Scăderea din august nu înseamnă că preţurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creştere încetineşte. Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al preţurilor şi pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecţie”. Alexandru Nazare consideră că România poate trece peste perioada dificilă prin investiții în energie, industrie și infrastructură, atragerea fondurilor europene și susținerea capitalului românesc și subliniază că procesul de corecțe nu s-a închieat. „Drumul nu s-a terminat şi nu va fi uşor. Dar direcţia este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu îşi permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a conchis Alexandru Nazare.