Finanțare predictibilă pe piețele externe. Programul Medium Term Notes crește cu 9 miliarde euro
Programul MTN reprezintă o facilitate neangajantă încheiată între Ministerul Finanțelor, în calitate de emitent, și un grup de instituții financiare selectate. În cadrul acestui program pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe piețele externe în baza unei documentații contractuale standard.. Acest program asigură lansarea obligațiunilor pe piețele internaționale în baza procedurilor legale. Emitentul are astfel avantajul de a accesa piețele de capital mult mai rapid decât prin tranzacții individuale. Totodată, mecanismul oferă flexibilitate în structurarea parametrilor emisiunilor. Aceștia sunt stabiliți în funcție de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale. Prin utilizarea acestei documentații juridice standard, Ministerul Finanțelor urmărește continuarea unor politici de finanțare predictibile și transparente. Măsura favorizează reducerea costurilor pe termen mediu și lung și asigură o prezență constantă a României pe piețele internaționale. Astfel, se evită schimbările bruște de comportament, precum lipsa emisiunilor externe pentru perioade îndelungate, garantând o administrare eficientă a datoriei guvernamentale.
Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial
La începutul anului 2025 Guvernul Ciolacu, din aceeași coaliție, fără USR, îi cerea Parlamentului votul pentru buget. Deficitul bugetar ar fi urmat, conform programării, să fie de 7% din PIB. Cu toate astea, deficitul a ajuns, la final de 2025, la 7,7% din PIB. Gândul a analizat execuția bugetară și planificarea inițială, la început de 2025, și prezintă cifrele. Deși veniturile prevăzute inițial erau situate la 668 mld. lei, în realitate s-au încasat doar 663 mld. lei. Execuția bugetară de la finalul anului, publicată ieri de Ministerul Finanțelor, demonstrează că proiecția de pe hârtie și realitatea din conturile statului român este extrem de diferită. Veniturile totale au rămas sub nivelul asumat de Executiv la începutul anului, cu 5 mld. lei, în timp ce cheltuielile guvernului au fost mai mari cu 7 mld. lei, deși taxele și presiunile fiscale au apăsat încontinuu pe umerii românilor. Bugetul pe 2025, deși marcat de măsurile de austeritate ale guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, a fost mult prea optimist în previziuni. Deși veniturile estimate inițial erau de 668 mld. lei, acestea erau construite pe baza unei cote de TVA de 19% și, deși TVA-ul a fost majorat de la 1 august la 21%, veniturile prognozate în buget nu au reușit să fie atinse. De asemenea, creșterea prognozată de 16% a veniturilor nominale a fost mult prea mare chiar și pentru evoluția pozitivă a PIB-ului de 2,5%. Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă de ce nu a fost îndeplinită proiecția bugetară Mai mult decât atât, scăderea veniturilor față de cele prognozate la începutul lui 2025 nu vine din neîndeplinirea planului la TVA, accize sau la impozitul pe profit și pe venit. Surprinzător, sau nu, neîndeplinirea planului vine din „scamatoria” pe care Guvernul a prezentat-o drept un succes, adică scăderea deficitului bugetar prin trecerea împrumuturilor pierdute din PNRR la venituri. În proiecția inițială, sumele primite de la Uniunea Europeană erau prevăzute la 88 mld. lei, însă execuția bugetară arată că doar 76 mld. lei au fost încasați. Deci, România a încasat cu 12 mld. lei mai puțin decât se prevedea. În paralel, când vine vorba de investiții, previziunile arătau o cheltuială de 150 mld. lei, din care au fost folosite doar 138 mld. lei. Exact aceasta a fost problema semnalată și de Gândul în urmă cu câteva zile. Țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Unde a reușit Bolojan să colecteze la bugetul de stat și unde a pierdut Când vine vorba de impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele din Strategia fiscal bugetară prezentată la începutul lui 2025, iar la capitolul impozit pe venit, încasările au crescut cu 2 mld. lei. Așadar, Finanțele au adunat din impozitul pe salarii și venit 59 mld. lei, față de 57 mld. lei cât era estimat la începutul anului. La capitolul TVA, încasările au fost mai mici cu 2 mld. lei decât cele prognozate deși TVA-ul a crescut de la 1 august 2025 de la 19% la 21%. În cazul accizelor, s-a întâmplat același lucru iar încasările au fost mai mici cu 1 mld. lei decât cele din proiecția inițială a Guvernului. În schimb, contribuțiile de la CAS au fost mai mari cu 2 mld. lei decât cele estimate, astfel că contribuțiile de asigurări au fost în total 208 mld. lei, în loc de 206 mld. lei. De asemenea, veniturile nefiscale au fost mai mari cu 1 mld. lei decât prognoza Guvernul. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Cheltuielile statului au fost mai mari decât previziunile. Austeritatea a rămas doar pe hârtie Așa se face că execuția bugetară de la finalul anului reflectă că pe tot ceea ce reprezintă venituri, care nu sunt din PNRR, au fost cu 7 mld. lei mai mari decât estimările inițiale de buget. La capitolul cheltuieli, deși Bolojan a declarat că 2025 va fi anul austerității, acestea au înregistrat o creștere cu 7 mld. lei față de cele estimate. Derapajul a fost tocmai la bunuri și servicii, care au ajuns să fie aproape de 101 mld. lei, cu 6 mld. lei mai mult decât bugetarea inițială de 95 mld. lei. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Dacă trecem și peste „cosmetizarea” cifrelor care au arătat că deficitul bugetar al României a scăzut, cel mai probabil, acesta s-ar fi situat aproape de aceleași niveluri ca în anul precedent și nu sub ținta ambițioasă pe care și-a asumat-o Guvernul. În 2024, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale publicate anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Guvernul crește plafonul de împrumut la aproape 100 miliarde de euro
Guvernul crește limita maximă de îndatorare prin obligațiuni emise pe piețele externe de la 90 de miliarde de euro la 99 de miliarde de euro. Practic, se crește plafonul de împrumut prin vânzarea de obligațiuni pe piețele externe. Decizia vine după ce, în 2025, Guvernul a făcut sume frumoase din succesul vânzării titlurilor de stat. În prezent mai este disponibilă doar o sumă de 3,2 miliarde euro din plafonul existent de 90 de miliarde de euro, ceea ce ar limita împrumuturile contractate în 2026 pe extern în euro și valută. Investitorii preferă contractarea emisiunilor de euroobligațiuni la începutul anului Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de HG care prevede creșterea plafonului în cadrul programului de emisiuni de titluri de stat MTN (Medium Term Notes). Contractarea emisiunilor de euroobligațiuni în prima parte a anului de către emitenții suverani este uzuală, ținând cont de interesul sporit din partea investitorilor în prima parte a anului, notează Profit.ro.În prezent, toți emitenții suverani obișnuiți de euroobligațiuni din Sud-Estul și Centrul Europei – Ungaria, Polonia, Slovenia realizează primele lor emisiuni de euroobligațiuni din anul 2026. Planul anual de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265 – 275 miliarde lei Planul anual de finanțare previzionat pentru anul în curs este estimat într-o sumă de aprox. 265-275 miliarde lei, reprezentând un nivel al deficitului bugetar conform Planului fiscal pe termen mediu de 6,4% din PIB și refinanțarea datoriei publice scadente pentru anul în curs. Ca surse de finanțare, se estimează contractarea de datorie publică de pe piața internă în sumă de 160-170 miliarde lei și de pe piața externă de 21 miliarde euro. Volumul estimat pe piața externă urmează să fie asigurat prin emisiuni de euroobligațiuni de 10 miliarde euro, restul fiind sume estimate a fi atrase prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR, SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private. Din punct de vedere al refinanțării datoriei publice scadente în prima parte a anului 2026, vârfurile de plată sunt concentrate în luna ianuarie (aproximativ 19 miliarde lei) și aprilie (aproximativ 12 miliarde lei). În anul 2026 sunt scadente emisiuni de euroobligațiuni realizate în cadrul programului MTN în valoare de aproximativ 3,25 miliarde euro echivalent. RECOMANDĂRILE AUTORULUI De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Guvernul Bolojan a împrumutat anul trecut aproximativ 265 mld. lei, sumă care depășește nevoia de finanțare a statului, formată din 99 mld. lei pentru plata datoriei vechi ajunsă la scadență și aproximativ 145 mld. lei pentru deficitul bugetar. Astfel, au rămas 20 mld. lei care ar putea reprezenta prefinanțarea pentru anul 2026, arată o analiză Profit.ro. În 2024 Guvernul a împrumutat 252 mld. lei pentru a acoperi rostogolirea datoriei vechi și deficitul bugetar de 8,65% din acel an. La începutul anului trecut, Ministerul Finanțelor a anunțat că trebuie să împrumute 232 mld. lei, din care aproximativ 135 mld. lei pentru deficitul bugetar prognozat la 7% și aproximativ 97 mld. lei pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. La rectificarea din toamna anului trecut, necesarul de împrumut a crescut la 259 mld. lei, dintre care 160 mld. lei pentru deficitul majorat la 8,4% din PIB. „Programul de finanțare se revizuiește la suma de aproximativ 269 miliarde lei (în creștere cu 10 miliarde lei), urmând să asigure prefinanțarea parțială a necesarului de finanțare aferent anului 2026, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, a transmis, la începutul lunii decembrie, Ministerul Finanțelor. Acum, Guvernul condus de Ilie Bolojan a rămas cu 20 mld. de lei din 2025, care rezultă din calculele pe baza împrumuturilor contractate de stat. Practic, prin prefinanțare se înțelege că o parte din banii rămași pot fi folosiți pentru a acoperi nevoile de finanțare din acest an. Totuși, Minsterul Finanțelor nu a confirmat oficial această sumă, iar cifra ar putea să difere în funcție de operațiunile Trezoreriei. Astfel, cu împrumuturi de 265 mld. lei, dar cu un deficit de numai 7,7%, suma prefinanțată pentru 2026 ar trebui să fie mai ridicată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Ministrul Finanțelor a ieșit într-o conferință de presă ca să prezinte cifrele pe care Gândul le-a prezentat în urmă cu o săptămână
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că bugetul României pe 2026 va fi bazat pe execuția bugetară din anul precedent și, cel mai probabil, va fi aprobat la jumătatea lunii februarie. Bugetul pe acest an este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, iar construcția sa se bazează pe cifrele prezentate de Gândul în urmă cu o săptămână. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului din acest an, Ministerul Finanțelor a decis să se bazeze pe cea mai recentă prognoză a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, instituția de încredere a Guvernului. Astfel, ministrul Alexandru Nazare a spus în cadrul conferinței de presă, susținută marți, că în 2026 proiecția de creștere a economiei va fi de 1% și că PIB-ul ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. „Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investiţiilor, este esenţial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante şi pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro, peste 52 de miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant şi 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Proiecţia de creştere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde. În privinţa ţintei de deficit, aceasta este spre 6%, este în discuţie şi pe parcursul elaborării bugetului, după ce închidem toate discuţiile cu ordonatorii şi cu Comisia, vom avea o ţintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunţate anterior”, a subliniat Alexandru Nazare. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în acest an „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul conferinței de presă sunt trase la indigo cu cele publicate de CNSP. Progonza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că PIB-ul României va crește până la 2.045 mld. lei, iar creșterea economică reală va fi de 1%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor spune că „scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor”. Construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025 La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu
Guvernul Bolojan se împrumută din nou de la populație în 2026
Guvernul Bolojan continuă tradiția împrumuturilor de la populație și în 2026. Ministerul Finanțelor a anunțat că începe o nouă emisiune de titluri de stat prin programul FIDELIS. În acest fel statul poate să atragă fonduri suplimentare la buget cu ajutorul românilor, în condițiile în care dobânzile titlurilor sunt mai avantajoase decât cele oferite de bănci. Ministerul Finanțelor a transmis că de astăzi, 16 ianuarie, până pe 23 ianuarie, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta de peste 18 ani, pot investi în titluri de stat FIDELIS. Valoarea minimă a unei subscrieri este de 5.000 lei pentru emisiunile în lei și de 1.000 euro pentru emisiunile în euro. Scadențele variază între 2028 și 2036, iar dobânzile pot ajunge până la 7,5% pe an pentru lei și până la 6,2% pentru euro. De asemenea, ministerul a anunțat și o emisiune de titluri specială pentru donatorii de sânge, pentru care pragul minim de subscriere este de 500 de lei. Pe această tranșă vor putea să investească persoanele care au donat sânge în perioada 1 august 2025 – 23 ianuarie 2026. „Un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 august 2025.” FIDELIS debutează în 2026 cu dobânzi de până la 7,50% Spre deosebire de depozitele bancare, titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor au dobânzi mai mari decât cele practicate de bănci. De exemplu, băncile oferă dobânzi de aproximativ 6% pe an, în timp ce dobânzile titlurilor de stat FIDELIS pot ajunge până la 7,5% pentru lei și 6,2% pentru euro. Deși banii ar trebui blocați pe o perioadă de 6 ani pentru a beneficia de dobânda maximă, titlurile de stat rămân o variantă atractivă pentru români. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei
Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1: Prima autostradǎ care traverseazǎ Carpații, în linie dreaptă
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că a semnat al doilea contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru Autostrada Sibiu-Pitești. Împrumutul în valoare de 500 mil. euro face parte dintr-un pachet total de până la 1 mld. euro prin care BEI sprijină construcția autostrăzii. Ministrul Finanțelor spune că împrumutul va ajuta la realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Prin această nouă tranșă de finanțare, BEI continuă sprijinul pentru construcția primei autostrăzi care traversează Munții Carpați și asigură legătura rutieră între Sibiu și Pitești. De asemenea, Nazare consideră că autostrada nu reprezintă doar „mai mulți kilometri de asflat”, ci o dezvoltare economică a României. „Astăzi am semnat al doilea contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 500 de milioane de euro, pentru 122 km din Autostrada Sibiu–Pitești — unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură ale României. Este o nouă tranșă dintr-un pachet total de până la 1 miliard de euro, prin care BEI sprijină construcția primei autostrăzi care traversează Munții Carpați – un proiect strategic pentru conectivitatea națională și regională”, a transmis Alexandru Nazare. Contractul de finanţare recent încheiat se înscrie într-un pachet financiar mai amplu, cu o valoare totală de până la 1 mld. euro, aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii Europene de Investiţii pentru proiectul Autostrăzii Sibiu-Piteşti. Primul contract de finanţare, în valoare de 500 mil. euro, a fost semnat în luna octombrie 2025. Astfel, valoarea totală a Autostrăzii Sibiu-Piești este estimată la aproximativ 5,5 mld. euro. Investiția beneficiază de finanțare din fonduri europene nerambursabile, iar finalizarea proiectului este estimată pentru trimestrul IV al anului 2028. RECOMANDAREA AUTORULUI: Directorul CNAIR anunță că utilajul gigantic care va fora tunelul Poiana a ajuns pe platforma industrială de la Călărași Cum arată lucrările la tunelul Autostrăzii Sibiu-Pitești. Imagini în premieră
Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Guvernul Bolojan a început 2026 în forță și s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 105 milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. Ministerul Finanțelor a făcut astăzi un nou împrumut de la bănci prin două licitații cu titluri de stat, la dobânzi de 6,44% și 6,65% pe an. În prima licitație, Ministerul Finanțelor a redeschis o emisiune de obligațiuni de stat scadentă în iulie 2030 și a împrumutat 700 milioane de lei, la o dobândă anuală de 6,44%. Din cele 700 de milioane de lei, băncile au subscris 2,283 de miliarde de lei. De asemenea, ministerul a atras 500 milioane de lei printr-o a doua emisiune de obligațiuni de stat la un randament mediu de 6,64% pe an. Ministerul Finanțelor a planificat în luna ianuarie 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 10 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15%, respectiv 1,2 miliarde de lei, din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință. Suma totală, de 11,2 miliarde de lei, este cu 6,025 miliarde de lei mai mare față de cea care a fost programată în luna decembrie 2025, de 5,175 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetar. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat lista investițiilor publice semnificative. Care sunt proiectele prioritare în 2026 BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit
Ministerul Finanțelor a publicat lista investițiilor publice semnificative
Ministerul Finanțelor a publicat lista proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele care au o valoare totală de peste 100 de milioane de lei. Lista publicată de minister include continuarea lucrărilor la trei autostrăzi, trei spitale regionale și modernizarea și reabilitarea unor căi ferate. Lista publicată de Ministerul Finanțelor are rolul de instrument de monitorizare și transparență și este utilizată pentru evaluarea eficienței cheltuielilor de capital și a impactului economic generat. La începutul lunii ianuarie 2026, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde de lei. Proiectele sunt ierarhizate în funcție de punctajul obțiut în urma evaluării idicatorilor tehnico-economici. Autostrăzile A7, A1 și A8 sunt printre cele mai importante investiții În zona infrastructurii rutiere, printre proiectele aflate în topul priorităților se regăsesc autostrăzile A7, A1 și A8, considerate investiții esențiale pentru conectivitatea regională și pentru fluidizarea transportului de mărfuri și persoane. De asemenea, în infrastructura ferioviară sunt prioritarea modernizarea liniei Caransebeș-Timișoara-Arad și reabilitarea linei Brașov-Sighișoara. Sectorul sănătății rămâne un pilon important al investițiilor publice iar proiectele pun accentul pe construcția Spitalelor Regionale de Urgență din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, alături de alte unități spitalicești noi finanțate prin programe strategice. Un alt obiectiv major se leagă de transportul urban unde este prevăzută extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 care va asigura legătura cu Aeroportul Internațional Henri Conadă. Lista include și proiecte din domeniul managementului apelor și mediului care urmăresc lucrări de protecție a zonei costiere și amenajări hidrografice cu risc ridicat de inundații. Ministrul Finanțelor spune că monitorizează permanent execuția proiectelor pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijinii ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ultima ședință de Guvern din an, Ilie Bolojan a mai dat 50 de milioane de euro Ucrainei. Pe ce se duc banii românilor În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare
Ministerul Finanțelor spune că deficitul bugetar al României a scăzut
România a închieat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar ceva mai mic față de aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar s-a situat la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74% față de nivelul înregistrat în 2024, echivalent a 7,15% din PIB. Ministerul Finanțelor spune că datele de la finalul lunii noiembire „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, iar evoluția este susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”. Victoria e surprinzătoare mai ales pentru premierul Ilie Bolojan care spunea în luna septembrie că deficitul bugetar nu va putea fi coborât în acest an sub 8% din PIB și că abia în 2026 ar urma să ajungă în jurul valorii de 6%. „În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de față. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eșalonarea unor investiții. Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziție, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în așa fel încât situația în care cheltuielile de funcționare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile.” Când vine vorba despre venituri, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile totale ale României au însumat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2024. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 1,34%, evoluție susținută de veniturile curente și de fondurile europene. De asemenea, încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la aproximativ 53 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât anul trecut. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 189,71 miliarde de lei, în creștere cu 10,1% față de 2024 iar încasările din impozitul pe profit au ajuns la 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 miliarde de lei, o creștere de 11,1%, în condițiile în care rambursările de TVA au fost mai mari cu 7,3% față de 2024. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7% și au ajuns la 43,69 miliarde de lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o creștere de 47,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB