Guvernul anunță un pachet de măsuri fiscal-bugetare și de relansare economică pentru anul 2026
Potrivit Ministerul Finanțelor, obiectivele vizează stimularea economiei, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea cheltuielilor bugetare, întărirea disciplinei financiare și susținerea autorităților publice locale. „Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Documentul include și măsuri destinate autorităților publice locale, pentru sprijinirea implementării proiectelor finanțate prin PNRR și pentru acoperirea unor cheltuieli specifice sezonului rece, prin posibilitatea accesării de împrumuturi din Trezorerie. Reducerea cheltuielilor bugetare Printre măsurile prevăzute se numără reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, diminuarea sumelor forfetare pentru parlamentari în 2026, amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în sănătate și asistență socială, modificarea mecanismelor de indexare pentru asigurarea sustenabilității bugetare și introducerea unor reguli mai stricte de control financiar la nivelul întreprinderilor publice. Relansare economică și stimularea investițiilor Guvernul propune reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026, cu eliminarea acestuia în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027, precum și consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea utilizării sistemului RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA. Sprijin pentru persoanele vulnerabile Măsurile includ prelungirea neimpozitării unei părți din salariul minim (300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei în a doua parte a anului), continuarea schemelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie până la finalul anului 2026, menținerea programului „Masa Sănătoasă” pentru elevi și îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale, inclusiv actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială. Sprijin pentru autoritățile locale Autoritățile publice locale vor putea accesa împrumuturi din Trezorerie de până la 500 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor PNRR, precum și până la 200 de milioane de lei pentru susținerea sistemelor de termoficare în sezonul rece. De asemenea, este permisă utilizarea unor sume necheltuite din bugetul anului 2025 pentru finanțarea cheltuielilor de aceeași natură. Combaterea evaziunii fiscale Ordonanța prevede centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF, introducerea unor garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, înăsprirea regimului de raportare și control și limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate. Autoritățile subliniază că aceste măsuri vizează combaterea evaziunii fiscale și a firmelor-fantomă, fără a afecta micii producători autorizați. Alte prevederi Sunt incluse măsuri tranzitorii pentru funcționarea instituțiilor publice la începutul anului 2026, reguli privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale întreprinderilor publice, precum și prelungirea până în 2027 a impozitelor speciale aplicabile operatorilor din sectoare considerate de monopol. De asemenea, se menține până la finalul anului 2026 impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrolului și gazelor. Potrivit Ministerului Finanțelor, întregul pachet de măsuri urmărește reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri, consolidarea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și creșterii economice, precum și protejarea categoriilor vulnerabile, într-un cadru fiscal mai simplu și mai predictibil pentru anul 2026.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
Amenzile contravenționale vor fi plătite mai simplu, după digitalizarea procesului de încasare
Astfel, se finalizeazã cadrul normativ necesar pentru implementarea unui mecanism modern și eficient de gestionare a amenzilor la nivel național. „Prin adoptarea acestor norme, Ministerul Finanțelor deblocheazã aplicarea unei legi așteptate de 7 ani. Aducem un element de bazã din administrația publicã la zi, pentru cã nu mai putem tolera birocrația care obligã oamenii sã piardã timp la ghișee sau sã caute contul bancar corect pentru o simplã amendã. Astfel, implementãm cadrul legal pentru contul unic și titlul electronic, punând bazele unui sistem modern și transparent care va eficientiza colectarea și, cel mai important, va respecta timpul și resursele oamenilor. Este un nou pas înainte în digitalizarea serviciilor publice”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor Până acum amenzile se plăteau fizic Pânã acum, cei care primeau o amendã trebuiau sã afle contul instituției care a aplicat-o și, de multe ori, sã meargã fizic la bancã sau la un ghișeu pentru platã. Odatã cu noile norme, va fi introdus un cont unic național, în care se vor putea plãti toate amenzile contravenționale, indiferent de instituția care le-a emis. De asemenea, documentele emise de autoritãți (procesele-verbale de constatare a contravențiilor) vor putea fi emise și gestionate electronic. Acestea vor conține și coduri QR, care vor permite plata instantanee a amenzii, online – inclusiv prin telefon. Noul sistem va fi testat întâi pentru amenzile de circulație aplicate de agenții Ministerului Afacerilor Interne, urmând ca ulterior sã fie extins și pentru alte tipuri de amenzi. Sistemul digital va asigura automat și distribuirea banilor cãtre bugetele locale sau cãtre bugetul de stat, în funcție de locul de domiciliu al persoanei amendate.
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat astăzi cu 887 mil. lei de la bănci
Ce face Ministerul Finanțelor când are nevoie de bani pentru bugetul țării? Ia cu împrumut de la bănci. Astăzi, Ministerul Finanțelor a împrumutat 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat. Din suma totatlă de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei. După ce a împrumutat luni 1,1 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, Ministerul Finanţelor a făcut astăzi un nou împrumut ca să mai acopere din deficitul bugetar. Ministerul a reușit să obțină astăzi 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat cu scandeța în iulie 2030, la o dobândă de 6,98% pe an. Volumul total al cererii a fost de 2,21 miliarde de lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 2,13 miliarde de lei. Din totalul adjudecat de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei. Rata cuponului a fost 6,85%, iar rata randamentului până la maturitate aferent preţului mediu de ajudecare 6,98%. Emisiunea a avut o valoare de 500 de milioane de lei, iar ofertele necompetitive au fost de 86,7 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului publicate de Gândul în urmă cu 2 săptămâni. Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește, în loc să scadă Guvernul Bolojan se îngroapă în datorii. Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei în ultima săptămână
Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește
Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului bugetar. După primele trei trimestre ale anului, cu tot cu măsurile de austeritate și creșterile de taxe, deficitul bugetar a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Chiar dacă s-a redus ușor ca pondere în PIB, deficitul continuă să crească, în loc să scadă. În urmă cu două săptămâni, Gândul a dezvăluit în exclusivitate cifrele deficitului, care sare deja de 100 de miliarde de lei. Deficitul bugetar al României este scăpat de sub control și orice măsură pe care Guvernul Bolojan a încercat-o nu a avut efect. Astfel, deficitul general consolidat al țării a urcat la 5,39% din PIB la finalul lunii septembrie a anului acesta, față de 4,54% în primele 8 luni ale anului, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 103 mld. lei, ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2024, când reprezenta 5,47% din PIB. Guvernul a promis anual reducerea deficitului bugetar de când a scăpat de sub control. În primele nouă luni din 2025, veniturile totale ale bugetului au atins 466,95 mld. lei, cu 12,3% mai mult față de anul trecut. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,9 puncte procentuale, determinate fiind de avansul veniturilor curente, mai ales de impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări sociale și accize, dar și de creșterea consistentă a fondurilor europene atrase. Ministerul Finanțelor spune că încasările din TVA au continuat să se redreseze după intensificarea controalelor și digitalizarea proceselor fiscale. Cheltuielie totale ale bugetului au ajuns la 569,43 mld. lei, o creștere de 11,2% față de 2024. Creșterea a fost determinată de investițiile publice finanțate atât din fondurile naționale, cât și de cele europene, dar și de majorările salariale și sociale implementate în sectorul public. De asemenea, o pondere importantă au avut-o plățile pentru proiectele din PNRR. Acum, România a căzut de acord cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit bugetar de maxim 8,4% din PIB. Autoritățile își doresc ca dinamica veniturilor din ultimele luni și încasările din fondurile europene să contribuie la menținerea sub control a dezechilibrelor fiscale. Deși Guvernul a luat măsuri de austeritate și a crescut taxele, deficitul a rămas neatins, iar ritmul în care crește la finalul anului va fi mai mare decât în 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul prezintă în exclusivitate cifrele dezastrului bugetar. Deficitul deja sare de 100 de miliarde de lei și este mai mare decât în 2024. În loc să fim salvați, suntem îngropați România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?
O nouă țeapă de la Guvern. Titluri de stat cu DOBÂNDĂ mai mică decât inflația
Guvernul Bolojan anunță, cu surle și trâmbițe, că lansează, luni, a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR, garantând dobânzi neimpozabile de până la 7,85%. În esență, această ofertă „avantajoasă” este o afacere excelentă pentru stat, nu pentru cetățenii români. „Ministerul Finanţelor lansează astăzi, 6 octombrie 2025, cea de-a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase. În perioada 6 octombrie – 7 noiembrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Veniturile obţinute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată”, transmite instituţia. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), inflația a ajuns la aproape 10% în august 2025, ceea ce înseamnă că dobânda este sub nivelul puterii de cumpărare. Practic, dacă un cetățean împrumută statul român cu 100 de lei, într-un an va primi 108 lei. Doar că, din cauza unei inflații de 10%, valoarea celor 108 lei de peste un an va fi cu 10% mai mică. Ca atare, cetățeanul va avea, după un an, 108 lei, dar vor valora cât 97,2 lei în urmă cu un an. Respectiv, Guvernul este cel mai mare câștigător. Când şi unde pot fi cumpărate titlurile de stat 6 octombrie – 5 noiembrie 2025: online, prin platforma Ghişeul.ro. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025: online, de către persoanele fizice înregistrate în Spaţiul Privat Virtual (SPV). Operaţiunile disponibile online includ deschiderea contului de subscriere, subscrierea propriu-zisă şi viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. Detalii suplimentare sunt disponibile în Ghid Tezaur online şi Tezaur online. 6 octombrie – 7 noiembrie 2025: la sediul unităţilor Trezoreriei Statului. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025 (în mediul urban) şi 6 octombrie – 5 noiembrie 2025 (în mediul rural): prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nenorocirea unei țări, bucuria unui premier. De ce îi convine lui Bolojan creșterea inflației Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: DATORIA publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării
Tanczos Barna: Criza bugetară se poate transforma într-o problemă dacă nu tăiem cheltuielile
„România are foarte multe provocări în momentul de față. Una dintre ele este această inechitate socială – și nu este vorba doar de judecători, nu este vorba doar de procurori. Sunt multe categorii care, în comparație cu celelalte, au primit legi sau au un alt statut, sau au alte salarii comparabil cu celelalte sectoare. Și să vă dau un exemplu foarte la îndemână: salariile din administrația locală, care sunt înghețate din 2018 și plafonate la nivelul salariului viceprimarului, sunt la jumătate față de salariile din administrația centrală, deconcentrate și sunt instituții care stau poate în aceeași clădire, o primărie și reprezentanții unui unei instituții centrale, cu salarii diferite: contabil cu 4.000 lei, contabil cu 7.000-8.000 lei și nu reușim să rezolvăm această situație”, a explicat Tanczos. El afirmă că, „în viitor, anul viitor, peste doi ani, trebuie să găsim soluții și pentru aceste situații”. „La fel, avem și alte pensii speciale și acelea trebuie reanalizate, gândite, discutate, să vedem cum găsim soluții de echitate socială”, a adăugat el. „Sunt lucruri care trebuie decise, analizate, într-o perioadă în care România, nu putem nega, trece prin această criză bugetară. Nu este o criză economică, în niciun caz. Nu este o problemă a economiei reale încă, dar se poate transforma într-o problemă a economiei reale dacă nu reducem cheltuielile de funcționare în sistemul public, dacă nu aducem mai multă eficiență, inclusiv în sistemul de sănătate, dacă nu suntem mai chibzuiți pe banii de funcționare și nu alocăm mai mulți bani pentru investiții. Economia este stresată în momentul de față de mai multe elemente. Majorările de impozite și taxe care au avut loc acum două luni, un impact imediat, dar care a atins vârful și începe să se domolească. Într-o lună, două luni de zile începe să scadă acest vârf al inflației, care a fost generat de mai mulți factori – prețul la energie, taxe, impozite și incertitudinea aceasta care tot timpul caracterizează perioadele în care se iau decizii grele în orice societate, nu doar în România. „Nu vor mai fi majorări de taxe și impozite, e o certitudine. Tot pachetul propus de Ministerul Finanțelor a fost asumat de această coaliție. S-a terminat acel pachet”, încheie vicepremierul.
Fifor (PSD): Riscăm ca administrații locale și instituții centrale să nu își mai poată achita nici taxele
Într-o postare făcută luni pe Facebook, Mihai Fifor susține că evoluțiile din ultima perioadă arată clar că partenerii de guvernare au înțeles solicitarea PSD că deciziile se iau prin consens, nu prin acțiuni unilaterale. El afirmă că PSD a revenit la masa Coaliției numai după ce acest principiu a fost respectat. „Inițiativele PSD se regăsesc în Pachetul 2 pentru că am impus ferm: tăierea privilegiilor – pensii speciale, sinecuri, salarii nesimțite, menținerea și prioritizarea investițiilor locale, reforme reale în justiție și sănătate”, scrie Fifor. El atrage atenția că unele propuneri ale administrațiilor locale – discutate și acceptate chiar de premier – nu au fost transpuse în legislație de Ministerul Dezvoltării și de Ministerul Finanțelor, „ministere care nu sunt conduse de PSD. Acest blocaj trebuie corectat rapid, altfel riscăm ca administrații locale și instituții centrale să nu își mai poată achita nici măcar taxele la stat”. „Cumpănim cu atenție fiecare decizie și ne opunem oricărui derapaj al «omului cu barda». Nu mergem mai departe până nu corectăm erorile care îi costă direct pe românii onești din această țară”, adaugă social-democratul.
Finanțări de la stat pentru Dacia și Draxlmaier Romania în valoare totală de 171 milioane de lei
Ministrul Finanțelor a înmânat, luni, două acorduri de finanțare în valoare totală de 171,2 milioane de lei pentru companiile Automobile Dacia SA și DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL. Cele două au fost aprobate în baza schemei de ajutor de stat prevăzută de HG nr. 300/2024, având ca obiectiv stimularea dezvoltării regionale prin investiții semnificative, arată ministerul Finanțelor. În contextul creării de noi locuri de muncă și la consolidarea balanței comerciale a României, DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL, o companie globală importantă și unul dintre cei mai mari angajatori din industria automotive din România, va extinde capacitatea de producție de cablaje pentru autovehicule electrice, în unitatea din Satu Mare. Proiectul, cu o valoare de 297,2 milioane de lei și un ajutor de stat aprobat de 133,7 milioane lei, va crea peste 400 de noi locuri de muncă până în anul 2030 și va contribui la dezvoltarea regională cu 211 milioane lei, sub formă de taxe și impozite locale și naționale. Cel de al doilea proiect aprobat este pentru Automobile Dacia SA, care va beneficia de o finanțare în valoare de 37,5 milioane lei, pentru un proiect de modernizare a procesului de vopsire a vehiculelor, o investiție de 85 de milioane de lei. Contribuția companiei la dezvoltarea regională prin plata taxelor și impozitelor va fi de 18,7 milioane lei. „Investițiile majore susținute de stat în domenii strategice pentru România contribuie la o economie mai puternică și mai competitivă, generând locuri de muncă în industrii cheie. Prin acest tip de parteneriat, sprijinim companii care aduc valoare adăugată, promovează inovația și asigură creștere durabilă, pe termen lung. Vizăm ca, în curând, să anunțăm și alte măsuri strategice de susținere a investițiilor și dezvoltării economice, pentru a crește atractivitatea României și pentru a putea crea noi oportunități. România are un potențial uriaș, pe care îl putem atinge, cu suficientă ambiție și măsuri care să restabilească încrederea în țara noastră,” a transmis ministrul Alexandru Nazare. Ajutor de stat pentru investiții: 2,25 miliarde de lei buget total Ministerul Finanțelor a lansat schema de ajutor de stat prin HG nr. 300/2024, pentru a stimula dezvoltarea regională a României prin sprijinirea investițiilor semnificative. Schema 33/2024 are ca scop principal susținerea proiectelor care contribuie la echilibrarea balanței comerciale a țării, fie prin reducerea importurilor, fie prin creșterea exporturilor. Schema se adresează întreprinderilor din industria prelucrătoare care realizează investiții inițiale în România, cu o valoare a costurilor eligibile de minimum 50 milioane lei și maximum 500 milioane lei. O condiție esențială este ca investiția să fie finalizată în cel mult 3 ani de la demarare și să utilizeze active corporale și necorporale noi. Ajutorul de stat acordat în baza schemei mai sus menționate acoperă o parte din costurile pentru: realizarea de construcții noi; achiziționarea de echipamente; achiziționarea de active necorporale. Bugetul total al schemei este de aproape 2,25 miliarde de lei (aproximativ 450 milioane de euro), iar acordurile de finanțare pot fi emise până la 31 decembrie 2026, urmând ca plățile ajutorului de stat să se realizeze în perioada 2025-2032. Cererile se depun online, în sesiuni anunțate în prealabil. Mai multe detalii aici.
Ministerul Justiției propune modificări importante la Legea insolvenței
Proiectul propune consolidarea răspunderii administratorilor, inclusiv a celor de facto, și stabilirea unor obligații mai clare privind raportarea și justificarea deciziilor financiare. Se introduce interdicția ca administratorii sancționați să fondeze societăți timp de cinci ani și se extinde interdicția de a ocupa funcții de conducere. De asemenea, se reglementează vânzarea bunurilor către afiliați în frauda creditorilor și se instituie prezumția că nedepunerea situațiilor financiare indică lipsa contabilității. Pentru creșterea transparenței și facilitarea recuperării creanțelor, proiectul prevede notificarea prealabilă a creditorului fiscal, comunicarea electronică a rapoartelor și planurilor de reorganizare, includerea unor informații suplimentare în tabelele creanțelor și clarificarea conceptului de afiliat. Numărul creditorilor afiliați din comitetul creditorilor va fi limitat. Durata procedurilor de insolvență va fi redusă prin verificări periodice ale situației financiare a debitorului, vânzări prin licitație publică și închiderea procedurii odată cu îndeplinirea obligațiilor asumate prin planul confirmat, chiar dacă există creanțe curente necerte. De asemenea, va fi dezvoltată o platformă informatică pentru desemnarea aleatorie a administratorilor judiciari și vor fi completate atribuțiile practicienilor pentru închiderea mai rapidă a procedurilor. Autoritățile susțin că aceste modificări vor contribui la un climat economic mai predictibil, la protejarea drepturilor creditorilor și la reducerea riscurilor investiționale.