Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.
DEFICITUL bugetar al României după primele șase luni a ajuns la 69,8 miliarde de lei, în creștere față de prima jumătate de an din 2024
Diferența dintre veniturile și cheltuielile României a crescut ușor în prima jumătate a anului, față de același interval de anul trecut. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 69,80 de miliarde de lei, respectiv 3,68% din Produsul Intern Brut (PIB), conform execuției bugetului general consolidat publicat, luni, de Ministerul Finanțelor. Este vorba de o creștere de 6,13 miliarde de lei față de deficitul de 63,67 de miliarde de lei, respectiv 3,62% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2024. Spre comparație, la același moment de anul trecut, execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 se încheiase cu deficitul menționat, de 63,67 de miliarde de lei, care reprezenta 3,60% din PIB, în creștere cu 26,46 de miliarde de lei față de deficitul de 37,21 miliarde de lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 152 miliarde de lei, adică de 8,65% din PIB, a anunțat Ministerul Finanțelor, miercuri seara. Cheltuielile bugetare au fost mai mari decât veniturile în 2024, diferența fiind mai mare față de 2023. „Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, arată execuția bugetului consolidat. Cât au fost veniturile și cheltuielile Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale atrase în această perioadă au însumat 310,52 miliarde de înregistrând o creștere de 12,7%, de a an la an. Aceasta a fost susținută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (+0,5 puncte procentuale în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări și +0,24 puncte procentuale la fonduri europene). În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au ajuns la 380,32 miliarde de lei, crescând în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB. Principalele surse ale veniturilor Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,34 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (22,0%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,8%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 103,46 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,6% (an/an), ușor sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele șase luni ale anului trecut (10,9 de miliarde de lei în ian-iun 2025, față de 8,4 de miliarde de lei în ianuarie – iunie 2024). Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 10,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 59,27 de miliarde de lei, marcând o creștere de 3,8% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,7%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (16,41 de miliarde de lei în ian-iun 2025, comparativ cu 14,96 de miliarde de lei în ian-iun 2024), cât și de un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri. Totodată, încasările mai accelerate din iunie pot fi atribuite unui efect de bază favorabil, generat de nivelul scăzut al bazei de impozitare din iunie 2024 Veniturile din accize au însumat 21,96 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,9% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,6%) și accizele pentru produsele din tutun (11,6%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 28,68 de miliarde de lei, în creștere cu 7,7%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 de miliarde de lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 25,07 de miliarde de lei, în creștere cu 30,9% (an/an). Unde s-au dus cei mai mulți bani din PIB Cheltuielile cu asistența socială și cu salariile bugetarilor sunt destinațiile predilecte ale banilor din buget. Cheltuielile de personal au însumat 85,46 de miliarde de lei, în creștere cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 45,51 de miliarde de lei, în creștere cu 1,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 2,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 25,23 de miliarde de lei, cu 7,62 de miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 de miliarde
ANAF: NU a fost luată în calcul dezvoltarea unei aplicații de tip stand alone pentru gestiunea facturii electronice. Ce instrumente oferă statul
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerul Finanțelor au detaliat, la solicitarea Gândul, aplicațiile disponibile gratuit pentru destinate plătitorilor în sistemul e-Factura, aplicat deja de un an în România, introdus obligatoriu între companii acum un an de România, unul dintre primele state la nivel european care și-au asumat acest demers, ce urmează să fie adoptat la nivelul UE până în 2035. Companiile din România au la dispoziție aplicații gratuite pentru implementarea facturii electronice, au transmis autoritățile fiscale, precizând că în prezent nu a fost luată în calcul dezvoltarea unei aplicații de tip stand alone. Răspunsurile au venit în urma solicitării transmise la jumătatea lunii trecute de Gândul, privind eventualitatea implementării unei aplicații gratuite pentru IMM-uri, pe baza concluziilor unei cercetări realizate de o companie românească specializată în automatizarea proceselor financiar-contabile cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Potrivit studiului care a analizat modul în care mediul de business a resimțit primul an de obligativitate a facturării electronice, odată cu implementarea e-Factura, companiile au observat o serie de beneficii, dar s-au lovit și de multe dificultăți. Cercetarea a vizat așteptările mediului de afaceri din partea autorităților fiscale și a arătat că acesta crea mai multă seriozitate cu privire la rolul asumat, de actor central al proceselor de facturare din România, respectiv: Disponibilitate și reziliență crescută a SPV – 69% Cerințe legislative simplificate și clare – 57% O aplicație gratuită pentru IMM-uri – 34% Ce aplicații sunt disponibile Ministerul Finanțelor, a răspuns, pe 26 iunie, că plătitorii au la dispoziție mai multe aplicații gratuite dedicate sistemului RO e-Factura, printre care: completarea facturilor; validarea fișierelor XML; conversia fișierelor XML în format PDF pentru vizualizarea conținutului; precum și un API gratuit care permite transmiterea, recepționarea, verificarea stării și descărcarea facturilor. Toate instrumentele sunt disponibile pe site în secțiunea dedicată. „Din adresa dumneavoastră, nu reiese ce funcționalități suplimentare ar putea oferi o nouă aplicație gratuită destinată IMM-urilor. Astfel, prin prezenta, vă informăm asupra faptului că vă stăm la dispoziție pentru discuții de clarificare pe acest subiect cu cei care au propus această inițiativă”, au transmis reprezentanții Ministerului Finanțelor. Și ANAF a precizat, pe 1 iulie, că, în ceea ce privește modul de utilizare al sistemului național RO e-Factura, ANAF a dezvoltat o suită de aplicații gratuite, disponibile pe site-ul Aplicații web RO-eFactura – eFactura – MF, menite să faciliteze raportarea sau înregistrarea facturilor. Facturile sunt disponibile pentru descărcare în SPV în format XML și PDF. „Până la data prezentei, nu a fost luată în calcul dezvoltarea unei aplicații de tip stand alone pentru gestiunea facturii electronice, fiind utilizate exclusiv aplicațiile on-line mai sus menționate”, au transmis oficialii ANAF. Foto: Alexandra Pandrea Recomandăm și: Tot ce trebuie să știi despre sistemul e-Factura, prin care se vor emite și prelua facturi electronice, din 1 ianuarie 2024 Alexandru Nazare, optimist: România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. Ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat
Proteste în România. Angajaţi ai Ministerului Finanţelor reclamă tăierea inechitabilă a sporurilor : Vrem egalitate/ nu austeritate!
Sunt proteste în România, după măsurile anunțate de premierul Ilie Bolojan. Sute de angajaţi ai Ministerului Finanţelor şi ai administraţiilor judeţene ale ANAF au declanşat, luni, proteste spontane pe holuri sau în faţa instituţiilor. Aceștia sunt nemulţumiţi de intenţia Executivului de a le tăia unele sporuri, cum ar fi cel de condiţii vătămătoare. Oamenii susțin că această măsură ar duce la diminuarea veniturilor cu aproximativ 700 de lei. Acestui protest s-au raliat şi angajaţi ai Caselor Judeţene de Pensii. Angajaţii MF şi ANAF protestează faţă de intenţia actualei guvernări de a tăia sau reduce unele sporuri acordate personalului din sectorul bugetar, cum este cazul sporului pentru condiţii vătămătoare de muncă sau a sporului de antenă. Angajaţi ai Ministerului Finanţelor protestează pe holurile instituţiei, reclamând tăierea „inechitabilă” a sporurilor Totodată, sute de angajaţi ai administraţiilor judeţene ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din Dolj, Cluj, Dâmboviţa, Prahova, Vâlcea, Iaşi, Arad, Buzău şi din Capitală au declanşat proteste spontane cerând „egalitate”. ”Vrem egalitate/ nu austeritate!”, „Ne cerem drepturile pentru munca depusă”, scrie pe pancartele pe care le poartă protestatarii. „Se strâng tot mai mulţi colegi. Si vor fi si mai mulţi, nemulţumiţi de modul în care sunt trataţi de Guvern. În CSAT se discută azi: evaziunea fiscală, ameninţare şi risc la securitatea naţională!! Angajatii sistemului fiscal NU primesc spor de antenă!”, susţine sindicatul Finanţe Sed Lex, citat de News.ro. Salariaţii Ministerului Finanţelor, ANAF şi unităţi subordonate protestează în fata instituţiilor Protestelor angajaţilor din finanţe publice li s-au alăturat si angajaţi ai unor Case judeţene de Pensii, Agenţii ale Forţei de Muncă şi ai AJPIS, instituţii din subordinea Ministerului Muncii. Aceştia afirmă că îşi cer drepturile pentru „munca depusă.” Federaţia Naţională a Sindicatelor din Finanţe, afiliată Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor „Sed Lex”, a anunţat, luni dimineaţă, că, pe fondul reducerilor salariale preconizate a fi adoptate, concomitent cu discutarea în şedinţa CSAT de luni a subiectului evaziunii fiscale ca ameninţare şi risc la adresa securităţii naţionale, salariaţii Ministerului Finanţelor, ANAF şi unităţi subordonate la nivel national protestează în fata instituţiilor pentru a atrage atenţia asupra mai multor aspecte. Potrivit Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe, condiţiile în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea sunt „total improprii”, iar dotările cu materiale consumabile sunt, „de cele mai multe ori” suportate de către aceştia. Sindicatele îl amenință pe Ilie Bolojan cu proteste și greve la nivel național Sindicatele solicită premierului Ilie Bolojan o întâlnire de urgență în contextul măsurilor de austeritate menite să reducă deficitul bugetar al României. Luni, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Economic și Social a fost repusă Ordonanța de Urgență (OUG) care prevede plafonarea sporurilor la 300 de lei. Ordonanța privind plafonarea sporurilor angajaților din sectorul public a primit toate avizele necesare. Vineri, actul normativ s-a aflat pe masa ședinței de Guvern într-o primă lectură și a fost scos de pe ordinea de zi a ședinței CES, fiind repus luni, 30 iunie. Surse guvernamentale spun că OUG privind plafonarea sporurilor ar putea intra chiar astăzi într-o ședință de Guvern. Sursă foto: Antena 3 CITIȚI ȘI: Sindicatele îl amenință pe Bolojan cu proteste și GREVE la nivel național. Guvernul se pregătește să plafoneze sporurile / Ce aviz a primit în CES? Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Ministerul Finanțelor: România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025, după cum prevede Planul Bugetar
Ministerul Finanțelor a precizat, marți seară, că țara noastră își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și că va continua pe această traiectorie și în anii următori, după cum prevede Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu. ”Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naţionale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum şi în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, arată Ministerul Finanţelor, într-un comunicat de presă. Conform sursei citate, influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite până la finalul anului de către instituțiile bugetare, fapt care a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcţie de termenele de plată. ”Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferenţe între deficitul ESA şi deficitul cash. Chiar şi în acest context, România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi, totodată, va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar – Structural Naţional pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană”, mai arată Ministerul Finanţelor. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele
Programul Noua Casă 2025 a devenit operațional. Ministerul Finanțelor a aprobat un PLAFON de garantare de 500 milioane lei
Programul Noua Casă 2025 a devenit operațional, după ce plafonul de garantare aprobat de către Ministerul de Finanțe în valoare de 500 milioane lei a fost alocat celor 13 finanțatori înscriși în program, a transmis marți Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Conform unui comunicat de presă al Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, programul „Noua Casă” rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat de doar 5%, cât şi prin comisionul de administrare de 0,15%/ anual, calculat la soldul garanţiei. Programul continuă să beneficieze de condiţii preferenţiale, cu 30% mai reduse decât nivelul pieţei, în ceea ce priveşte nivelul onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare şi a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepţii prevăzute în mod expres în legislaţia incidentă. Băncile care s-au înscris în program și anul acesta și cărora FNGCIMM le-a alocat plafoane de garantare sunt: Alpha Bank, BCR, BRD-GSG, CEC Bank, Banca Transilvania, ING Bank, Raiffeisen Bank, Libra Intrnet Bank, EXIM Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, Vista Bank, și Techventures Bank. Astfel, românii care doresc să-și achiziționeze o locuință, pot apela la una dintre băncile partenere, pentru întocmirea dosarului de credit și înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obținerii garanției de stat. Informaţii complete privind condiţiile de eligibilitate, documentele solicitate şi modul de accesare a programului Noua Casă sunt publicate pe site-ul Fondului Naţional de Garantare. De la lansarea Programului Prima Casă, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2024, FNGCIMM a acordat un număr de 334.048 garanţii, în valoare totală de 31.6 miliarde lei, ce au susţinut credite în valoare de peste 64 miliarde lei. Rata de default efectivă a garanţiilor este de 0,35%, cu mult sub rata de neperformanţă a creditelor aferente debitorilor persoane fizice pe întregul sistem bancar. Sursa foto: Profimedia CITEȘTE ȘI: Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Camera Consultanților Fiscali: Proiectul privind noile reguli ale viitorului plafon de TVA are prevederi PROBLEMATICE pentru micile întreprinderi
Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi, au transmis, joi, reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali (CCF). Organizația salută majorarea plafonului la 395.000 lei, dar atrage atenția asupra celorlalte aspecte din proiectul MF, pe baza căruia au elaborat mai multe propuneri de modificare. Camera Consultanților Fiscali (CCF) consideră că Ministerul Finanțelor a ales cea mai restrictivă variantă, în privința regulilor de depășire a plafonului, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA, potrivit comunicatului transmis joi. Camera Consultanilor Fiscali este o organizaţie profesională de utilitate publică, persoană juridică fară scop lucrativ, cu patrimoniu şi buget propriu. Este constituită din consultanţi fiscali, consultanți fiscali asistenți care au dobândit această calitate, precum și societățile de consultanță fiscală, autorizate de organizație. Pe scurt, potrivit CCF: Înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă Dacă un operator economic a depășit plafonul de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), CCF nu poate înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025 În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit „Una dintre cele mai problematice prevederi se referă la faptul că la data depășirii plafonului național de 395.000 lei, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA și aplică regimul de taxare începând cu data depășirii acestuia. Solicitarea înregistrării, conform proiectului Ministerului, ar trebui efectuată exact în ziua depășirii plafonului de scutire, iar înregistrarea este considerată valabilă la data depășirii”, potrivit comunicatului CCF. Consultații fiscali spun că Directiva (2020/285) prevede o serie de opțiuni care ar fi permis aplicarea unui sistem mai apropiat de ceea ce există în prezent, dar a fost aleasă cea mai restrictivă variantă, nefiind permisă niciun fel de depășire a plafonului de scutire, deși ar fi putut fi aplicată cel mult o depășire de 25% a plafonului de scutire. „De asemenea, înțelegem că înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă, respectiv care produce efecte de la data depășirii plafonului. Nu vedem vreo modalitate practică realistă de a atribui și comunica contribuabilului codul de TVA exact în ziua depășirii plafonului. Astfel, va exista o perioadă de timp, nespecificată de lege, până la data atribuirii efective a codului de TVA în care se aplică regimul de taxare, dar fără ca operatorul economic să dețină cod de TVA”, potrivit CCF. „În plus, prevederile referitoare la înregistrare, aplicabile după 1 aprilie 2025, presupun ca efectele înregistrări sa fie retroactive, respectiv, din data depășirii plafonului. Considerăm că trebuie reanalizate dispozițiile tranzitorii cuprinse în proiect”, arată reprezentații CCF. Cum procedează alte state membre UE În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit, în funcție de legislația națională. Exemple de astfel de tratamente specifice includ: În Germania, dacă o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA (care este de 22.000 EUR pentru activitățile comerciale), aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA. Însă, conform unor reglementări specifice, este posibil ca TVA să fie aplicată doar pentru valoarea care depășește plafonul. Astfel, în cazul unei tranzacții care face ca plafonul să fie depășit, partea de valoare care depășește limita poate fi supusă TVA, în timp ce restul tranzacției poate rămâne scutit, dar acest aspect trebuie confirmat de autoritățile fiscale. Italia aplică un sistem similar, în care, în cazul depășirii plafonului de scutire de TVA, se poate aplica TVA doar pentru partea din tranzacție care depășește plafonul. Dacă o întreprindere realizează o tranzacție care depășește plafonul de scutire (care este de 65.000 EUR pentru prestările de servicii), TVA ar putea fi aplicată doar asupra sumei care depășește acest plafon, iar restul tranzacției ar putea rămâne scutit, cel puțin până la momentul înregistrării oficiale. În Spania, legislația prevede o abordare similară: dacă o persoană impozabilă depășește plafonul de scutire (care este de 85.000 EUR pentru activitățile comerciale), TVA ar putea fi aplicat doar pentru suma care depășește plafonul, lăsând restul tranzacției scutit. Totuși, este important de menționat că în multe cazuri autoritățile fiscale pot decide aplicarea TVA la întreaga valoare a tranzacției. În Austria, plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 35.000 EUR. Dacă cifra de afaceri depășește acest plafon, TVA este aplicată doar pe suma care depășește limita, în timp ce partea de tranzacție care rămâne sub plafon poate rămâne scutită, în anumite condiții. Recomandările CCF pentru Ministerul Finanțelor Camera Consultanților Fiscali recomandă Ministerului de Finanțe să aibă în vedere și posibilitatea ca operatorii economici să poată utiliza codul cu RO încă din ziua depășirii plafonului, chiar dacă acesta va fi atribuit și comunicat efectiv de ANAF după o anumită perioadă. S-ar evita astfel dificultăți de raportare și în Declarația 394, arată CCF, printre recomandările propuse Adresa integrală trimisă de Camera Consultanților Fiscali la Ministerul Finanțelor, AICI. Sursa foto: Envato Elements Citiți și: Cum se vor deconta cei 800 de lei din TICHETELE de vacanță? Ministrul Economiei explică mecanismul: „La următorul salariu” Eurostat: Inflația din România în februarie, pe locul DOI în Uniunea Europeană Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele