România primește avizul formal OCDE pentru guvernanța publică, un pas important spre aderare
Uptade Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a transmis, vineri, că primirea avizului formal a fost „un efort de echipă în care Secretariatul General al Guvernului a avut un rol important și pentru acest lucru le mulțumesc colegilor mei, dar și celor din toate instituțiile implicate”. Potrivit lui Oprea, „legislația generată a putut fi adoptată rapid datorită implicarii parlamentarilor”. „Cadrul legislativ a fost modernizat în cazul transparenței și integrității în procesul decizional public, al îmbunătățirii accesului la informațiile publice și participarea publică la nivel decizional, în cazul prevenirii și gestionarii conflictelor de interese, al prevenirii și combaterii hărțuirii la locul de muncă, cât și al eficientizării și profesionalizării sistemului de achiziții publice și a sistemului de reglemetare și de guveranță a meta-datelor. Rămânem determinați să atingem obiectivul aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în 2026”, transmite secretarul general al Guvernului. Știrea inițială Evaluarea realizată de comitet a vizat cadrul legal, instituțional și de politici publice în domeniul guvernanței publice. Aceasta a analizat evoluțiile din ultimii ani în ceea ce privește consolidarea arhitecturii instituționale, modernizarea instrumentelor de politici publice și întărirea capacității administrative. Procesul a presupus un efort susținut de adaptare și aliniere la standardele și recomandările OCDE. „Ministerul Justiției a contribuit activ la procesul de evaluare desfășurat în cadrul Comitetului pentru Guvernanță Publică al OCDE, demers coordonat de Secretariatul General al Guvernului, în calitate de punct focal național pentru acest Comitet”, se arată în comunicat. Procesul a fost realizat în colaborare cu mai multe instituții, între care Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe, precum și alte ministere și agenții naționale implicate în reforma administrației publice. „Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, a facilitat dialogul interinstituțional și cooperarea cu Secretariatul OCDE”, se mai precizează. Măsurile adoptate Ministerul Justiției a contribuit la adoptarea unor măsuri concrete pentru implementarea recomandărilor formulate de Comitetul pentru Guvernanță Publică, în vederea alinierii legislației și politicilor naționale la standardele OCDE. „Aceste măsuri au vizat modernizarea cadrului legislativ și normativ, dezvoltarea instrumentelor de politici publice, precum și consolidarea capacității administrative a autorităților și a cooperării interinstituționale”. Printre măsurile adoptate se numără: – consolidarea transparenței și integrității în procesul decizional public prin obligativitatea înregistrării interacțiunilor dintre decidenții din Guvern și din Parlament cu terți în Registrul Unic pentru Transparența Intereselor/RUTI – prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și consolidarea integrității în sectorul public prin adoptarea legii privind restricțiile pre- și post-angajare în sistemul public (pantouflage) – consolidarea cadrului strategic în domeniul justiției, în vederea creșterii calității și eficienței serviciilor judiciare, asigurarea accesului efectiv la justiție, combaterea corupției și a criminalității, precum și întărirea managementului strategic Ministerul Justiției precizează că „România rămâne angajată pentru întărirea alinierii la standardele Organizației în domeniul guvernanței publice și va continua să se implice în activitatea Comitetului OCDE pentru Guvernanță Publică pentru promovarea celor mai bune politici în materie”.
CSM înaintează către Ministerul Justiției propunerile legislative pentru degrevarea instanțelor
În urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reținute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat vizând degrevarea activității instanțelor judecătorești. Una dintre propuneri este excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești: – excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăților. – excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare și desființare a persoanelor juridice fără scop lucrativ și înlăturarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice. – excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității; eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul rutier. – renunțarea la procedura încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite a altor titluri executorii altele decât hotărârile judecătorești. – partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească; excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la curatelă. – excluderea cauzelor având ca obiect divorțul prin acord. O altă propunere este degrevarea judecătorilor de unele atribuții corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului Propuneri vizând modificarea competenței instanțelor judecătorești: – modificarea competenței teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor. – lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe. – reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenției sau de respingere a cererilor de transfer. – preluarea soluției legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă. – modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia concurenței; competenţa prevăzută de O.U.G nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competența prevăzută O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Sunt și propuneri vizând modificarea legislației în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice; actualizarea acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale. Sunt și propuneri vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați – acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru). – o soluție asemănătoare pentru situațiile în care părțile convin asupra administrării probelor prin avocați. Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și la redactarea hotărârii judecătorești, precum şi alte propuneri privind desfășurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă) Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033) – formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părților, în măsura în care una dintre părți nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică, cu citarea părților. – reglementarea posibilității instanței de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluționarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat. Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achizițiilor publice – modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului și în această materie, în locul apelului. – modificarea art. 53 alin. (1) și (11) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competența instanțelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal. Propuneri vizând proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești – implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității de la compartimentele de executări civile și penale în ceea ce privește comunicarea soluțiilor către instituțiile statului. – dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută și de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă. – calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii. – implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel național, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic. – acordarea accesului la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituții. – simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei și asigurarea faptului că toate instanţele judecătorești beneficiază de acces la aceste baze de date. Totodată, în cadrul Proiectului „Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive. În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanții UNBR și reprezentanții altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăți practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare și adaptarea corespunzătoare a legislației secundare relevante.
Cum a comentat Radu Marinescu momentul M-a sunat Lia. Ministrul Justiției, despre meme-uri și comunicarea din sistem
Invitat duminică în emisiunea Insider politic de pe Prima TV, ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat cum vede felul în care acel moment s-a rostogolit ulterior în spațiul public. Oficialul a nuanțat că seriozitatea instituțională și percepția publică pot funcționa în paralel. „Cum s-a rostogolit, apoi, în sfera de comunicare publică, uneori chiar anecdotic, pot să înțeleg”. Marinescu a insistat că dialogul real din sistem este mult mai puțin spectaculos. „Noi tratăm foarte serios comunicarea instituțională și toate discuțiile pe care le avem cu CSM, cu reprezentanții magistraturii, cu reprezentanții guvernamentali, președinții, sunt strict instituționale într-un registru serios și constructiv”, a declarat acesta. Jurnalistul l-a întrebat dacă a gustat totuși valul de meme-uri apărute după momentul „M-a sunat Lia”. Ministrul a admis că niciun oficial nu ar trebui să fie incapabil să zâmbească. „Trebuie să avem capacitatea să și zâmbim”. Marinescu a subliniat însă că discuția despre glume nu trebuie să înlocuiască dezbaterea despre problemele sistemului judiciar. „Important, repet, în tot acest efort comun, eu văd un efort comun aici, și al mass-media, și al magistraților, și al zonei politice, de a asigura o calitate superioară a actului de justiție”, a adăugat ministrul. El a precizat că atenția publică – fie serioasă, fie ironică – are și efecte utile, precizând că toată această chestiune publică ajută la a înțelege unde sunt probleme și mai departe la a le corecta. Ministrul a conchis că momentele virale sunt inevitabile într-un context tensionat. „Faptul că apar și astfel de situații mai amuzante, în fine… Ține de comunicarea publică”, a conchis Marinescu. Declarațiile vin în plin scandal provocat de dezvăluirile Recorder, care au reaprins tema influențelor asupra magistraților, declanșând reacții în sistem și proteste în stradă în luna decembrie a anului tercut.