Scandal în Justiție: Fina își acuză nașa, propusă ministru. Falsă!
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a propus-o la Ministerul Justiției pe fosta judecătoare Andrea Chiș, magistrat care a părăsit sistemul la 49 de ani și care beneficiază de o pensie specială de aproximativ 7.500 de euro. Surprinzător este faptul că, după ce a depus programul de guvernare la Parlament, același Mureșan a adus critici la adresa magistraților care beneficiază de „pensii mai mari decât salariile”. Dar foiletonul în care Andrea Chiș este personaj principal nu se oprește aici. Mai nou, fosta judecătoare Adina Daria Lupea, căreia Andrea Chiș îi este nașă de cununie, o acuză pe posibila viitoare ministră de „prefăcătorie, minciună și duplicitate”. De asemenea, fina îi amintește nașei că, la starea civilă, invitații „au stat ca proștii până când au așteptat-o să își termine piața și curățenia” și aduce în atenția publicului faptul că, după ce finii au divorțat, nașa „insita să meargă la evenimente cu finul ei”. Loading … „Dacă un singur cuvânt e minciună, o aștept în instanță” / „Când am candidat amândouă pentru CSM, mă bârfea din birou în birou” Într-o postare publicată pe pagina personală de Facebook, Adina Daria Lupea aduce acuzații grave la adresa fostei sale colege, propusă pentru funcția de ministru al Justiției. Judecătoarea afirmă că nașa ei este „o prefăcută”, care „s-a băgat în reportajul Recorder (n.r. – Justiție Capturată) ori din lipsă de ocupație, ori pentru că aștepta ceva”. „Acum vedem ce. Un post înalt!”, mai spune Lupea. „V-am promis că vă spun ceva în plus și urmează. Ani de zile am tăcut din colegialitate, respect, ani de zile m-am lăsat umilită. Acum gata! Despre doamna Chiș vorbesc, și dacă un singur cuvant e minciună o aștept în instanță. O prefăcută. La nunta mea unde era nașă, singura nașă, în 1999, am stat toți ca proștii în fața stării civile pentru că doamna a decis ca întâi să își facă piața și curățenia de sâmbătă, și abia apoi să ajungă. Sunt foarte multe episoade și nu aș vrea să dau din casă chestii, deși poate puteam să o fac de mult timp. Dar am câteva. Când am candidat noi două pentru CSM umbla din birou în birou să mă bârfească. De față cu mine, în biroul meu, se agăța de o colegă să o ajute la proiectul pentru CSM. Am tăcut. Eram de față și am tăcut să nu îi spun ce nesimțită e. M-am tras deoparte. Ani de zile după colegii din țară mi-au reproșat că de ce nu am vorbit atunci. Ce puteam să fac? Era nașa mea, cum părea să ies public împotriva ei?”, afirmă judecătoarea. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „Prefăcută, mincinoasă duplicitară, aceasta este Andrea Chiș” / „Nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție” „Apoi a ieșit în 2016 în CSM și a schimbat macazul. Colega, al cărui nume nu îl dau, care a ajutat-o să își facă proiectul, i-a devenit inamic. A reclamat-o la Inspecție, a tracasat-o, s-a judecat cu ea. Singurul meu rol a fost să o iau în brațe și să îi spun: Ți-am spus! Prefăcută, mincinoasă, duplicitară, aceasta este Andrea Chiș. Și repet, dacă nu am dreptate să mă dea în judecată! Aștept! Ea nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție. S-a băgat în reportajul Recorder ori din lipsă de ocupație, ori că aștepta ceva și acum vedem ce. Un post înalt! Nu voi vorbi deocamdată despre cât rău mi-a făcut pe plan famillial și cum la luni de zile după divorț insista să meargă la evenimente cu fostul meu soț. Finul ei. Să vadă lumea ce nașă minunată a fost ea!”, o acuză Adina Daria Lupea pe judecătoarea propusă la Ministerul Justiției. Fosta judecătoare Adina Daria Lupea, fina judecătoarei Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „A organizat un eveniment de retragere și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă” / „Nu aveau chef de tine!” / „Nici măcar un sfert nu am spus” „Două lucruri vă mai spun și mă retrag. După reportajul Recorder s-a victimizat peste tot că nu mai au curaj studenții să vorbească cu ea, că a zis ea grele acolo. Nimic mai fals. Colegii ei de catedră, mulți avocați, au dezavuat mesajul ei. Pe bună dreptate s-au simțit ofensați. După aceea și-a organizat un eveniment de retragere din studenție, adică din viața academică, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Nu a avut participarea așteptată pesemne și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă de represalii!!! Oamenii de genul ei, dacă nu există opresori, îi inventează. Parcă se cer oarecum să fie abuzați și nimeni nimic! Un rahat. Lumea nu a venit că nu avea chef de tine! Punct! Doamnă potențiala ministră, veți avea viață grea cu mine. Că nici măcar un sfert nu am spus! Noapte bună!”, scrie Adina Daria Lupea în postarea publicată pe Facebook. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției | Sursa foto: Mediafax Siegfried Mureșan o vrea pe judecătoarea Recorder Andrea Chiș în funcția de ministru al Justiției Alianța PNL-USR-UDMR a propus-o, pentru funcția de ministru al Justiției, pe judecătoarea Andrea Chiș. Aceasta a ocupat funcția de judecător în municipiul Cluj-Napoca și a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în perioada 2017-2023. Gândul scria, la scurt timp după publicarea documentarului Recorder, că judecătoarea a făcut cerere de pensionare încă din data de 30 decembrie 2019. La acea vreme, pensia de serviciu stabilită pentru Chiș a fost de 37.616 lei, adică 7.523 de euro. La data deciziei de pensionare, judecătoarea Chiș avea vârsta de 49 de ani și 9 luni, avea vechimea prevăzută de lege de 25 de ani în magistratură, iar baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei de serviciu a fost de 47.020 lei. Premierul desemnat Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Un judecător CSM atrage atenția asupra ipocriziei lui Siegfried Mureșan, după ce a propus-o la Justiție pe Andrea Chiș Alin Ene, judecător în Consiliul Superior al Magistraturii, a atras atenția asupra
Radu Marinescu, despre programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan:Nu este reformist, e orwellian
Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții. Critici privind independența justiției Marinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem. „Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu. El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor. Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior. Critici la adresa reorganizării CSM O parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare. În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare. „Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM. El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative. Contestă mai multe măsuri din program Marinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare. În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său. Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții. Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției. În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională. Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilor Un alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice. El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție. Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții. Critici privind prescripția și combaterea criminalității În ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete. El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe. Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar. „Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu. Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea
Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.
România primește avizul formal OCDE pentru guvernanța publică, un pas important spre aderare
Uptade Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a transmis, vineri, că primirea avizului formal a fost „un efort de echipă în care Secretariatul General al Guvernului a avut un rol important și pentru acest lucru le mulțumesc colegilor mei, dar și celor din toate instituțiile implicate”. Potrivit lui Oprea, „legislația generată a putut fi adoptată rapid datorită implicarii parlamentarilor”. „Cadrul legislativ a fost modernizat în cazul transparenței și integrității în procesul decizional public, al îmbunătățirii accesului la informațiile publice și participarea publică la nivel decizional, în cazul prevenirii și gestionarii conflictelor de interese, al prevenirii și combaterii hărțuirii la locul de muncă, cât și al eficientizării și profesionalizării sistemului de achiziții publice și a sistemului de reglemetare și de guveranță a meta-datelor. Rămânem determinați să atingem obiectivul aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în 2026”, transmite secretarul general al Guvernului. Știrea inițială Evaluarea realizată de comitet a vizat cadrul legal, instituțional și de politici publice în domeniul guvernanței publice. Aceasta a analizat evoluțiile din ultimii ani în ceea ce privește consolidarea arhitecturii instituționale, modernizarea instrumentelor de politici publice și întărirea capacității administrative. Procesul a presupus un efort susținut de adaptare și aliniere la standardele și recomandările OCDE. „Ministerul Justiției a contribuit activ la procesul de evaluare desfășurat în cadrul Comitetului pentru Guvernanță Publică al OCDE, demers coordonat de Secretariatul General al Guvernului, în calitate de punct focal național pentru acest Comitet”, se arată în comunicat. Procesul a fost realizat în colaborare cu mai multe instituții, între care Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe, precum și alte ministere și agenții naționale implicate în reforma administrației publice. „Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, a facilitat dialogul interinstituțional și cooperarea cu Secretariatul OCDE”, se mai precizează. Măsurile adoptate Ministerul Justiției a contribuit la adoptarea unor măsuri concrete pentru implementarea recomandărilor formulate de Comitetul pentru Guvernanță Publică, în vederea alinierii legislației și politicilor naționale la standardele OCDE. „Aceste măsuri au vizat modernizarea cadrului legislativ și normativ, dezvoltarea instrumentelor de politici publice, precum și consolidarea capacității administrative a autorităților și a cooperării interinstituționale”. Printre măsurile adoptate se numără: – consolidarea transparenței și integrității în procesul decizional public prin obligativitatea înregistrării interacțiunilor dintre decidenții din Guvern și din Parlament cu terți în Registrul Unic pentru Transparența Intereselor/RUTI – prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și consolidarea integrității în sectorul public prin adoptarea legii privind restricțiile pre- și post-angajare în sistemul public (pantouflage) – consolidarea cadrului strategic în domeniul justiției, în vederea creșterii calității și eficienței serviciilor judiciare, asigurarea accesului efectiv la justiție, combaterea corupției și a criminalității, precum și întărirea managementului strategic Ministerul Justiției precizează că „România rămâne angajată pentru întărirea alinierii la standardele Organizației în domeniul guvernanței publice și va continua să se implice în activitatea Comitetului OCDE pentru Guvernanță Publică pentru promovarea celor mai bune politici în materie”.
CSM înaintează către Ministerul Justiției propunerile legislative pentru degrevarea instanțelor
În urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reținute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat vizând degrevarea activității instanțelor judecătorești. Una dintre propuneri este excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești: – excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăților. – excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare și desființare a persoanelor juridice fără scop lucrativ și înlăturarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice. – excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității; eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul rutier. – renunțarea la procedura încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite a altor titluri executorii altele decât hotărârile judecătorești. – partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească; excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la curatelă. – excluderea cauzelor având ca obiect divorțul prin acord. O altă propunere este degrevarea judecătorilor de unele atribuții corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului Propuneri vizând modificarea competenței instanțelor judecătorești: – modificarea competenței teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor. – lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe. – reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenției sau de respingere a cererilor de transfer. – preluarea soluției legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă. – modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia concurenței; competenţa prevăzută de O.U.G nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competența prevăzută O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Sunt și propuneri vizând modificarea legislației în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice; actualizarea acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale. Sunt și propuneri vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați – acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru). – o soluție asemănătoare pentru situațiile în care părțile convin asupra administrării probelor prin avocați. Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și la redactarea hotărârii judecătorești, precum şi alte propuneri privind desfășurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă) Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033) – formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părților, în măsura în care una dintre părți nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică, cu citarea părților. – reglementarea posibilității instanței de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluționarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat. Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achizițiilor publice – modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului și în această materie, în locul apelului. – modificarea art. 53 alin. (1) și (11) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competența instanțelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal. Propuneri vizând proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești – implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității de la compartimentele de executări civile și penale în ceea ce privește comunicarea soluțiilor către instituțiile statului. – dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută și de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă. – calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii. – implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel național, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic. – acordarea accesului la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituții. – simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei și asigurarea faptului că toate instanţele judecătorești beneficiază de acces la aceste baze de date. Totodată, în cadrul Proiectului „Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive. În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanții UNBR și reprezentanții altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăți practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare și adaptarea corespunzătoare a legislației secundare relevante.
Cum a comentat Radu Marinescu momentul M-a sunat Lia. Ministrul Justiției, despre meme-uri și comunicarea din sistem
Invitat duminică în emisiunea Insider politic de pe Prima TV, ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat cum vede felul în care acel moment s-a rostogolit ulterior în spațiul public. Oficialul a nuanțat că seriozitatea instituțională și percepția publică pot funcționa în paralel. „Cum s-a rostogolit, apoi, în sfera de comunicare publică, uneori chiar anecdotic, pot să înțeleg”. Marinescu a insistat că dialogul real din sistem este mult mai puțin spectaculos. „Noi tratăm foarte serios comunicarea instituțională și toate discuțiile pe care le avem cu CSM, cu reprezentanții magistraturii, cu reprezentanții guvernamentali, președinții, sunt strict instituționale într-un registru serios și constructiv”, a declarat acesta. Jurnalistul l-a întrebat dacă a gustat totuși valul de meme-uri apărute după momentul „M-a sunat Lia”. Ministrul a admis că niciun oficial nu ar trebui să fie incapabil să zâmbească. „Trebuie să avem capacitatea să și zâmbim”. Marinescu a subliniat însă că discuția despre glume nu trebuie să înlocuiască dezbaterea despre problemele sistemului judiciar. „Important, repet, în tot acest efort comun, eu văd un efort comun aici, și al mass-media, și al magistraților, și al zonei politice, de a asigura o calitate superioară a actului de justiție”, a adăugat ministrul. El a precizat că atenția publică – fie serioasă, fie ironică – are și efecte utile, precizând că toată această chestiune publică ajută la a înțelege unde sunt probleme și mai departe la a le corecta. Ministrul a conchis că momentele virale sunt inevitabile într-un context tensionat. „Faptul că apar și astfel de situații mai amuzante, în fine… Ține de comunicarea publică”, a conchis Marinescu. Declarațiile vin în plin scandal provocat de dezvăluirile Recorder, care au reaprins tema influențelor asupra magistraților, declanșând reacții în sistem și proteste în stradă în luna decembrie a anului tercut.