Etichetă: ministerul sanatatii

Rogobete îi cere lui Bolojan să plece acasă: Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit

Potrivit fostului ministru al Sănătății, deputatul PSD Alexandru Rogobete, România a avut nevoie de 36 de ani pentru a construi primele spitale noi, iar investițiile de miliarde în infrastructură sunt inutile fără personal medical adecvat nevoilor sistemului sanitar. „Am construit degeaba toate aceste spitale și s-au investit degeaba peste 12 miliarde de lei în ultimii patru ani în infrastructura spitalicească dacă nu angajăm personal suficient”, a transmis sâmbătă Alexandru Rogobete. Rogobete contestă calculul necesarului de personal din sănătate Deputatul PSD contestă cifra de 26.000 de angajați vehiculată de Ilie Bolojan ca necesar de personal în sistemul de sănătate. Rogobete susține că necesarul de resurse umane nu poate fi stabilit printr-un singur tabel care are ca obiectiv reducerea deficitului. „Nu putem privi nevoia de resursă umană din sănătate într-un singur tabel care are un singur obiectiv, și anume de a reduce deficitul. Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit”, i-a transmis Rogobete premierului interimar. Fostul ministru susține că politica de reducere a deficitului și limitarea angajărilor în sistemul sanitar afectează funcționarea spitalelor și îi cere lui Ilie Bolojan să plece de la conducerea Guvernului. „Spitalele astea noi au nevoie să fie însuflețite. Ca să poată fi însuflețite, vă rog, eliberați România și plecați acasă”, a transmis Rogobete. „Pentru gloria dumneavoastră de a vă lăuda că a scăzut deficitul, ați slăbit unul dintre cele mai importante sisteme – sistemul de sănătate”, a mai afirmat fostul ministru. Potrivit acestuia, reducerea deficitului a fost pusă înaintea nevoilor sistemului de sănătate. România traversează o perioadă în care „copiii mor pe listele de așteptare” din cauza lipsei personalului medical, spune deputatul PSD. Alexandru Rogobete a fost ministrul Sănătății în Guvernul condus de Ilie Bolojan până în aprilie 2026, când și-a depus demisia alături de ceilalți miniștri social-democrați, după retragerea sprijinului politic acordat premierului de către PSD.

Secția de Medicină Internă de la Spitalul Floreasca își suspendă activitatea din 1 august, după un control DSP / Spitalul a fost amendat cu 25.000 de lei

Suspendarea activității secției de Medicină Internă a fost decisă de conducerea spitalului pentru a permite punerea în aplicare a măsurilor dispuse de Direcția de Sănătate Publică București și de Ministerul Sănătății. Potrivit documentelor interne, începând cu 1 august secția nu va mai face internări, iar pacienții vor fi redirecționați către alte spitale din Capitală, partenere ale unității. Controlul DSP a constatat că structura în care funcționează secția nu mai corespunde autorizației sanitare de funcționare, după modificări care nu au fost comunicate autorităților sanitare. Pentru această neregulă, inspectorii au aplicat și o amendă în valoare de 25.000 de lei. Vor fi lucrări de igienizare Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a dispus remedierea tuturor deficiențelor într-un termen de 30 de zile. Printre măsurile impuse se numără actualizarea structurii spitalului astfel încât aceasta să corespundă situației reale, amenajarea unei săli de pansamente, finalizarea lucrărilor de renovare, extinderea unor spații pentru respectarea normelor sanitare și reorganizarea circuitelor funcționale. Potrivit unei decizii semnate de managerul spitalului, Andrei Bogdan Zidaru, în perioada suspendării vor fi efectuate lucrări de igienizare și dezinfecție terminală, reorganizarea spațiilor și pregătirea secției pentru reluarea activității în condiții conforme cu cerințele de autorizare și de siguranță a pacienților. Când va fi reluată activitatea Ministerul Sănătății a anunțat că, la expirarea termenului de 30 de zile, inspectorii vor reveni la Spitalul Floreasca pentru a verifica dacă toate măsurile dispuse au fost implementate și dacă secția poate primi din nou autorizația necesară funcționării în condiții normale. Suspendarea activității Secției de Medicină Internă intervine într-un context în care Spitalul Floreasca s-a aflat în ultimii ani în centrul mai multor controale și verificări ale Ministerului Sănătății. În 2025, autoritățile au dispus măsuri și sancțiuni în urma neregulilor constatate la Compartimentul pentru Arși, inclusiv suspendarea temporară a internărilor și aplicarea unor amenzi, după identificarea unor deficiențe privind condițiile de funcționare și controlul infecțiilor.

Ministerul Sănătății a inițiat procedura pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante în spitale

Ministerul Sănătății a anunțat marți, într-un comunicat de presă, că a transmis în circuitul de avizare un memorandum pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante din spitale. Concret, prin acest memorandum, se propune deblocarea ocupării a 7.621 de posturi vacante, respectiv: 1.910 posturi pentru medici, 2.955 posturi pentru asistenți medicali, 2.261 posturi pentru personal auxiliar sanitar, 436 posturi pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare, 59 posturi pentru personal de cercetare. „Este un demers necesar pentru întărirea echipelor medicale din spitale, reducerea presiunii asupra personalului existent și asigurarea continuității serviciilor medicale pentru pacienți”, se arată în comunicatul de presă. Memorandumul, elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare Ministerul precizează că memorandumul a fost elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare, dar ținând cont de analiza necesarului real de personal, pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului medical. „Un sistem de sănătate performant are nevoie de profesioniști dedicați și de echipe medicale complete. Fără medici, asistenți medicali și personal medical suficient, spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă, iar presiunea asupra celor care lucrează deja în sistem devine tot mai mare. Prin acest demers, îmi reafirm angajamentul de a susține unitățile sanitare și echipele medicale, astfel încât pacienții să primească servicii medicale de calitate”, a spus ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Dacă memorandumul va fi aprobat, spitalele publice vor putea începe organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi. Ministerul Sănătății scoate la concurs zeci de posturi la DSP și Serviciile de Ambulanță Informația vine după ce la începutul lunii iunie, Ministerul Sănătății a anunțat organizarea de zeci de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Direcții de Sănătate Publică, Serviciile de Ambulanță și două instituții naționale. De asemenea, sunt lansate procese de selecție pentru noi manageri în șapte spitale și institute medicale. „Măsura vizează ocuparea a 29 de funcții de conducere din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, precum și a 42 funcții de manager general ale Serviciului de Ambulanță București–Ilfov și ale serviciilor de ambulanță județene, precum și ocuparea prin concurs a posturilor de președinte și vicepreședinte Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și director general al Institutul Național de Transfuzie Sanguină „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Sănătății în luna iunie.

Documente oficiale dezvăluie cum s-au aprobat achizițiile de vaccinuri anti-COVID. Voiculescu: Premierul lua decizia, ministrul Sănătății era exclus

Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare, scrie G4Media. Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro. Cum ajungeau vaccinurile în țară? În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat. Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici. De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății. Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cum era aprobată achiziția vaccinurilor: decizia finală aparținea premierului Documentele obținute de G4Media de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție. – Cătălin Țucureanu participa la ședințele Comitetului European de Vaccinare și prelua de acolo informațiile relevante: ce vaccinuri sunt disponibile și în ce cantități, prețuri, calendare de livrare. De asemenea, în ședințele Comitetului European se discuta și despre perspectivele apariției de noi vaccinuri, stadiile de autorizare, eventuale probleme logistice. Cătălin Țucureanu punea toate aceste informații într-un document pe care îl înainta către CNCAV. – Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, președintele și vicepreședintele CNCAV, întocmeau o notă de informare conținând toate informațiile primite de la Cătălin Țucureanu și o înaintau prim-ministrului Florin Câțu și în atenția Secretariatului General al Guvernului, cu solicitarea de a dispune sau nu achiziția. – Premierul avea 5 zile la dispoziție în care să ia o decizie: dacă în acest termen nu transmitea un refuz explicit, Comisia Europeană considera că achiziția a fost aprobată. Din documentele obținute de noi rezultă că premierul aproba în aceeași zi achiziția, printr-o rezoluție „Da” sau „De acord”, semnată și ștampilată, fără să mai aștepte trecerea celor 5 zile. – Nota cu aprobarea premierului se transmitea înapoi către CNCAV, prin SGG, iar apoi către ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ca ordonator de credite. În baza deciziei premierului, ministrul Sănătății semna așa numitele „formulare de comandă” – documente conținând cantitățile repartizate României, care erau trimise apoi Comisiei Europene, pentru a fi integrate în comanda centralizată către producătorii de vaccinuri. Se poate observa că, așa cum a fost configurată instituțional întreaga campanie de vaccinare anti-COVID, centrul de decizie privind achiziția de vaccinuri a fost plasat la nivelul prim-ministrului, tot ce era în amonte ținând de zona de propunere, iar ce era în aval de zona de implementare. Acest mecanism a funcționat până în mai 2022, când CNCAV s-a desființat, iar toate prerogativele sale legate de vaccinarea anti-COVID au fost transferale la Ministerul Sănătății și integrate în programele generale de vaccinare ale acestuia. De ce a ajuns România în proces cu Pfizer și cum a fost ratată renegocierea contractului Un al doilea set de documente primite de la SGG face parte din corespondența purtată în 2023 între ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Discuția se purta în legătură cu un contract de achiziție a 39 milioane de vaccinuri Pfizer, care trebuia să asigure necesarul de vaccinare pentru anii 2022-2023. Contractul fusese semnat în mai 2021, în mandatul de premier al lui Florin Cîțu, când ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă. În decembrie 2022, ca urmare a faptului că situația epidemiologică se ameliorase simțitor, Comisia Europeană a demarat discuții cu compania Pfizer pentru a renegocia respectivul contract de furnizare a vaccinurilor. Negocierile au durat până în 24 mai 2023, răstimp în care Comisia a ținut la curent autoritățile din statele membre cu evoluția discuțiilor. Renegocierea s-a soldat cu adoptarea Amendamentului 5 la contract, prin care statele care vroiau să-l semneze primeau cantități mai mici de vaccin decât cele stabilite inițial, eșalonate pe 4 ani, dar trebuiau totuși să plătească, la jumătate de preț, vaccinurile pe care nu mai doreau să le primească. Termenul limită pentru acceptarea sau refuzarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. În caz de refuz, statele primeau și erau obligate să plătească întreaga cantitate de vaccinuri contractate inițial. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a refuzat inițial atât să respecte contractul inițial, cât și să accepte Amendamentul 5, conform unei adrese către premierul Nicolae Ciucă din 17 februarie 2023. El propunea ca Comisia Europeană să găsească alte soluții, care să nu greveze bugetele statelor membre. Documentele primite acum de la SGG arată că, între timp, fostul ministru al Sănătății și-a mai nuanțat poziția. Într-o informare pentru premierul Nicolae Ciucă din 9 mai 2023, cu 15 zile înainte de termenul-limită, acesta expunea rezultatul negocierillor finale dintre Comisia Europeană și Pfizer și solicita prim-ministrului să aleagă una din cele două variante disponibile pentru România: – Să accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de puțin peste

Ministerul Sănătății: 58 de acte adiționale semnate în această săptămână pentru contractele de finanțare din PNRR

„În ultimele 2 luni au fost efectuate plăți în valoare de peste 850 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, dotarea și digitalizarea sistemului medical. În cursul acestei săptămâni, instituția a continuat efectuarea plăților către beneficiari, fiind virată o sumă totală de 28,4 milioane de lei”, a transmis Ministerul Sănătății într-un comunicat. Fondurile vizează „îmbunătățirea condițiilor din spitale, digitalizarea sistemului și consolidarea medicinei de familie și comunitare”. Cabinete de familie, centre comunitare și spitale digitalizate Ministerul precizează că banii sunt alocați pentru „modernizarea medicinei primare”, prin finanțarea a 16 cabinete de medici de familie, pentru dotarea cu echipamente medicale performante și modernizarea infrastructurii. De asemenea, fondurile merg către „servicii medicale în comunități vulnerabile”, prin susținerea financiară a 8 centre comunitare integrate, pentru facilitarea accesului la îngrijiri de sănătate în zone rurale sau defavorizate. O altă direcție vizează „siguranța pacienților”, respectiv achiziția de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale în unitățile sanitare. Ministerul Sănătății anunță și fonduri pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din domeniul sănătății, proiect descris drept „un pas esențial pentru debirocratizare și eficientizarea actului medical”. Fondurile sunt folosite și pentru dotarea secțiilor de Terapie Intensivă pentru nou-născuți, prin achiziția de echipamente critice pentru neonatologie. Ministerul Sănătății a anunțat și că, în perioada 29 iunie – 3 iulie 2026, au fost semnate 58 de acte adiționale pentru contractele de finanțare din PNRR. Potrivit instituției, 8 acte adiționale vizează Componenta 12 – Sănătate. Dintre acestea, 3 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul unităților de asistență medicală ambulatorie. Alte 2 acte de prelungire și un act de majorare a contribuției proprii vizează echipamentele destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale, iar 2 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul centrelor comunitare integrate. Cele mai multe acte adiționale, 50, vizează Componenta 7 – Transformare Digitală. Ministerul precizează că au fost semnate 34 de acte de prelungire și 5 acte de majorare TVA pentru digitalizarea unităților sanitare publice. Alte 9 acte de prelungire și 2 acte de majorare TVA vizează digitalizarea instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

Ministerul Sănătății vine cu primele propuneri oficiale pentru noua lege a salarizării unitare. Ce aspecte sunt vizate

Ministerul Sănătății a anunțat, joi, printr-un comunicat de presă, că a transmis primele propuneri oficiale pentru noua lege a salarizării, care se va aplica și personalului din sistemul public de Sănătate. Printre solicitările formulate se numără creșterea coeficienților salariali pentru personalul medico-sanitar și auxiliar-sanitar, majorarea cu 100% a plății gărzilor efectuate în weekend și de sărbători legale, precum și introducerea unei componente de salarizare bazate pe performanță, care ar putea ajunge până la nivelul salariului de bază. Forma actuală a proiectului plasează personalul din sănătate sub alte categorii profesionale din sectorul public Potrivit ministerului, „reforma salarizării din sănătate trebuie să țină cont de realitățile din spitale, de responsabilitatea uriașă purtată zilnic de personalul medical și de nevoia de a păstra profesioniștii în sistemul public”. Instituția atrage atenția că, în forma actuală a proiectului, personalul din sănătate este poziționat sub alte categorii profesionale din sectorul public, deși activitatea acestuia implică un nivel ridicat de responsabilitate. „În acest context, se propune creșterea coeficienților de salarizare și reașezarea grilelor salariale pentru personalul medico-sanitar și auxiliar-sanitar, astfel încât salariile să reflecte în mod real responsabilitatea, competențele și contribuția esențială a celor care asigură funcționarea sistemului de sănătate. Punctual, s-a solicitat creșterea coeficienților pentru mai multe categorii profesionale. Măsurile urmăresc reducerea discrepanțelor salariale și stimularea formării profesionale continue, într-un sistem care se confruntă de ani de zile cu deficit de personal și migrația specialiștilor”, se arată în comunicatul de presă emis joi. Propuneri privind modul de remunerare a gărzilor Totodată, propunerile transmise de Ministerul Sănătății privind proiectul de lege a salarizării unitare vizează și modificarea modului de remunerare a gărzilor. „Una dintre cele mai importante propuneri formulate de Ministerul Sănătății vizează modul de remunerare a gărzilor și a activității desfășurate pentru asigurarea continuității asistenței medicale în zilele de repaus săptămânal, de sărbătoare legală și în celelalte zile nelucrătoare. Referitor la majorarea cu doar 10% a tarifului orar, prevăzută în proiectul aflat în consultare, Ministerul Sănătății consideră că aceasta nu reflectă în mod real nivelul de responsabilitate și sacrificiile asumate de personalul medical care asigură continuitatea activității medicale”, precizează instituția. În aceste condiții, Ministerul Sănătății propune majorarea cu 100% a tarifului orar pentru gărzile și activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală, precum și diferențierea remunerației în funcție de tipul gărzii, prin reglementarea distinctă a gărzilor de urgență, a gărzilor de monitorizare și a gărzilor la domiciliu. Propuneri privind sporurile Ministerul Sănătății solicită clarificarea și reașezarea sistemului de sporuri, astfel încât acesta să fie aplicat unitar și echitabil pentru toate categoriile de personal din sănătate. „În forma actuală, textul proiectului utilizează criterii diferite de acordare a sporurilor, făcând referire atât la anumite locuri de muncă, cât și la anumite specialități profesionale, ceea ce poate genera interpretări neunitare și dificultăți în aplicare”, se mai arată în comunicat. Elementul de noutate Un element de noutate propus de Ministerul Sănătății vizează introducerea unei componente variabile de salarizare pentru medici, bazată pe criterii de performanță. Potrivit propunerii, salariul de bază va fi păstrat ca element fix, iar componenta variabilă va putea ajunge până la 100% din salariul de bază. În plus, mecanismul ar urma să fie testat printr-un program pilot național cu o durată de doi ani, însoțit de garanții privind respectarea independenței profesionale și evitarea unor practici care ar putea afecta calitatea actului medical. „Obiectivul este încurajarea performanței și a rezultatelor în beneficiul pacientului, într-un mod transparent și echitabil”, mai precizează Ministerul Sănătății. Ce prevede proiectul noii legi a salarizării unitare Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede o reașezare a salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită, pentru anul 2027, la 4.100 de lei. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017. Potrivit documentului, salariile de bază, soldele, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar este stabilit la 1 la 8, ceea ce indică un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată strict prin coeficientul maxim și valoarea de referință din 2027. Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00. Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual, însă pentru primul an de aplicare este prevăzută explicit suma de 4.100 de lei.

Inimile noastre nu mai pot aștepta. Pacienții cu o boală cardiacă rară cer compensarea singurului tratament din lume care-i poate ajuta

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Cseke Attila, asociația CardioGen – care reunește pacienți cu boli cardiovasculare genetice și familiile acestora – solicită includerea mavacamtenului (Camzyos) pe lista medicamentelor compensate. Organizația descrie dificultățile cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu această boală cardiacă și avertizează că întârzierea deciziei privind compensarea tratamentului poate avea consecințe grave. Singurul tratament care acționează asupra bolii „Solicităm de urgență includerea necondiționată a MAVACAMTEN pe lista de medicamente compensate”, se arată în scrisoarea deschisă. Tratamentul, comercializat sub numele Camzyos, este destinat pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, fiind „primul și singurul tratament din lume care acționează direct pe cauza bolii”. „Vă scriem în numele a sute de români care trăiesc zilnic cu o boală care le fură respirația, puterea și speranța: cardiomiopatia hipertrofică obstructivă”, au ransmis reprezentanții asociației. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este o afecțiune genetică în care mușchiul inimii se îngroașă anormal, îngreunând circulația sângelui și provocând simptome precum dificultăți de respirație, oboseală accentuată, amețeli sau dureri în piept. Fără acces la un tratament compensat Potrivit asociației, pacienții din România nu au acces în prezent la un tratament compensat care să acționeze direct asupra cauzei bolii. „În România anului 2026, acești pacienți nu au la dispoziție niciun medicament compensat care să trateze cauza bolii. Iar tratamentele vechi funcționează doar parțial”, susțin reprezentanții CardioGen. Alternativă la intervenția pe cord deschis Organizația i-a explicat ministrului că pentru o parte dintre pacienți, singura opțiune rămasă este intervenția chirurgicală pe cord deschis, o procedură complexă care nu este accesibilă tuturor celor care au nevoie de ea. Reprezentanții pacienților susțin că tratamentul a redus semnificativ necesitatea intervențiilor chirurgicale și a îmbunătățit calitatea vieții persoanelor care îl primesc: „Pentru 8 din 10 pacienți, nevoia de operație pe cord dispare complet și aproape jumătate dintre pacienți devin complet asimptomatici și revin la o viață normală”. Disponibil în prezent doar prin donații Prin intermediul unui program temporar de donații, peste 205 pacienți români primesc deja acest tratament din aprilie 2025, însă acesta se apropie de final. „Există o speranță, dar este blocată în sertare”, afirmă autorii scrisorii, care avertizează că încetarea programului ar putea lăsa fără tratament sute de persoane. „Ce se va întâmpla cu ei atunci? Ce se întâmplă cu ceilalți pacienți care nu au prins un loc? O donație nu poate înlocui dreptul la viață”, mai transmite organizația. CardioGen: „Aveți viețile noastre în mâini” CardioGen a anunțat că a transmis miercuri o solicitare oficială Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului pentru includerea necondiționată a mavacamtenului pe lista medicamentelor compensate. „Fiecare lună de întârziere nu este o simplă procedură administrativă. Fiecare lună înseamnă inimi care se deteriorează ireversibil”, se arată în apelul adresat autorităților. „Domnule Ministru Cseke Attila, aveți datele, aveți ghidurile medicale, aveți viețile noastre în mâini. Tot ce lipsește este decizia dumneavoastră”, i-au transmis ministrului Sănătății reprezentanții asociației.

Pontaj electronic pentru personalul medical din spitalele publice. Ce prevede noul proiect de lege

Proiectul prevede instalarea unor sisteme de pontaj electronic care să înregistreze ora de începere și de finalizare a programului, timpul efectiv lucrat și să permită verificarea prezenței personalului. Toate spitalele publice vor trebui să implementeze aceste sisteme, iar managerii unităților vor răspunde de funcționarea și mentenanța lor. Proiectul definește sistemul electronic de evidență a prezenței ca fiind „un ansamblu de echipamente și aplicații informatice care permit identificarea unică a persoanei și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire”. Datele vor putea fi consultate de autoritățile de control și de organismele de audit. De ce ar fi necesare măsurile Politicienii susțin că măsura este necesară deoarece au fost semnalate în repetate rânduri situații în care angajații din sistemul public de sănătate nu respectă integral programul de lucru pentru care sunt remunerați. „În spațiul public au fost semnalate, în mod repetat, situații în care personal medical angajat în unități sanitare publice nu respectă programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă, desfășurând concomitent activități în unități sanitare private”, spun parlamentarii. Potrivit acestora, astfel de comportamente afectează accesul pacienților la serviciile medicale. „Aceste practici generează consecințe negative semnificative: afectarea accesului pacienților la servicii medicale în cadrul sistemului public, diminuarea calității actului medical, utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate pentru salarizare și imposibilitatea autorităților de a verifica în mod obiectiv respectarea obligațiilor de serviciu”, au transmis inițiatorii. Cum ar trebui să funcționeze sistemul Sistemele electronice de care vorbește proiectul ar trebui să permită identificarea unică a fiecărui angajat și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire. Spitalele trebuie să păstreze jurnalele de acces timp de cel puțin 12 luni. În plus, proiectul stabilește că evidența electronică a prezenței va fi verificată anual printr-un audit tehnic și funcțional, iar rezultatele vor fi transmise Ministerului Sănătății. Inițiatorii susțin că, în lipsa unui mecanism standardizat de monitorizare, verificarea respectării programului de lucru este aproape imposibilă. „În prezent, legislația nu prevede un mecanism standardizat și obligatoriu de monitorizare electronică a prezenței personalului medico-sanitar. În lipsa unui astfel de sistem, verificarea respectării programului de lucru este dificilă, iar capacitatea managerială și de control a autorităților este limitată”, au explicat parlamentarii. Amenzi pentru spitale și manageri Dacă vor fi aprobate, noile reguli privind evidența electronică a prezenței vor aduce amenzi consistente pentru unitățile medicale și managerii care nu le respectă. Spitalele publice care nu instalează ori nu pun în funcțiune sistemele de evidență riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 60.000 de lei. În același timp, managerii pot fi sancționați cu amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru neutilizarea sau utilizarea formală a sistemului și cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru refuzul furnizării datelor solicitate de autorități. În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după acordarea unui termen de remediere, amenzile suplimentare pot ajunge la 100.000 de lei pentru spitale.

Raport oficial după moartea copilului din Bacău / Elicopterul SMURD nu a fost solicitat, deși era disponibil

Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență anunță concluziile verificărilor efectuate în cazul copilului din județul Bacău care a murit la școală, în pauza dintre ore. Autoritățile constată mai multe deficiențe în gestionarea cazului și neutilizarea unor resurse disponibile la momentul apelului la 112. Acestea își exprimă „profundul regret” pentru decesul copilului și transmit condoleanțe familiei. Cazul cerea un nivel superior de competență Verificările au fost demarate după intervenția din 20 mai 2026, când la 112 a fost anunțat un copil inconștient, arată raportul, în care se mai adaugă și că speța încadrată drept „Cod Roșu” (copil care nu respiră), ceea ce presupunea mobilizarea unor resurse medicale cu nivel superior de competență. Cu toate acestea, inițial, a fost trimis un echipaj medical cu asistent, deși la nivelul SAJ Bacău exista disponibil un echipaj cu medic. Ancheta arată că nu a fost solicitat nici un elicopter SMURD, deși două aeronave aflate la Brașov și Galați erau disponibile, iar condițiile meteorologice permiteau desfășurarea misiunii. De asemenea, inspectorii au constatat că primul echipaj medical a ajuns la intervenție la aproximativ 26 de minute de la apelul inițial, fiind depășit timpul maxim de răspuns prevăzut pentru mediul rural. Alte nereguli identificate Raportul mai arată că o autospecială a pompierilor din apropiere, dotată cu echipamente de prim-ajutor și dotată cu personal instruit pentru acordarea primului ajutor calificat, putea fi trimisă la caz pentru începerea manevrelor de resuscitare până la sosirea ambulanței. Resursa nu a fost însă utilizată, se arată în raport. Inspectorii au mai constatat că echipajul medical sosit la fața locului nu a transmis date medicale către medicul coordonator, așa cum prevăd protocoalele în vigoare. Totodată, în dispeceratul integrat ISU-SAJ Bacău a fost identificat un paravan care separa dispecerii ISU de cei ai SAJ, aspect considerat susceptibil să afecteze comunicarea și coordonarea intervențiilor. Raportul a fost trimis autorităților relevante În urma verificărilor, raportul a fost transmis Poliției, Parchetului, Colegiului Medicilor și Ministerului Sănătății. Au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 5.000 de lei și a fost dispusă o anchetă internă privind modul de dispecerizare și nealertarea resursei aeriene. Autoritățile au anunțat și măsuri de reinstruire a personalului medical și operativ, precum și analiza posibilității operaționalizării unui echipaj de terapie intensivă mobilă SMURD la Bacău.

Ministerul Sănătății prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate până în august 2026

Ministerul Sănătății, condus de ministrul Cseke Attila, a anunțat vineri seară că termenul de implementare pentru proiectele finanțate prin PNRR în domeniul Sănătății a fost prelungit până la data de 15 august 2026. Instituția a precizat că măsura a fost oficializată printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial. „În această seară a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila care stabilește un termen extins, respectiv 15 august 2026, pentru finalizarea investițiilor finanțate din PNRR pe componentele de Digitalizare și Sănătate”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Sănătății. Actul normativ prevede și o excepție pentru beneficiarii care au nevoie de timp suplimentar pentru finalizarea proiectelor. Aceștia vor putea cere, conform legii, o prelungire a activităților până la data de 31 august 2026. Reprezentanții ministerului au declarat că autoritățile încearcă să asigure un cadru predictibil pentru derularea investițiilor aflate în desfășurare. „Ministerul Sănătății depune toate eforturile pentru a asigura un cadru unitar, predictibil și coerent în derularea contractelor de finanțare, astfel încât toate cele 1.200 proiecte de investiții în spitale, echipamente medicale și sisteme digitale pe care le gestionează în protofoliu să fie finalizate cu succes și la timp, în beneficiul direct al pacienților”, a mai transmis ministerul.