Ministrul Sănătății despre medicii care lucrează la stat și la privat: Sunt împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că nu susține ideea ca medicii să fie obligați să aleagă între sistemul public și cel privat. Ministrul a criticat cazurile în care medicii care lucrează în sistemul românesc pleacă din timpul programului de la stat pentru a lucra în privat. „Sunt împotriva gândirii ca medicul să aleagă între public și privat, ori la public, ori la privat. Am fost împotrivă dintotdeauna și nu susțin această gândire. Medicina are particularitățile ei, este o profesie reglementată. Nu consider că este firesc acest lucru.”, a declarat Rogobete. În același timp, ministrul a declarat în cadrul intervenției că există o problemă serioasă în sistem, legată de respectarea programului în spitalele publice. „Sunt total împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat. Sunt atât de împotriva lor încât o să apară modificări legislative importante prin care vom crește instrumentele administrative pentru managerul unității sanitare astfel încât să le poată desface contractul de muncă.”, a spus Rogobete. Acesta a precizat că aceste situații nu sunt doar imorale, ci și ilegale. „Nu că este imoral, că nu este deontologic, dar este ilegal. Și nu vreau să generalizăm. Există medici excepționali, personal medical, asistente, farmaciști excepționali în sistemul de sănătate care își fac treaba, care stau peste program, care fac mai multe gărzi decât prevede normativul, care sunt oameni de bună credință și care, din păcate, munca lor este umbrită de aceste excepții.”, a spus acesta. Respectul față de pacienți și față de sistemul medical trebuie să fie prioritar, a mai declarat ministrul Alexandru Rogobete. „Pacienții au nevoie de demnitate, au nevoie de respect. Personalul medical are nevoie de respect pentru profesii și pentru ceea ce face.”, a punctat acesta. „Sunt de partea cadrelor medicale și de partea personalului medical, dar niciodată nu voi acoperi asemenea comportamente și niciodată nu voi fi de partea celor care fentează sistemul doar pentru că ei cred că au doar drepturi, nu și obligații.”, a precizat ministrul.
Ministerul Sănătății crește bugetul pentru screening și prevenție. Anumite programe vor fi extinse
Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse. „De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată. Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață. Prevenția nu este un cost. Este cea mai corectă investiție în sănătate”, a transmis ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a mai precizat că, în paralel, ministerul pe care îl conduce susține dezvoltarea ambulatoriilor, rolul medicilor de familie și se construiesc primele programe naționale finanțate predictibil, sustenabil, direct din bugetul de stat pentru această componentă esențială. „Știu că nu suntem încă unde trebuie să fim. Dar direcția este clară, iar schimbările deja se văd”, concluzionat ministrul Sănătății.
Ministrul Sănătății: Extindem Programul de Profilaxie a Morții Subite Cardiace prin includerea a două noi centre
„Extindem Programul de Profilaxie a Morții Subite Cardiace prin includerea a două noi centre: Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova; Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, cele două spitale intră în rețeaua națională de centre care implementează Acțiunile Prioritare pentru profilaxia morții subite cardiace de cauză aritmică (AP-MSAR), program finanțat de Ministerul Sănătății. „Moartea subită cardiacă, determinată frecvent de aritmii maligne, rămâne una dintre principalele cauze de deces. La pacienții cu risc înalt, implantarea unui defibrilator cardiac intern (ICD) poate preveni decesul prin aritmie malignă. Dispozitivul monitorizează permanent ritmul cardiac și intervine automat atunci când apare o tulburare severă”, a precizat ministrul. Ministrul Sănătății a adăugat că, prin extinderea rețelei, pacienții pot beneficia de procedură în propriile regiuni: „Limităm transferurile inutile și creștem capacitatea de intervenție în centre regionale consolidate, cu echipe specializate”. „Obiectivul meu este să asigur acces real la proceduri de înaltă complexitate, în funcție de indicația medicală și de urgența fiecărui caz.”, a mai scris Alexandru Rogobete.
Alexandru Rogobete asigură că nu va tăia salariile din sănătate cu 10%
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, dă asigurări că nu va tăia salariile din spitale și din serviciile de ambulanță și urgență. „Veniturile personalului din spitale și din serviciile de ambulanță și urgențǎ nu vor fi reduse cu 10%. Am susținut această poziție pentru că o tăiere liniară nu ar fi adus economii reale, dar ar fi produs efecte negative serioase într-un sistem deja solicitat la maximum. În sănătate, fiecare verigă este esențială. De la medic, farmacist, asistent, biolog, chimiști, fizioterapeuți, până la personal tehnic și administrativ – toți susțin funcționarea zilnică a sistemului”, scrie acesta pe contul său de socializare. „Reducerea ar fi însemnat demotivare și exod” În opinia lui Rogobete, o asemenea măsură ar fi dus la demotivare și la un nou exod al medicilor din sistemul medical românesc. „O reducere brută și liniarǎ a veniturilor ar fi însemnat nu doar demotivare și scăderea încrederii, ci și un nou exod al acestora din sistem. Venituri mai mici pentru oameni înseamnă resurse mai puține pentru spitale, tratamente și investiții. Nu putem consolida sănătatea slăbindu-i oamenii”. Rogobete insistă pe ideea că sistemul sanitar medical are nevoie de reformă „profundă” la nivel structural. Ce înseamnă reforma, din perspectiva ministrului Rogobete „Reforma corectǎ înseamnă: – criterii reale de performanță corelate cu activitatea și complexitatea cazurilor; – reorganizarea sistemului de gărzi; – reclasificarea spitalelor; – reducerea risipei și transparență totală în cheltuirea fondurilor. Economiile se fac din eficiență și ordine, nu din tăieri aplicate uniform. Pentru personalul medical: am încredere în profesionalismul și dedicarea voastră. Reforma pe care o construim este pentru a vă oferi un sistem mai corect, mai predictibil și mai echilibrat. Nu împotriva voastră, ci împreună cu voi”, scrie Rogobete. „Lupt ca să nu simțiți că deranjați atunci când aveți nevoie de ajutor” Ministrul Sănătății spune că deciziile sale au ca obiectiv starea de bine și demnitatea pacienților. „Lupt pentru un sistem mai stabil, mai demn și mai sigur, în care să nu simțiți că deranjați atunci când aveți nevoie de ajutor. Pentru sistemul de sănătate, mesajul meu este clar: îl reașezăm pe principii de responsabilitate, performanță și respect. Îl întărim prin reformă reală, nu prin măsuri contabile. Îi mulțumesc domnului președinte Sorin Grindeanu pentru susținere, precum și liderilor coaliției, pentru că au înțeles specificul sănătății și au acceptat această poziție”, a mai scris Rogobete.
Alexandru Rogobete despre concediile medicale fictive: Fenomenul a fost scăpat de sub control de ani de zile
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre problema concediilor medicale fictive din România. Potrivit ministrului, fenomenul concediilor medicale nu este unul recent, ci unul care a evoluat în timp, ajungând să producă pierderi uriașe pentru bugetul sănătății. „Fenomenul concediilor medicale fictive a fost scăpat de sub control. Nu în ultimele luni, de ani de zile. Vorbim de milioane de zile de concediu medical care nu au fundament medical”, a declarat Rogobete. El a afirmat că impactul financiar este major, ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an. Ministrul a spus că acești bani au fost, practic, „bani pe care eram obligat să îi iau de la gura bolnavului din spital, care are nevoie de medicamente, de tratamente, de îngrijire, ca să plătesc concediile inventate ale unora”. Conform declarațiilor, Rogobete a început, încă din vara trecută, să aplice primele măsuri legislative, alături de controale și verificări extinse în privința acestui fenomen. Acestea au dus la o reducere a numărului de concedii medicale fictive în ultimele șase luni ale anului trecut și la economii de câteva sute de milioane de lei. Ministrul a precizat că aceste economii au fost redirecționate către pacienți, prin introducerea a 41 de medicamente noi pe lista de compensate. „Vorbim de câteva sute de milioane de lei economisiți”, a declarat Rogobete. „Greșeala noastră, pe care am recunoscut-o public, a fost că nu s-au nuanțat”, a mai declarat el. Ministrul a explicat că nu pot fi puse în aceeași categorie cazurile reale. „Nu te poți gândi că o femeie însărcinată aflată în concediu pre sau postnatal abuzează de concediu medical”, a spus Rogobete. „La fel, nu te poți gândi că un pacient cu cancer, care face radio sau chimioterapie, abuzează de concediu medical”, a adăugat el. În acest sens, ministrul a anunțat că a fost pusă în transparență o ordonanță de urgență care corectează aceste probleme. „Vor fi excepții pentru pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, pentru femeile însărcinate și pentru pacienții care au nevoie de spitalizare în regim de urgență”, a precizat Rogobete. Acesta a comparat situația din România cu cea din alte state europene. „În multe țări din Europa, primele zile de concediu medical nu sunt plătite sau sunt plătite parțial”, a spus ministrul despre Spania, Belgia sau Suedia. „La noi, concediile medicale sunt plătite 100%”, a spus el.
Ministrul Sănătății: Pot apărea discontinuități la unele medicamente, dar nu din cauză legislativă
„Mai apar crize din discontinuități de producție. Există perioade în care producătorul nu alimentează farmaciile pentru o săptămână-două cu anumite medicamente, pentru că nu le are pe stoc. Nu vreau să spun că nu o să mai avem, pentru că sunt responsabil și înțeleg sistemul cum funcționează. Cine vine să spună că nu o să mai existe discontinuități habar nu are despre ce vorbește”, a declarat, duminică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la B1, întrebat dacă ne mai putem aștepta la criză de anumite medicamente în farmacii. El a explicat că pot exista situații în care, chiar dacă facturile sunt achitate și contractele sunt în vigoare, anumite medicamente să nu fie disponibile temporar. „Pot exista perioade de o zi, două, trei în care să nu existe pe stoc sau să nu se producă din diferite motive un medicament”, a precizat acesta. Ministrul a dat exemplul crizei serului fiziologic, care apărea anual. „În vara anului trecut am reușit să schimbăm legislația, cu o gândire diferită, și nu a mai existat criza serului fiziologic. Avem acum stocuri suficiente”, a mai spus el. Potrivit ministrului, dacă vor mai apărea discontinuități în 2026, acestea vor fi generate de producători, „nu din cauză legislativă”.
Rogobete: Concediile medicale fictive sunt o formă de fraudare și de căpușare a sistemului
„Concediile medicale fictive sunt o formă de fraudare și de căpușare a sistemului de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, duminică, la B1. „Eu spun public tot ce se întâmplă în sistem, chiar dacă deranjează. Dacă nu recunoaștem problemele și le ascundem sub preș, ele nu vor fi niciodată rezolvate. Inclusiv plecatul la ora 11 de acasă este o formă de căpușare a sistemului public de sănătate. Trimiterea pacientului din spitalul public la cabinetul propriu privat este o formă de căpușare a sistemului de sănătate”, a mai declarat Rogobete. Ministrul a subliniat că, alături de „marea corupție, și mica corupție, care se întâmplă zilnic”, afectează în mod direct resursele din sănătate. „De asta am ajuns să dublăm bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de la 40 de miliarde la 87 în 2025 și în continuare să existe în spitale lipsuri. Nu în toate, dar în continuare există. Am ajuns să avem spitale care nu au fost reașezate și reorganizate și reclasificate de 30 de ani. Avem zone în care nu se ține cont de realitatea anului 2026”, a mai spus ministrul. „Dacă nu schimbăm ceva, sistemul de sănătate se va colapsa. El nu mai poate funcționa așa”, a avertizat Rogobete. Alexandru Rogobete, despre CNAS Ministrul Sănătății a vorbit și despre nevoia reformării modului de finanțare a sistemului, susținând că „adevărata reformă a sistemului de sănătate din România este reforma modului în care este finanțat și în care sunt plătite serviciile medicale”. În acest context, Rogobete a criticat actualul model bazat pe o singură casă de asigurări. „Faptul că avem monopol prin CNAS este un lucru foarte rău pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, pentru că nu există competiție. Neexistând competiție, evident că Casa își face propria politică publică, funcționează după propriile reguli și automat nimeni nu poate intra în competiție cu această casă”. Ministrul a dat exemplul Israelului, unde există patru case de asigurări de sănătate, iar contribuția este colectată la sursă, similar României. Diferența este că pacienții pot alege casa de asigurări. „Competiția între case nu este pe tarif, pentru că tariful este același, ci pe ce oferă în acel tarif: servicii extra, beneficii, pachete suplimentare. Această competiție stimulează și dezvoltă sistemul de sănătate”, a explicat Rogobete. El a precizat că și-ar dori implementarea unui astfel de model și în România, subliniind că reforma finanțării este esențială pentru modernizarea sistemului medical.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Mă aștept să avem un buget cu care sănătatea să poată intra într-o traiectorie normală
„Mă aștept la un buget al sănătății cel puțin egal cu cel executat anul trecut. Mă aștept să avem un buget cu care sănătatea să poată intra într-o traiectorie normală”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, duminică seară, la B1. Rogobete i-a mulțumit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru colaborarea din 2025, despre care spune că a fost „excepțional de bună”. „A înțeles nevoia din sănătate, dovadă că la toate rectificările bugetare sănătatea a fost pe plus. Am primit bani la ambele rectificări bugetare și, pe ultima sută de metri, la finalul anului, am mai primit încă o sumă”, a precizat el. Potrivit ministrului, 2025 este „primul an în care închidem în decembrie fără datorii la farmacii, fără facturi neplătite la furnizorii de servicii medicale”, iar plata concediilor medicale restante a fost recuperată la șase luni. „Asta nu se putea face dacă ministrul Finanțelor nu înțelegea fenomenul și dacă nu exista această colaborare foarte bună dintre noi. Sigur, mai există și disensiuni, dar la finalul zilei linia este una de colaborare foarte bună”, a subliniat ministrul.
Alexandru Rogobete: E pregătită infrastructura pentru strategia națională de genomică / Cum vor beneficia concret românii de pe urma cercetării genomice
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, informează că instituția pe care o reprezintă are ca direcție clară elaborarea unei „strategii naționale de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor”, ca singură soluție pentru ca oamenii să beneficieze în mod real de cercetare. „România investește astăzi în spitale moderne, servicii mai bune și finanțare corectă. În același timp, construim viitorul medicinei: medicina de precizie, bazată pe genomică și tratamente personalizate”, a scris acesta. „Genomica nu este un lux științific” Responsabilitatea mea ca ministru este să răspund nevoilor imediate ale pacienților, dar și să pregătim sistemul pentru tehnologiile care vor transforma profund modul în care prevenim și tratăm bolile. Genomica nu este un lux științific. Este o investiție strategică care permite diagnostic mai corect, prevenție timpurie și terapii adaptate fiecărui pacient”, a scris acesta pe contul său de socializare. Acesta a anunțat că proiectul ROGEN, destinat cercetării genomice din România, „intră în linie dreaptă”. „În acest context, proiectul ROGEN – Dezvoltarea cercetării genomice în România, finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu un buget de peste 422 milioane lei, ajunge într-o etapă decisivă. Infrastructura este pregătită, iar proiectul intră, în sfârșit, în linie dreaptă către rezultate concrete. ROGEN construiește infrastructuri moderne de secvențiere genomicǎ, biobănci și platforme de analiză a datelor, dar mai ales o rețea națională de genomică, care va conecta universități și centre de cercetare într-un sistem coerent și funcțional”, a comentat Rogobete, care a adăugat și ce urmează în viitorul foarte apropiat în privința tratamentului personalizat. Secvențierea genomică a 5.000 de probe „Următoarea etapă este esențială pentru viitorul tratamentului personalizat în România: secvențierea genomicǎ a 5.000 de probe de la persoane prezumtiv sănătoase din întreaga țară monitorizarea pe termen lung a 600 dintre acestea pentru a înțelege cum predispoziția genetică interacționează cu factorii de risc și cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare Aceste date vor permite dezvoltarea unor scoruri de risc personalizate, care vor sprijini o prevenție mai eficientă și intervenții medicale adaptate fiecărui pacient”. Elaborarea strategiei naționale de genomică este o direcție clară a Ministerului Sănătății Din perspectiva ministrului Rogobete, Ministerul Sănătății este pe o traiectorie clară și anume elaborarea unei strategii genomice care să aducă beneficii concrete românilor: „Direcția Ministerului Sănătății este clară: o strategie națională de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor. Doar așa cercetarea se va transforma în beneficii reale pentru oameni”. „Schimbarea reală înseamnă investiții” Ministrul a apreciat în postare eforturile remarcabile ale echipei de cercetători care au făcut posibil proiectul ROGEN: „Felicit echipa proiectului ROGEN și UMF „Carol Davila” pentru efortul de coordonare și implementare. Mulțumesc, de asemenea, domnului prorector dr. Ștefan Bușnatu, consilierul meu onorific, pentru implicarea constantă și expertiza adusă acestui demers strategic. Schimbarea reală în sănătate înseamnă investiții în prezent și construcția inteligentă a viitorului”.
Guvernul schimbă radical finanțarea medicilor de familie din 2026. Plata per serviciu devine dominantă
Actul normativ, inițiat de Ministerul Sănătății, prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, doar 25% din bugetul alocat medicilor de familie va fi direcționat către plata per capita, în timp ce 75% va merge către plata pe serviciu medical efectiv prestat. Schimbare de filozofie în sistemul sanitar Comparativ cu anul 2025, când distribuția fondurilor era de 35% per capita și 65% per serviciu medical, finanțarea medicilor de familie în 2026 marchează o schimbare clară de abordare. Autoritățile urmăresc ca banii publici să fie alocați în funcție de actul medical realizat și de serviciile efectiv oferite pacienților, nu doar de numărul persoanelor înscrise pe listele medicilor de familie. Plata per capita asigura până acum venituri relativ stabile, indiferent de frecvența prezentării pacienților la consultații, în timp ce plata per serviciu recompensa activitatea medicală concretă, precum consultațiile, controalele periodice sau procedurile simple. Noile valori ale punctelor Potrivit notei de fundamentare a ordonanței, noua formulă de finanțare a medicilor de familie se reflectă direct în modificarea valorii punctelor de decontare. Astfel, dacă în 2025 valoarea punctului per capita era de 12 lei, iar cea per serviciu medical de 8 lei, din 1 ianuarie 2026 acestea vor fi ajustate semnificativ. Valoarea punctului per capita scade la 8,2 lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 32%, în timp ce punctul per serviciu medical crește la 10,3 lei, o majorare de circa 29%. Modificările au fost confirmate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și sunt prevăzute în ordinul comun al ministrului Sănătății și al președintelui CNAS nr. 2.339/2.015/2025, publicat pe 31 decembrie 2025 în Monitorul Oficial. Ordonanța de urgență stabilește și direcția pentru anul 2027, când finanțarea medicilor de familie va deveni și mai dependentă de activitatea medicală efectivă. Conform documentului, doar 20% din buget va mai fi alocat plății per capita, iar 80% va fi direcționat către plata per serviciu medical.