Ce spune fostul ministru al Sănătății despre Legea Salarizării. Rogobete: Legea actuală este mai slabă
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, este nemulțumit de Legea Salarizării primită astăzi dinspre Guvern și spune că este mai slabă decât versiunea anterioară. „Colegul de la USR, cei care susțin acest guvern demis până la urmă de atâta timp și cei care susțin aceste reforme, care doar reforme nu sunt, spunea că la Sănătate crește cam cu 2,5 miliarde anvelopa salarială. Este cea mai mare minciună și cea mai mare dezinformare. În proiectul actual al legislației, prin lege, ceea ce este complet absurd, sporurile se plătesc la valoarea minimă, din lege”, a declarat fostul ministru, într-un interviu acordat Antena 3 CNN. Ce se va întâmpla cu salariile din Sănătate Alexandru Rogobete critică dur reforma propusă de executiv și acuză Guvernul de dezinformare. De asemenea, fostul ministru își ridică o întrebare legată de creșterea anvelopei salariale, anunțată de Guvern pentru această lege. „Nu crește nimic. În proiectul de lege probabil crește cu 2,5 miliarde, dar per global scade cu 3,5-4 miliarde. Și atunci unde trebuie să ducă acei bani? Pentru că ni se tot spune așa că proiectul anterior avea o anvelopă de 12 miliarde, că acum trebuie să se ajungă la 8 miliarde bani în plus. Și atunci unde se duc banii în plus? Mi este greu să spun acum. Vă dați seama că noi am primit forma, mă rog, actuala proiectului, varianta 2.0 sau cum se cheamă, care e mai dezastru decât cealaltă”, a adăugat Rogobete. Legea Salarizării, „varianta 2.0” Versiunea elaborată în ultimele săptămâni de ministerul Muncii nu este nici de această dată pe placul social democraților, care amenință în continuare că nu o vor susține în Parlament. Fostul ministru PSD a făcut și calcule, motivându-și astfel alegerea. „Un medic de la universitar care în loc să vadă doi pacienți vede 4-5 și mai are și terapie intensivă, și bloc operator, și sală de operație, și urgențe, și gărzi peste gărzi, da, va pierde în jur de 2.000 de lei la salariu”, a explicat social-democratul. Reforma din domeniul salarizării ar trebui votată până la finalul lunii august de o majoritate parlamentară. În caz contrar, România riscă să piardă bani europeni și, implicit, jalonul aferent Legii Salarizării, care valorează 770 de milioane de euro.
Spitalele din România au 950 de generatoare de rezervă
Ministerul Sănătăţii transmite, joi, că, la nivel naţional, toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene şi soluţii alternative de alimentare, inclusiv pentru secţiile şi structurile medicale exterioare. Datele centralizate arată că unităţile medicale au aproape 950 de grupuri electrogene. Niciun spital public fără curent de rezervă în caz de criză Loading … Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din întreaga țară să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a verifica nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciilor medicale în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Ministerul Sanatatii, marti, 22 ianuarie 2019. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO Datele centralizate arată că unitățile sanitare din România dispun, în total, de 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că verificarea are caracter preventiv și nu a fost determinată de existența unei situații de urgență. „Siguranța pacienților și continuitatea actului medical nu pot depinde de situații neprevăzute. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca o problemă să apară. Această verificare are un caracter strict preventiv. Nu a fost determinată de existența unei situații de urgență, ci de necesitatea de a cunoaște și actualiza din timp resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar. Prevenția înseamnă responsabilitate. Iar în sănătate, responsabilitatea înseamnă să fim pregătiți înainte de a fi nevoie”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii. Ministerul Sănătății a anunțat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și să identifice eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi asigurate în siguranță indiferent de context. Reacția Ministerului Sănătăţii vine în contextul în care, de joi, Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost închisă. (Mai multe detalii AICI)
Ministerul Sănătății: Toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene și soluții alternative de alimentare, în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică
Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din întreaga țară să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a verifica nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciilor medicale în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Datele centralizate arată că unitățile sanitare din România dispun, în total, de 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că verificarea are caracter preventiv și nu a fost determinată de existența unei situații de urgență. „Siguranța pacienților și continuitatea actului medical nu pot depinde de situații neprevăzute. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca o problemă să apară. Această verificare are un caracter strict preventiv. Nu a fost determinată de existența unei situații de urgență, ci de necesitatea de a cunoaște și actualiza din timp resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar”, a declarat Cseke Attila. „Prevenția înseamnă responsabilitate. Iar în sănătate, responsabilitatea înseamnă să fim pregătiți înainte de a fi nevoie”, a adăugat ministrul Sănătății. Ministerul Sănătății a anunțat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și să identifice eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi asigurate în siguranță indiferent de context.
Ministerul Sănătății activează planul pentru caniculă
Ministerul Sănătății a anunțat, prin intermediul unui comunicat postat pe rețelele de socializare, activarea planurilor de măsuri pentru zilele caniculare. Sunt așteptate zile cu până la 40 de grade, iar instituția recomandă populației o hidratare corespunzătoare, evitarea expunerii prelungite la soare și limitarea activităților fizice intense desfășurate în aer liber. Potrivit meteorologilor, după valul de căldură de duminică, luni temperaturile vor fi mai intense și vor persista în vestul, sud-vestul, centrul și nordul țării, iar de marți se va extinde și intensifica în sudul și estul teritoriului. Capitala, la rândul său, se va lupta cu temperaturi incendiare. Potrivit prognozei speciale emise de ANM, temperaturile vor urca treptat până la 38 de grade Celsius și chiar 40 de grade, iar nopțile vor deveni tropicale. În județele Bihor și Arad se ating 39…40 de grade, iar pe Litoral vor fi valori de 27…30 de grade. În Moldova sudică și în nordul Munteniei, maximele se apropie de pragul caniculei. În nordul Moldovei și în Bucovina, temperaturile continuă să crească. La amiază se instalează canicula și temperaturile ajung la 35 de grade la Iași. Ce recomandări au primit oamenii
Rogobete acuză împărțirea cu dedicație a posturilor din spitale: Spitalul Militar Central primește doar patru locuri
Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că autoritățile trebuie să explice criteriile care au stat la baza repartizării posturilor, oferind drept exemplu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, căruia i-au fost alocate 131 de posturi, în timp ce alte spitale județene din centre universitare importante au primit un număr considerabil mai mic. Fostul ministru compară situația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, care ar fi primit 77 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi. Critici privind alocările pentru institutele naționale Rogobete susține că și institutele naționale, care tratează pacienți din întreaga țară, au fost dezavantajate în procesul de repartizare a posturilor. Potrivit acestuia, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” ar fi primit 15 posturi, Institutul Oncologic București – 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24, Institutul Clinic Fundeni – 86, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi. „Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a transmis fostul ministru. Una dintre cele mai dure critici formulate de Rogobete vizează repartizarea posturilor către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, despre care spune că a primit doar patru posturi. În opinia fostului ministru, în actualul context de securitate, cu războiul din Ucraina la granița României, o astfel de decizie ridică semne de întrebare privind strategia autorităților în domeniul sănătății. „Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a scris Rogobete, încheindu-și mesajul cu apelul: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.
Guvernul deblochează aproape 6.900 de posturi în sănătate. Mii de asistenți și medici vor fi angajați
Guvernul a aprobat, în ședința de marți seară, Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice. Decizia permite deblocarea a 6.850,75 posturi în spitale și serviciile de ambulanță, astfel încât procedurile de recrutare să poată începe imediat. Măsura vizează în principal ocuparea posturilor de asistenți medicali, personal medical auxiliar și medici, categorii considerate esențiale pentru funcționarea sistemului sanitar. Peste 6.400 de posturi merg către spitale Potrivit Memorandumului aprobat de Executiv, din totalul posturilor deblocate: 6.452 de posturi sunt destinate spitalelor finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS); 398,75 de posturi vor fi ocupate în cadrul Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Autoritățile spun că măsura urmărește reducerea deficitului de personal din unitățile sanitare și asigurarea continuității actului medical. Ce posturi vor fi scoase la concurs Distribuția posturilor aprobate de Guvern este următoarea: 2.593 de posturi pentru asistenți medicali; 2.567 de posturi pentru personal medical auxiliar, inclusiv infirmieri și brancardieri; 1.433,75 de posturi pentru medici; 257 de posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni. Cea mai mare parte a locurilor vacante vizează personalul care asigură activitatea de zi cu zi în spitale și în serviciile de ambulanță. Cseke Attila: Este un pas important pentru echilibrarea resursei umane Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că aprobarea Memorandumului reprezintă o măsură necesară pentru funcționarea sistemului medical. „Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate și pentru asigurarea continuității actului medical în unitățile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susținerea personalului medical și pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă și fermă”, a afirmat ministrul interimar al Sănătății. În urma deciziei adoptate de Guvern, spitalele și serviciile de ambulanță pot demara imediat concursurile pentru ocuparea posturilor vacante.
Ministerul Sănătății propune deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar. Cele mai multe sunt pentru asistenți medicali și personal auxiliar
Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi urmează să fie transmis în circuitul de avizare. Potrivit ministerului, măsura are ca scop acoperirea deficitului de personal din spitale și serviciile de ambulanță, în funcție de nevoile identificate și de complexitatea activității desfășurate de fiecare unitate sanitară. Peste 7.300 de locuri pentru spitale Din totalul celor 7.805,5 posturi propuse pentru deblocare, 7.360 sunt destinate spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, a autorităților administrației publice locale și a altor rețele sanitare. Repartizarea acestora este următoarea: 1.336 posturi pentru medici; 2.923 posturi pentru asistenți medicali; 2.823 posturi pentru personal auxiliar, precum infirmiere și brancardieri; 278 posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni medicali. Alte 445,5 posturi sunt destinate Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Prioritate pentru ambulanță, psihiatrie și penitenciare Ministerul Sănătății precizează că a aprobat integral solicitările venite din partea Serviciilor de Ambulanță Județene, a spitalelor de psihiatrie și maximă siguranță, precum și a unităților sanitare din sistemul penitenciar. Potrivit instituției, aceste domenii au fost prioritizate din cauza specificului activității și a necesității de a asigura continuitatea serviciilor medicale. În același timp, spitalele care tratează cazuri complexe și desfășoară activități medicale cu un grad ridicat de dificultate au primit un număr mai mare de posturi, în timp ce unitățile cu activitate redusă au beneficiat de o alocare adaptată necesităților identificate în urma analizei. Ministerul pregătește organizarea concursurilor Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, afirmă că resursa umană reprezintă fundamentul funcționării sistemului medical. „Așa cum am mai spus, un sistem de sănătate puternic începe cu oamenii care îl țin în picioare. De aceea, voi continua să susțin profesioniștii din sănătate și măsurile care duc la servicii medicale mai bune pentru pacienți”, a declarat ministrul interimar. Ministerul Sănătății anunță că Memorandumul privind aprobarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice a fost transmis în circuitul de avizare, urmând ca, după aprobarea acestuia, instituțiile sanitare să poată demara procedurile de recrutare.
Rogobete îi cere lui Bolojan să plece acasă: Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit
Potrivit fostului ministru al Sănătății, deputatul PSD Alexandru Rogobete, România a avut nevoie de 36 de ani pentru a construi primele spitale noi, iar investițiile de miliarde în infrastructură sunt inutile fără personal medical adecvat nevoilor sistemului sanitar. „Am construit degeaba toate aceste spitale și s-au investit degeaba peste 12 miliarde de lei în ultimii patru ani în infrastructura spitalicească dacă nu angajăm personal suficient”, a transmis sâmbătă Alexandru Rogobete. Rogobete contestă calculul necesarului de personal din sănătate Deputatul PSD contestă cifra de 26.000 de angajați vehiculată de Ilie Bolojan ca necesar de personal în sistemul de sănătate. Rogobete susține că necesarul de resurse umane nu poate fi stabilit printr-un singur tabel care are ca obiectiv reducerea deficitului. „Nu putem privi nevoia de resursă umană din sănătate într-un singur tabel care are un singur obiectiv, și anume de a reduce deficitul. Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit”, i-a transmis Rogobete premierului interimar. Fostul ministru susține că politica de reducere a deficitului și limitarea angajărilor în sistemul sanitar afectează funcționarea spitalelor și îi cere lui Ilie Bolojan să plece de la conducerea Guvernului. „Spitalele astea noi au nevoie să fie însuflețite. Ca să poată fi însuflețite, vă rog, eliberați România și plecați acasă”, a transmis Rogobete. „Pentru gloria dumneavoastră de a vă lăuda că a scăzut deficitul, ați slăbit unul dintre cele mai importante sisteme – sistemul de sănătate”, a mai afirmat fostul ministru. Potrivit acestuia, reducerea deficitului a fost pusă înaintea nevoilor sistemului de sănătate. România traversează o perioadă în care „copiii mor pe listele de așteptare” din cauza lipsei personalului medical, spune deputatul PSD. Alexandru Rogobete a fost ministrul Sănătății în Guvernul condus de Ilie Bolojan până în aprilie 2026, când și-a depus demisia alături de ceilalți miniștri social-democrați, după retragerea sprijinului politic acordat premierului de către PSD.
Secția de Medicină Internă de la Spitalul Floreasca își suspendă activitatea din 1 august, după un control DSP / Spitalul a fost amendat cu 25.000 de lei
Suspendarea activității secției de Medicină Internă a fost decisă de conducerea spitalului pentru a permite punerea în aplicare a măsurilor dispuse de Direcția de Sănătate Publică București și de Ministerul Sănătății. Potrivit documentelor interne, începând cu 1 august secția nu va mai face internări, iar pacienții vor fi redirecționați către alte spitale din Capitală, partenere ale unității. Controlul DSP a constatat că structura în care funcționează secția nu mai corespunde autorizației sanitare de funcționare, după modificări care nu au fost comunicate autorităților sanitare. Pentru această neregulă, inspectorii au aplicat și o amendă în valoare de 25.000 de lei. Vor fi lucrări de igienizare Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a dispus remedierea tuturor deficiențelor într-un termen de 30 de zile. Printre măsurile impuse se numără actualizarea structurii spitalului astfel încât aceasta să corespundă situației reale, amenajarea unei săli de pansamente, finalizarea lucrărilor de renovare, extinderea unor spații pentru respectarea normelor sanitare și reorganizarea circuitelor funcționale. Potrivit unei decizii semnate de managerul spitalului, Andrei Bogdan Zidaru, în perioada suspendării vor fi efectuate lucrări de igienizare și dezinfecție terminală, reorganizarea spațiilor și pregătirea secției pentru reluarea activității în condiții conforme cu cerințele de autorizare și de siguranță a pacienților. Când va fi reluată activitatea Ministerul Sănătății a anunțat că, la expirarea termenului de 30 de zile, inspectorii vor reveni la Spitalul Floreasca pentru a verifica dacă toate măsurile dispuse au fost implementate și dacă secția poate primi din nou autorizația necesară funcționării în condiții normale. Suspendarea activității Secției de Medicină Internă intervine într-un context în care Spitalul Floreasca s-a aflat în ultimii ani în centrul mai multor controale și verificări ale Ministerului Sănătății. În 2025, autoritățile au dispus măsuri și sancțiuni în urma neregulilor constatate la Compartimentul pentru Arși, inclusiv suspendarea temporară a internărilor și aplicarea unor amenzi, după identificarea unor deficiențe privind condițiile de funcționare și controlul infecțiilor.
Ministerul Sănătății a inițiat procedura pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante în spitale
Ministerul Sănătății a anunțat marți, într-un comunicat de presă, că a transmis în circuitul de avizare un memorandum pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante din spitale. Concret, prin acest memorandum, se propune deblocarea ocupării a 7.621 de posturi vacante, respectiv: 1.910 posturi pentru medici, 2.955 posturi pentru asistenți medicali, 2.261 posturi pentru personal auxiliar sanitar, 436 posturi pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare, 59 posturi pentru personal de cercetare. „Este un demers necesar pentru întărirea echipelor medicale din spitale, reducerea presiunii asupra personalului existent și asigurarea continuității serviciilor medicale pentru pacienți”, se arată în comunicatul de presă. Memorandumul, elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare Ministerul precizează că memorandumul a fost elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare, dar ținând cont de analiza necesarului real de personal, pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului medical. „Un sistem de sănătate performant are nevoie de profesioniști dedicați și de echipe medicale complete. Fără medici, asistenți medicali și personal medical suficient, spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă, iar presiunea asupra celor care lucrează deja în sistem devine tot mai mare. Prin acest demers, îmi reafirm angajamentul de a susține unitățile sanitare și echipele medicale, astfel încât pacienții să primească servicii medicale de calitate”, a spus ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Dacă memorandumul va fi aprobat, spitalele publice vor putea începe organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi. Ministerul Sănătății scoate la concurs zeci de posturi la DSP și Serviciile de Ambulanță Informația vine după ce la începutul lunii iunie, Ministerul Sănătății a anunțat organizarea de zeci de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Direcții de Sănătate Publică, Serviciile de Ambulanță și două instituții naționale. De asemenea, sunt lansate procese de selecție pentru noi manageri în șapte spitale și institute medicale. „Măsura vizează ocuparea a 29 de funcții de conducere din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, precum și a 42 funcții de manager general ale Serviciului de Ambulanță București–Ilfov și ale serviciilor de ambulanță județene, precum și ocuparea prin concurs a posturilor de președinte și vicepreședinte Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și director general al Institutul Național de Transfuzie Sanguină „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Sănătății în luna iunie.