Întârzieri la plățile constructorilor Spitalului Regional Craiova. Rogobete: Au continuat să muncească. Stadiul construcției a depășit 25%
Constructorii Spitalului Regional de Urgență Craiova au continuat să lucreze chiar și atunci când plățile nu au fost făcute la timp, a precizat Alexandru Rogobete într-o postare pe rețelele sociale. Potrivit fostului ministru, proiectul este realizat în proporție de peste 25%, iar pe șantier lucrează, în medie, peste 600 de persoane. „Vreau să felicit și să le mulțumesc constructorilor care au continuat să muncească inclusiv în perioade dificile și în care plățile nu au venit întotdeauna la timp. Efortul lor trebuie apreciat și respectat”, a scris deputatul PSD. Rogobete: Investițiile nu trebuie oprite. Trebuie accelerate Social-democratul a subliniat că investițiile în infrastructura medicală trebuie să continue, indiferent de situația politică și economică. „De aceea, într-o perioadă economică dificilă, investițiile nu trebuie oprite. Trebuie accelerate. Economia poate fi repornită prin investiții și prin infuzia de capital european, public și privat”, a transmis Rogobete, explicând că realizarea unui spital generează activitate economică prin locurile de muncă, materialele și echipamentele necesare construcției, dar și prin personalul și tehnologia medicală care vor fi utilizate ulterior. Fostul ministru a amintit că etapa de pregătire care a permis începerea efectivă a proiectului a fost demarată în 2023. La acea vreme, ministrul Sănătății era Alexandru Rafila, iar Alexandru Rogobete ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății. „România are nevoie de continuitate pentru marile proiecte, indiferent de schimbările și instabilitatea politică”, a precizat Rogobete. În ce stadiu se află construcția spitalului Infrastructura Spitalului Regional Craiova este realizată în proporție de peste 94%, iar suprastructura, respectiv partea clădirii aflată deasupra solului, a depășit 54%. Lucrările de amenajare a spațiilor interioare au început, iar cele de arhitectură au depășit 8%. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), lucrările se desfășoară simultan la mai multe niveluri ale clădirii. Subsolul este realizat în proporție de 95%, demisolul în proporție de 93%, iar parterul a ajuns la 91%. Construcția este realizată de asocierea formată din Construcții Erbașu, Concelex, CON-A și Bog’Art. Investiție de peste 738 de milioane de euro Spitalul Regional de Urgență Craiova urmează să aibă 852 de paturi, dintre care 807 pentru spitalizare continuă și 45 pentru spitalizare de zi. Unitatea va fi organizată în șase centre medicale și va dispune de un heliport cu acces direct către Unitatea de Primiri Urgențe (UPU). Potrivit constructorilor, viitorul spital este proiectat pentru a trata peste 250.000 de pacienți anual și va deservi regiunea de sud-vest a României. Valoarea investiției depășește 738 de milioane de euro. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Sănătate 2021–2027, de la bugetul de stat și printr-un împrumut de 368 de milioane de euro acordat României de Banca Europeană de Investiții. Beneficiarul proiectului este Ministerul Sănătății, prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.
Oana Gheorghiu, mesaj după propunerea pentru Ministerul Sănătății. Ce lecții a învățat pe holurile spitalelor
„Cele mai importante lecții despre sistemul de sănătate din România nu le-am învățat din studii, rapoarte sau din programe de guvernare. Le-am învățat pe holurile spitalelor”, a transmis Gheorghiu, sâmbătă seara, pe Facebook. Aceasta spune că a cunoscut sistemul de sănătate prin intermediul pacienților și al cadrelor medicale. „Le-am învățat de la mamele care dormeau lângă patul copilului lor, ghemuite pe un scaun, căutând cu disperare soluții și rugându-se pentru un miracol. Le-am învățat de la miile de pacienți care așteptau, uneori prea mult, un diagnostic, un tratament și șansa de a se face bine. Le-am învățat de la medicii care rămâneau mult după încheierea programului și de la asistentele care țineau în picioare o secție întreagă, cu doar jumătate din personalul necesar”, a afirmat Gheorghiu. „Am cunoscut oameni care au învins boala și am cunoscut oameni pe care i-am pierdut în fața bolii. Am privit suferința în ochi și am simțit frustrarea de a vedea că, după atâția ani de democrație, sistemul nostru de sănătate este încă măcinat de probleme grave”, a mai transmis aceasta. Peste 30 de proiecte pentru spitalele publice Oana Gheorghiu afirmă că, în cei 15 ani dedicați societății civile, a fost implicată, alături de colegele sale, în peste 30 de proiecte de construire, renovare și dotare a spitalelor publice. „Împreună cu peste 350.000 de oameni și 8.000 de companii care au donat, am construit un spital de 12.000 de metri pătrați, în care peste 3.500 de copii au fost tratați încă din primul an”, a spus ea. Gheorghiu mai afirmă că a contribuit la amenajarea unor camere sterile care au triplat capacitatea de transplant a României, la refacerea unor secții de oncologie pediatrică și la construirea unor spitale modulare de terapie intensivă în timpul pandemiei. De ce a acceptat propunerea „Acesta este contextul în care am acceptat propunerea de a face parte din cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Nu pentru o funcție vremelnică și nici din ambiție personală. Viața mea era, de altfel, mult mai liniștită înainte să intru în politică”, a transmis ea. Oana Gheorghiu spune că a acceptat propunerea pentru că, în opinia sa, problemele sistemului sanitar nu mai pot fi lăsate să depindă de situații excepționale. „Am acceptat pentru că știu că nu există miracolele și, într-o țară normală la cap, viața unui copil, a unui părinte ori a unui bunic nu trebuie să depindă de un miracol”, a afirmat aceasta. „Pacientul” trebuie să fie în centrul deciziilor În mesajul său, Gheorghiu vorbește și despre prioritățile pe care le-ar avea în cazul în care va ajunge la conducerea Ministerului Sănătății. „Dacă vrem spitale moderne și curate, atunci trebuie să le construim și să le administrăm corect. Dacă vrem medici, asistente, infirmiere și brancardieri bine pregătiți, atunci trebuie să-i respectăm pe măsura muncii și a responsabilității lor. Dacă vrem să vindecăm sistemul de sănătate, atunci trebuie să așezăm pacientul în centrul fiecărei decizii”, a transmis aceasta. „Acestea sunt gândurile cu care am acceptat propunerea de a prelua mandatul de ministră a Sănătății. Indiferent de deznodământul zilelor următoare, sănătatea României nu mai poate aștepta miracole. Este timpul să le facem să se întâmple”, a încheiat Oana Gheorghiu. Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.
Noul centru de Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat. Investiție de peste 50 de milioane de euro, 105 paturi și șase săli de operație
Centru Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat, iar investiția depășește 50 de milioane de euro. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fonduri publice naționale și contribuție proprie, a transmis Ministerul Sănătății. Potrivit Ministerului Sănătății, noua unitate va crește capacitatea sistemului medical de a trata pacienți cu afecțiuni neurochirurgicale și vasculo-cerebrale complexe. Cseke Attila: „În neurochirurgie, fiecare minut contează” „Sunt onorat să mă aflu aici, după mai bine de 5 ani de la momentul în care am făcut primul pas și am promovat actul normativ pentru ca acest proiect să devină realitate. În neurochirurgie și în patologia vasculo-cerebrală, fiecare minut contează. Pentru un pacient aflat într-o urgență neurologică, timpul poate face diferența dintre recuperare și dizabilitate. Uneori, poate face diferența dintre viață și moarte”, a declarat Cseke Attila la inaugurarea centrului. Ministrul interimar al Sănătății a spus că investiția nu înseamnă doar o clădire și echipamente noi, ci și șansa pacienților de a primi tratament rapid. „De aceea, aceasta nu este doar o investiție în clădiri, echipamente și infrastructură. Este o investiție în șansa oamenilor de a fi tratați la timp și la standardele medicinei moderne. Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie reprezintă o investiție majoră pentru Cluj, pentru Transilvania și pentru sistemul medical românesc. Este infrastructura de care medicina de înaltă specializare are nevoie și, mai ales, infrastructura pe care pacientul o merită. Este și dovada că proiectele cu finanțare din PNRR se finalizează”, a adăugat Cseke Attila. Noul centru are 105 paturi, dintre care 79 pentru neurochirurgie și 26 pentru terapie intensivă, precum și șase săli de operație. Unitatea dispune și de un compartiment de neurochirurgie pediatrică, unde vor putea fi tratați pacienți de la nou-născuți până la adulți. Pentru diagnostic și intervenții, centrul este dotat cu aparat RMN, computer tomograf multistrat și angiograf. Clădirea include și spații pentru imagistică, sterilizare, urgențe, consultații în ambulatoriu și kinetoterapie. Secția de terapie intensivă este organizată în boxe cu două sau trei paturi, pentru supravegherea permanentă a pacienților aflați în stare critică. Centrul a fost realizat prin recompartimentarea sediului Clinicii de Medicină a Muncii și Boli Profesionale și prin construirea unui corp nou. Noua unitate include și un amfiteatru destinat pregătirii studenților și medicilor rezidenți. Potrivit Ministerului Sănătății, centrul va deservi atât pacienții din Cluj, cât și pe cei din județele regiunii Nord-Vest. În prezent sunt în desfășurare procedurile de operaționalizare, iar unitatea urmează să fie pregătită pentru primirea pacienților.
Ce spune fostul ministru al Sănătății despre Legea Salarizării. Rogobete: Legea actuală este mai slabă
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, este nemulțumit de Legea Salarizării primită astăzi dinspre Guvern și spune că este mai slabă decât versiunea anterioară. „Colegul de la USR, cei care susțin acest guvern demis până la urmă de atâta timp și cei care susțin aceste reforme, care doar reforme nu sunt, spunea că la Sănătate crește cam cu 2,5 miliarde anvelopa salarială. Este cea mai mare minciună și cea mai mare dezinformare. În proiectul actual al legislației, prin lege, ceea ce este complet absurd, sporurile se plătesc la valoarea minimă, din lege”, a declarat fostul ministru, într-un interviu acordat Antena 3 CNN. Ce se va întâmpla cu salariile din Sănătate Alexandru Rogobete critică dur reforma propusă de executiv și acuză Guvernul de dezinformare. De asemenea, fostul ministru își ridică o întrebare legată de creșterea anvelopei salariale, anunțată de Guvern pentru această lege. „Nu crește nimic. În proiectul de lege probabil crește cu 2,5 miliarde, dar per global scade cu 3,5-4 miliarde. Și atunci unde trebuie să ducă acei bani? Pentru că ni se tot spune așa că proiectul anterior avea o anvelopă de 12 miliarde, că acum trebuie să se ajungă la 8 miliarde bani în plus. Și atunci unde se duc banii în plus? Mi este greu să spun acum. Vă dați seama că noi am primit forma, mă rog, actuala proiectului, varianta 2.0 sau cum se cheamă, care e mai dezastru decât cealaltă”, a adăugat Rogobete. Legea Salarizării, „varianta 2.0” Versiunea elaborată în ultimele săptămâni de ministerul Muncii nu este nici de această dată pe placul social democraților, care amenință în continuare că nu o vor susține în Parlament. Fostul ministru PSD a făcut și calcule, motivându-și astfel alegerea. „Un medic de la universitar care în loc să vadă doi pacienți vede 4-5 și mai are și terapie intensivă, și bloc operator, și sală de operație, și urgențe, și gărzi peste gărzi, da, va pierde în jur de 2.000 de lei la salariu”, a explicat social-democratul. Reforma din domeniul salarizării ar trebui votată până la finalul lunii august de o majoritate parlamentară. În caz contrar, România riscă să piardă bani europeni și, implicit, jalonul aferent Legii Salarizării, care valorează 770 de milioane de euro.
Spitalele din România au 950 de generatoare de rezervă
Ministerul Sănătăţii transmite, joi, că, la nivel naţional, toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene şi soluţii alternative de alimentare, inclusiv pentru secţiile şi structurile medicale exterioare. Datele centralizate arată că unităţile medicale au aproape 950 de grupuri electrogene. Niciun spital public fără curent de rezervă în caz de criză Loading … Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din întreaga țară să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a verifica nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciilor medicale în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Ministerul Sanatatii, marti, 22 ianuarie 2019. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO Datele centralizate arată că unitățile sanitare din România dispun, în total, de 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că verificarea are caracter preventiv și nu a fost determinată de existența unei situații de urgență. „Siguranța pacienților și continuitatea actului medical nu pot depinde de situații neprevăzute. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca o problemă să apară. Această verificare are un caracter strict preventiv. Nu a fost determinată de existența unei situații de urgență, ci de necesitatea de a cunoaște și actualiza din timp resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar. Prevenția înseamnă responsabilitate. Iar în sănătate, responsabilitatea înseamnă să fim pregătiți înainte de a fi nevoie”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii. Ministerul Sănătății a anunțat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și să identifice eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi asigurate în siguranță indiferent de context. Reacția Ministerului Sănătăţii vine în contextul în care, de joi, Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost închisă. (Mai multe detalii AICI)
Ministerul Sănătății: Toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene și soluții alternative de alimentare, în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică
Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din întreaga țară să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a verifica nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciilor medicale în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Datele centralizate arată că unitățile sanitare din România dispun, în total, de 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că verificarea are caracter preventiv și nu a fost determinată de existența unei situații de urgență. „Siguranța pacienților și continuitatea actului medical nu pot depinde de situații neprevăzute. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca o problemă să apară. Această verificare are un caracter strict preventiv. Nu a fost determinată de existența unei situații de urgență, ci de necesitatea de a cunoaște și actualiza din timp resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar”, a declarat Cseke Attila. „Prevenția înseamnă responsabilitate. Iar în sănătate, responsabilitatea înseamnă să fim pregătiți înainte de a fi nevoie”, a adăugat ministrul Sănătății. Ministerul Sănătății a anunțat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și să identifice eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi asigurate în siguranță indiferent de context.
Ministerul Sănătății activează planul pentru caniculă
Ministerul Sănătății a anunțat, prin intermediul unui comunicat postat pe rețelele de socializare, activarea planurilor de măsuri pentru zilele caniculare. Sunt așteptate zile cu până la 40 de grade, iar instituția recomandă populației o hidratare corespunzătoare, evitarea expunerii prelungite la soare și limitarea activităților fizice intense desfășurate în aer liber. Potrivit meteorologilor, după valul de căldură de duminică, luni temperaturile vor fi mai intense și vor persista în vestul, sud-vestul, centrul și nordul țării, iar de marți se va extinde și intensifica în sudul și estul teritoriului. Capitala, la rândul său, se va lupta cu temperaturi incendiare. Potrivit prognozei speciale emise de ANM, temperaturile vor urca treptat până la 38 de grade Celsius și chiar 40 de grade, iar nopțile vor deveni tropicale. În județele Bihor și Arad se ating 39…40 de grade, iar pe Litoral vor fi valori de 27…30 de grade. În Moldova sudică și în nordul Munteniei, maximele se apropie de pragul caniculei. În nordul Moldovei și în Bucovina, temperaturile continuă să crească. La amiază se instalează canicula și temperaturile ajung la 35 de grade la Iași. Ce recomandări au primit oamenii
Rogobete acuză împărțirea cu dedicație a posturilor din spitale: Spitalul Militar Central primește doar patru locuri
Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că autoritățile trebuie să explice criteriile care au stat la baza repartizării posturilor, oferind drept exemplu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, căruia i-au fost alocate 131 de posturi, în timp ce alte spitale județene din centre universitare importante au primit un număr considerabil mai mic. Fostul ministru compară situația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, care ar fi primit 77 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi. Critici privind alocările pentru institutele naționale Rogobete susține că și institutele naționale, care tratează pacienți din întreaga țară, au fost dezavantajate în procesul de repartizare a posturilor. Potrivit acestuia, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” ar fi primit 15 posturi, Institutul Oncologic București – 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24, Institutul Clinic Fundeni – 86, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi. „Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a transmis fostul ministru. Una dintre cele mai dure critici formulate de Rogobete vizează repartizarea posturilor către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, despre care spune că a primit doar patru posturi. În opinia fostului ministru, în actualul context de securitate, cu războiul din Ucraina la granița României, o astfel de decizie ridică semne de întrebare privind strategia autorităților în domeniul sănătății. „Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a scris Rogobete, încheindu-și mesajul cu apelul: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.
Guvernul deblochează aproape 6.900 de posturi în sănătate. Mii de asistenți și medici vor fi angajați
Guvernul a aprobat, în ședința de marți seară, Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice. Decizia permite deblocarea a 6.850,75 posturi în spitale și serviciile de ambulanță, astfel încât procedurile de recrutare să poată începe imediat. Măsura vizează în principal ocuparea posturilor de asistenți medicali, personal medical auxiliar și medici, categorii considerate esențiale pentru funcționarea sistemului sanitar. Peste 6.400 de posturi merg către spitale Potrivit Memorandumului aprobat de Executiv, din totalul posturilor deblocate: 6.452 de posturi sunt destinate spitalelor finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS); 398,75 de posturi vor fi ocupate în cadrul Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Autoritățile spun că măsura urmărește reducerea deficitului de personal din unitățile sanitare și asigurarea continuității actului medical. Ce posturi vor fi scoase la concurs Distribuția posturilor aprobate de Guvern este următoarea: 2.593 de posturi pentru asistenți medicali; 2.567 de posturi pentru personal medical auxiliar, inclusiv infirmieri și brancardieri; 1.433,75 de posturi pentru medici; 257 de posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni. Cea mai mare parte a locurilor vacante vizează personalul care asigură activitatea de zi cu zi în spitale și în serviciile de ambulanță. Cseke Attila: Este un pas important pentru echilibrarea resursei umane Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că aprobarea Memorandumului reprezintă o măsură necesară pentru funcționarea sistemului medical. „Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate și pentru asigurarea continuității actului medical în unitățile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susținerea personalului medical și pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă și fermă”, a afirmat ministrul interimar al Sănătății. În urma deciziei adoptate de Guvern, spitalele și serviciile de ambulanță pot demara imediat concursurile pentru ocuparea posturilor vacante.
Ministerul Sănătății propune deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar. Cele mai multe sunt pentru asistenți medicali și personal auxiliar
Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi urmează să fie transmis în circuitul de avizare. Potrivit ministerului, măsura are ca scop acoperirea deficitului de personal din spitale și serviciile de ambulanță, în funcție de nevoile identificate și de complexitatea activității desfășurate de fiecare unitate sanitară. Peste 7.300 de locuri pentru spitale Din totalul celor 7.805,5 posturi propuse pentru deblocare, 7.360 sunt destinate spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, a autorităților administrației publice locale și a altor rețele sanitare. Repartizarea acestora este următoarea: 1.336 posturi pentru medici; 2.923 posturi pentru asistenți medicali; 2.823 posturi pentru personal auxiliar, precum infirmiere și brancardieri; 278 posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni medicali. Alte 445,5 posturi sunt destinate Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Prioritate pentru ambulanță, psihiatrie și penitenciare Ministerul Sănătății precizează că a aprobat integral solicitările venite din partea Serviciilor de Ambulanță Județene, a spitalelor de psihiatrie și maximă siguranță, precum și a unităților sanitare din sistemul penitenciar. Potrivit instituției, aceste domenii au fost prioritizate din cauza specificului activității și a necesității de a asigura continuitatea serviciilor medicale. În același timp, spitalele care tratează cazuri complexe și desfășoară activități medicale cu un grad ridicat de dificultate au primit un număr mai mare de posturi, în timp ce unitățile cu activitate redusă au beneficiat de o alocare adaptată necesităților identificate în urma analizei. Ministerul pregătește organizarea concursurilor Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, afirmă că resursa umană reprezintă fundamentul funcționării sistemului medical. „Așa cum am mai spus, un sistem de sănătate puternic începe cu oamenii care îl țin în picioare. De aceea, voi continua să susțin profesioniștii din sănătate și măsurile care duc la servicii medicale mai bune pentru pacienți”, a declarat ministrul interimar. Ministerul Sănătății anunță că Memorandumul privind aprobarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice a fost transmis în circuitul de avizare, urmând ca, după aprobarea acestuia, instituțiile sanitare să poată demara procedurile de recrutare.