Secretar de stat în Ministerul Transporturilor avertizează: Trei conexiuni esențiale lipsesc din proiectul A0. Un exemplu clar de neglijență administrativă
„Autostrada de centură București A0 Nord: 3 conexiuni esențiale lipsesc din proiectul autostrăzii. La 3 ani de la semnarea contractului, niciunul dintre cele 3 noduri rutiere de la Mogoșoaia, Corbeanca și Bâcu nu este inclus integral în proiect”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de oficialul din minister. Cosma a spus că niciunul dintre cele trei noduri rutiere de la Mogoșoaia, Corbeanca și Bâcu nu este inclus integral în proiectul autostrăzii si a criticat CNAIR pentru „neglijență administrativă și de lipsă de anticipare în gestionare”, afirmând: „Să descoperi cu doar câteva luni înainte de finalizarea lucrărilor că o autostradă de peste 20 km riscă să rămână fără conexiuni funcționale către comunitățile pe care trebuie să le deservească este complet inacceptabil”. Acesta a explicat și stadiul celor trei noduri rutiere care trebuiau incluse în proiect. Nodul rutier de la Bâcu a fost complet omis din contractul inițial și face în prezent obiectul unui proiect separat, aflat abia în etapa studiului de fezabilitate. La Chitila, bretelele nodului modificat nu ajung până la DN7, iar realizarea sensurilor giratorii necesare conectării la rețeaua existentă de drumuri urmează să fie licitată separat. În cazul Mogoșoaiei, sensul giratoriu care ar trebui să asigure legătura cu DN1A este inclus în proiectul Centurii Buftea, cu termen de finalizare estimat pentru anul 2027. „Am solicitat de urgență CNAIR și constructorului să identifice soluții provizorii pentru toate cele trei puncte de conectare”, mai spune oficialul. Pentru zona Mogoșoaia s-a agreat deja prioritizarea lucrărilor cu constructorul variantei ocolitoare Buftea. În paralel, constructorul autostrăzii A0 a înaintat o propunere pentru realizarea unei bretele și a unui sens giratoriu provizoriu în DN1A.
Victorie de etapă pentru Cristian Pistol și CNAIR împotriva lui Miruță. Cele 5 proiecte de infrastructură care făceau obiectul ordinului de ministru rămân la CNAIR
Curtea de Apel București a admis cererea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) privind suspendarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Radu Miruță privind transferul a cinci proiecte de infrastructură la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Sursa: Ministerul Justiției/Portalul Instanțelor de Judecată CNAIR a înregistrat procesul împotriva Ministerului Transporturilor la Curtea de Apel București în cursul zilei de marți, 19 mai, după cum arată portalul instanțelor de judecată, având ca oibect „suspendare executare act administrativ Ordin 475/2026”, pe care trebuia să-l pună în aplicare până cel târziu miercuri, 20 mai. Ordinul lui Miruță, cinci proiecte în centrul disputei Pe 5 mai a fost emis Ordinul 475/2026 al Ministrulu Transporturilor, Radu Miruță, semnat de secretarul de stat responsabil cu infrastructura rutieră, Horațiu Cosma, care a dispus ca în termen de 15 zile, adică până la data de 20 mai, CNAIR să întocmească protocoalele de predare a 5 proiecte – DEx Oradea – Arad, Autostrada București – Alexandria, secțiunea Făgăraș – Brașov a Autostrăzii Sibiu – Brașov, varianta ocolitoare Techirghiol și podul Giurgiu – Ruse II. Ordinul a fost dat în baza OUG 55/2016, ce prevede transferarea etapizată în termen de 3 ani a tuturor proiectelor din portofoliul CNAIR către CNIR, companie anume înființată să le preia și să le implementeze. Ministrul „nu i-a consultat în prealabil” pe cei de la CNAIR Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, împreună cu 5 directori adjuncți au înregistrat la Ministerul Transporturilor o plângere prealabilă prin care cereau revocarea Ordinului de Ministru. Cristian Pistol În motivarea plângerii prealabile, cei 6 directori ai CNAIR au acuzat că Ministerul a emis ordinul respectiv „fără consultarea prealabilă” a companiei, că termenul de încheiere a protocoalelor de predare a proiectelor către CNAIR este „imposibil de respectat”, că CNIR are mai puțini angajați decât CNAIR și, prin urmare, ar putea să apară riscul de blocare a proiectelor. „În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiție ordinul” În reacție, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a acuzat conducerea CNAIR că blochează transferul către CNIR a cinci mari proiecte de infrastructură estimate la aproximativ 10 miliarde de euro, deși termenul legal pentru predare a expirat. „Astăzi se împlineşte termenul legal de 15 zile pentru predarea acestor proiecte la CNIR. În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiţie ordinul de ministru de transfer al proiectelor. Această tentativă de tergiversare nu suspendă obligaţia legală de a-l pune în executare”, a scris Horaţiu Cosma pe Facebook. Oficialul susține că refuzul directorului general al CNAIR de a pune în aplicare ordinul de ministru va produce „întârzieri artificiale, gratuite și perfect evitabile” și a avertizat că România riscă să piardă unele fonduri europene din PNRR. Horațiu Cosma a acuzat CNAIR de întârzieri de ani de zile Secretarul de stat a prezentat și situația actuală a proiectelor care urmează să fie transferată către CNIR. Potrivit lui Cosma, licitațiile pentru Alternativa Techirghiol și pentru studiul de fezabilitate al celui de-al doilea pod peste Dunăre de Giurgiu întârzie de aproximativ doi ani. De asemenea, pentru sectorul Făgăraș-Brașov nu au fost finalizate studiile de fezabilitate, iar pentru Autostrada București-Alexandria studiul este întârziat deja cu doi ani. „La drumul expres Arad – Oradea situaţia este şi mai absurdă: există constructori gata să intre în şantier mâine, însă după ce în bugetul naţional pe anul 2026 CNAIR a cerut zero lei pentru proiect, tot directorul Pistol a dat ordinul de începere a lucrărilor tocmai în aprilie 2027”, a mai spus Horațiu Cosma. Cum a reacţionat Cristian Pistol la declaraţiile secretarului de stat „Am citit cu stupefacție declarația domnului secretar de stat Cosma privind litigiul CNAIR – Pizzarotti”, a scris Cristian Pistol pe Facebook. „Faptele sunt următoarele: în anul 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la orice alte pretenții. Acordul a fost redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Tribunalul Arbitral a ales să ignore acest acord, pe motive procedurale pe care CNAIR le contestă la Curtea de Apel București. Aceste date i-au fost transmise domnului Horațiu Cosma, în data de 18 mai 2026, chiar la solicitarea sa telefonică. În plus, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare detaliată de 13 pagini cu situația completă a dosarului. Este îngrijorător însă ca la câteva ore după primirea informării, în calitate de reprezentant al unei autorități publice, același domn Cosma a declarat în mass-media că acordul CNAIR este „o hârtie igienică.” Este legitim să ne întrebăm cum servește interesul public discreditarea în presă, de către un secretar de stat, a poziției juridice a statului român, într-un litigiu activ în care CNAIR apără banii contribuabililor? Constructorul Pizzarotti citește aceste declarații. Avocații lor le vor folosi în instanță. Asta în condițiile în care CNAIR a acționat cu bună-credință, în conformitate cu prevederile legale și contractuale. Vă anunț domnule Cosma că vom continua să facem acest lucru”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Radu Miruță: Nu o să las trenurile noi să se bronzeze la soare
„Nu o să las trenurile noi să se bronzeze la soare”, a declarat Radu Miruță marți la Euronews Romania, referindu-se la trenurile PESA aflate în triajul Gării Obor. Ministrul spune că a cerut deja documente pentru a înțelege de ce aceste garnituri nu sunt introduse în circulație, în condițiile în care infrastructura feroviară are nevoie urgentă de modernizare. „Pentru cetățeanul român plătitor de taxe este absurd să nu poți merge cu un tren nou care stă și nu parcurge niciun kilometru”, a spus ministrul. În același timp, Miruță a criticat starea trenurilor aflate în circulație, subliniind contrastul cu garniturile noi nefolosite: „Avem pe calea ferată trenuri groaznice, cu banchete rupte, cu uși care nu se închid, murdare”, a spus ministrul. Trenurile noi, blocate de birocrație Potrivit lui Miruță, problema ar fi legată de obligații contractuale privind infrastructura de mentenanță. „Înțeleg că ar fi trebuit să le facem niște hale de mentenanță, unde ei (n.r. producătorul trenurilor) să asigure prin contract mentenanța, doar că noi n-am făcut halele. Unii consideră că obligația este bifată pe hârtie, prin închiriere, nu prin construcție”, a explicat ministrul. El a adăugat că trebuie clarificat dacă obligațiile au fost respectate, în condițiile în care acestea ar fi fost considerate îndeplinite „pe hârtie”. Banii europeni, în pericol și la Transporturi România poate pierde bani din programele europene din cauza întârzierilor la proiectele de infrastructură, susține ministrul. „Provocarea pentru mine la Ministerul Transporturilor este să fac tot ce ține de mine pentru ca instituția să nu piardă banii și România să nu piardă banii”, a declarat Radu Miruță. El a menționat că există blocaje și întârzieri pe mai multe tronsoane de autostradă și cale ferată, unele proiecte fiind în contestații sau în dificultate de implementare. „Sunt riscuri pe A7 și A8, unele proiecte sunt în contestații și trebuie să vedem ce putem accelera astfel încât să tragem banii. Sunt probleme și pe calea ferată, pe tronsoanele Timișoara–Lugoj, Cluj–Napoca, Cluj–Oradea”, potrivit lui Miruță.
Radu Miruță: Cinci loturi de autostradă din A7 și A8 riscă să piardă finanțarea
Radu Miruță susține că mai multe proiecte de infrastructură rutieră sunt în pericol să piardă finanțarea din PNRR, în special pe autostrăzile A7 și A8. „Pe PNRR avem șapte loturi pentru autostrăzile A7 și A8, care pot să piardă banii. Două sunt mai în regulă, cinci sunt cu risc, pentru că sunt în procedură de contestații”, a declarat luni Miruță, într-o intervenție la B1 TV. Riscuri și pentru proiectele feroviare El a adăugat că situația vizează și alte proiecte din țară. „Avem în PNRR o serie de proiecte, șapte loturi de lângă Bacău”, a mai spus ministrul. Referindu-se la proiectele finanțate prin PNRR, Miruță a atras atenția că riscurile nu se limitează la autostrăzi. „Avem pe calea ferată magistrala Timișoara–Lugoj și Cluj–Oradea, care de asemenea sunt cu risc”, a spus acesta. Termen limită pentru sistemul de taxare a camioanelor „Avem acel proiect prin PNRR de măsurare automată a distanței și plată în funcție de greutate pentru traficul greu, care trebuie să fie și el terminat. Până la finalul lunii august”, a declarat acesta, referindu-se la sistemul de taxare a camioanelor în funcție de distanța parcursă și de caracteristicile vehiculului, prevăzut în PNRR. Miruță: Merg pe fiecare proiect Oficialul a explicat că intervenția punctuală în blocaje este esențială pentru deblocarea proiectelor și a precizat că a avut deja o discuție cu fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban (PSD), pentru continuitatea proiectelor. „Merg pe fiecare proiect, văd care sunt pașii de făcut, cine este persoana responsabilă, văd unde se blochează și intervin exact acolo unde apare problema”, a spus ministrul. Despre schimbările din minister: Ineficiență Miruță a criticat și schimbările frecvente de conducere din minister: „Oamenii din minister, odată la câteva luni, văd câte o față nouă. Ce randament are ministerul în aceste condiții? Este o ineficiență foarte mare”. Întrebat cât timp poate face acest lucru în regim de interimat, Miruță a răspuns: „Pentru cât timp pot. O zi pot, o zi deblochez. Așa dă România înainte”.
Ministrul Transporturilor: Drumul de mare viteză care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț la Autostrada Moldovei A7 are constructor
Drumul de mare viteză care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț la Autostrada Moldovei A7 are constructor, anunță Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor și Infrastructurii. Compania Națională de Investiții Rutiere a atribuit, astăzi – unei asocieri româno-bulgare – contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău-Piatra Neamț. „Oferta Asocierii Danlin XXL (Leader)-Groma Hold (Bulgaria)-Intertranscom Impex S.R.L.-Evropeiski Patisha-Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi a fost declarată câștigătoare cu o valoare de 5,17 miliarde lei (fără TVA), iar contractul poate fi semnat dacă nu se depun contestații. Drumul Expres Bacău-Piatra Neamț are o lungime de 51 kilometri și va asigura condiții moderne de transport între cele două municipii, reducerea traficului greu și de tranzit în interiorul celor două orașe. Durata de realizare este de 48 de luni (12 luni proiectare și 36 luni pentru execuție), garanția lucrărilor fiind de cinci ani”, a precizat ministrul Ciprian Șerban pe pagina sa de Facebook. Punctaj suplimentar acordat constructorului care angajează șomeri din cele două județe Potrivit ministrului Ciprian Șerban, pe traseu vor fi construite: 30 structuri (poduri, pasaje, viaducte) cu o lungime totală de aprox. 16 kilometri. Din cele 30 de lucrări de artă, două structuri au peste 1000 de metri, cel mai lung fiind viaductul de 1072 metri la nodul rutier de conexiune cu Autostrada Moldovei A 7, secțiunea Bacău-Pașcani; 5 noduri rutiere : nod rutier tip ,,trompetă” -conexiune A7 la km 0, nod rutier Racova pentru conexiunea cu DN 15, nod rutier Podoleni, nod Săvinești și nod rutier Piatra Neamț; Spațiu de servicii tip S 3 (stânga-dreapta); Centru de Întreținere și Coordonare (CIC). „Acest Drum Expres va fi construit în cadrul unui singur contract și reprezintă un nou pas important pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, atragerea investițiilor și siguranță în trafic. Un alt aspect important, cu impact pozitiv pentru județele Bacău și Neamț, este punctajul suplimentar acordat constructorului care angajează șomeri din cele două județe. Iată cum infrastructura de transport reprezintă un adevărat motor al dezvoltării economiei naționale”, a mai precizat ministrul Ciprian Șerban. Cristian Pistol (CNAIR): „UMB forțează finalul de an: Încă 50 de km pe Autostrada Moldovei înainte de Revelion!” La rândul său, Cristian Pistol, director CNAIR, a scris pe pagina sa de Facebook că „UMB forțează finalul de an” și însă 50 de km pe Autostrada Moldovei vor fi terminați înainte de Revelion. „UMB forțează finalul de an: Încă 50 de km pe Autostrada Moldovei înainte de Revelion! Este o cursă contracronometru pe șantierul dintre Focșani și Adjud. Constructorul român (UMB) trage tare, profitând de fiecare moment prielnic, pentru a deschide circulația până la sfârșitul anului. Aștept rezultatele testelor de calitate, iar dacă acestea vor fi conforme, voi putea să programez recepția lucrărilor în perioada 23-24 decembrie. Dacă totul corespunde standardelor de calitate și siguranță, românii vor primi un cadou binemeritat de sărbători. Odată cu acest lot, adăugăm încă 50 de km Autostrăzii Moldovei. Asta înseamnă că, de la finalul acestui an, se va circula continuu pe aproximativ 250 km, direct de la București până la Adjud! Eforturile constante din 2025, atât ale antreprenorilor căt și ale colegilor din CNAIR, au făcut ca anul acesta să adăugăm 146 km la rețeaua de drumuri de mare viteză a României”, a precizat Cristian Pistol. Un alt proiect la final – Varianta Ocolitoare Zalău Cristian Pistol a a mai anunțat că un alt proiect a ajuns la final. Este vorba despre Varianta Ocolitoare Zalău, iar comisia de recepție este pe teren pentru a verifica lucrările. „Un proiect mult așteptat ajunge, în sfârșit, la final: Varianta Ocolitoare (VO) Zalău! Astăzi și mâine (16-17 decembrie), Comisia de Recepție este în teren pentru a verifica lucrările. Dacă raportul va fi conform, mâine, la ora 13:00, deschidem circulația pe cei 5,35 km ai acestui obiectiv de infrastructură rutieră. A fost un proiect cu multe provocări și de aceea, prioritatea mea a fost să mă asigur că se recuperează întârzierile, pentru ca VO Zalău să fie deschisă anul acesta. Le mulțumesc locuitorilor din zonă pentru răbdarea de care au dat dovadă în acești ani. De mâine, traficul greu nu mai tranzitează orașul, iar comunitatea va avea parte de liniștea și siguranța meritate”, a scris Cristian Pistol, directorul CNAIR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful unei firme de ride-sharing, sub control judiciar pentru evaziune fiscală în formă continuată. Alți doi complici sunt anchetați Preț de infarct. Cât costă un sfert de porc într-un supermarket din România, cu 9 zile înainte de Crăciun Raportul CSAT privind anularea alegerilor este pe masa parlamentarilor. Nicușor Dan spune că va desecretiza ședința CSAT „în două-trei luni” Misterele din ancheta privind decesul Rodicăi Stănoiu. Posibila existență a unui grup organizat să prăduiască averile femeilor singure și bogate! Coaliția, în impas. Schimbă votul PSD împotriva Dianei Buzoianu dinamica în Guvern? Miercuri, coaliția discută mișcarea social-democraților
Anunț important al Ministerului Transporturilor privitor la realizarea unui sector al Autostrăzii Unirii
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat pe Facebook că începe proiectarea pentru încă 47 de kilometri din Autostrada A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț. „Marcăm o nouă etapă importantă pentru Autostrada Unirii-A8: alte două loturi ale autostrăzii care va lega Moldova de Transilvania au, de acum, Ordinele de începere emise. Compania Națională de Investiții Rutiere a emis astăzi, Ordinele de începere pentru încă 47 de kilometri din secțiunea montană a Autostrăzii A8 și a stabilit că, pentru lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) etapa de proiectare va începe din data de 30 martie 2026, iar pentru următorul lot, 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) din 12 ianuarie 2026”, a scris Șerban pe rețeaua de socializare. Conform ministrului, contractele de proiectare și execuție pentru cele două loturi au o valoare de aproape 6 miliarde lei și au fost semnate în urmă cu două săptămâni, antreprenori fiind asocieri conduse de constructori din România. Astfel, pentru toți cei 116 kilometri, adică cele patru loturi montane dintre Sărățeni, județul Mureș, și Pipirig, județul Neamț, ale Autostrăzii A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț sunt stabilite termenele de începere după cum urmează: -Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) proiectarea începe din 30 martie 2026 -Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) proiectarea începe din 12 ianuarie 2026 -Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) proiectarea a început din 30 iunie 2025 -Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) proiectarea începe din 30 martie 2026. 2026 va fi anul proiectării secțiunii de munte Sărățeni-Pipirig a Autostrăzii Unirii, pe cele patru loturi fiind prevăzute 180 de poduri și viaducte, precum și 38 de tuneluri, a precizat Ciprian Șerban.
Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră
România intră în etapa decisivă pentru dezvoltarea unei rețele rutiere moderne, comparabile cu cele din statele europene dezvoltate. Conform estimărilor, țara noastră ar putea depăși pragul de 1.700 km de autostrăzi și drumuri expres până la finalul lui 2026. Pe termen scurt și mediu, România va avea anul viitor gata Autostrada Moldovei, iar în cel mult 4 ani Autostrada A1 va trece Carpații. De altfel secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, confirmă avansul lucrărilor pe cel mai dificil proiect rutier al României – Autostrada Sibiu–Pitești: „Avem toate cele trei loturi lipsă în execuție. Lotul 4 se va finaliza anul viitor, înainte de termen, cu aproximativ șase-opt luni”, a declarat oficialul, subliniind însă că revizuirea acordului de mediu pentru loturile 2 și 3 a fost necesară din cauza modificărilor rezultate în urma studiilor geotehnice. Scrioșteanu adaugă că autoritățile sunt în contact permanent cu instituțiile de mediu pentru ca, „în primăvara anului viitor să avem tot tronsonul Sibiu–Pitești autorizat în zona de execuție lucrări”. Pentru tronsonul montan, unul dintre cele mai complexe din Europa, finalizarea este estimată spre 2028–2029, iar în cazul Autostrăzii Transilvania, ultimul tronson ar putea fi gata în 2031–2032. CNIR: sute de kilometri noi în proiectare și execuție Pentru viitor, directorul CNIR, Gabriel Budescu, confirmă ritmul crescut al noilor investiții: „În momentul de față avem 360 km de autostradă și drum expres în faza de proiectare și execuție și tot 360 km în faza de proiectare”. Budescu subliniază și impactul socio-economic al lucrărilor încă din faza de șantier: „Odată cu execuția atragem investiții locale. Sunt companii mici care participă la construcția acestor sectoare. Am prevăzut ca și criteriu angajarea de șomeri din județele limitrofe și chiar angajarea de personal din penitenciare” Din punct de vedere financiar, investițiile sunt uriașe. „Pentru finalizarea acestor contracte avem necesar undeva la 44 de miliarde de lei”, a precizat directorul CNIR. Budescu estimează că, într-un scenariu optimist, rețeaua majoră de infrastructură rutieră ar putea fi completată până în 2035. UNTRR: România are nevoie de 5.000–6.000 km de autostrăzi Secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu, subliniază discrepanțele mari față de alte state din regiune. „Dacă ne uităm la Ungaria, o țară mică care a trecut de 1.500 km de autostradă, România încă se zbate pe la 1.000 și un pic.” Dinescu atrage atenția că, pentru o țară de dimensiunea României, ar fi necesari cel puțin 5.000–6.000 km de autostrăzi, chiar dacă un asemenea obiectiv este încă departe. Totuși, finalizarea proiectelor aflate în execuție ar genera un impact economic imediat: „Autostrăzile răspândesc bunăstare de-a lungul regiunilor. Acolo vin investitori, apar hub-uri, depozite, se dezvoltă turismul” Potrivit estimărilor UNTRR, îmbunătățirea infrastructurii rutiere poate contribui cu 1–2% la creșterea PIB. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu.
Video exclusiv | România accelerează pe șantierele de infrastructură rutieră: în 2025 ne apropiem de borna 1.500 km de autostrăzi și drumuri expres
Cu aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri de mare viteză estimate la finalul lui 2025, România intră într-o nouă etapă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Oficialii, constructorii și experții din domeniu vorbesc despre avansul din ultimii ani, unul fără precedent, dar și despre provocările majore care ne așteaptă pentru următoarea perioadă pentru a atinge o rețea decentă de drumuri de mare viteză care ar însuma 3.000 de km – finanțarea, prioritizarea proiectelor și impactul economic uriaș pe care îl pot genera drumurile de mare viteză de-a lungul țării. Conform estimărilor Ministerului Transporturilor, până la sfârșitul acestui an România se va aproapia de 1.500 km, mai exact 1.480 km, de autostrăzi și drumuri expres. Deși reprezintă doar jumătate din necesar, cifra marchează un moment simbolic: România ar depăși Rusia în clasamentul european al rețelelor de mare viteză, situându-se imediat în urma Ungariei. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că după ce au fost dați în trafic până acum peste 80 km de autostradă și drum expres, până la sfârșitul anului alți aproape 70 km vor putea fi utilizați de șoferi, inclusiv pe Autostrada Moldovei (A7) între Ploiești și Buzău și înre Focșani și Adjud. Mai important, însă, este noul salt strategic: de la „cioturi”, rețeaua începe să lege orașe mari. „De la sfârșitul acestui an vom putea merge de la Craiova până la Buzău, iar anul viitor putem urca până la Pașcani. Legăm regiuni întrego, dar adevărata rețea va exista doar după traversarea Carpaților”, explică Scrioșteanu. Pe șantiere, lucrările înaintează: „Progres vizibil, calitate controlată” Pe lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, de pe Autostrada Transilvania (A3), segment al cărui construit de antreprenorul român Erbașu, mobilizarea este considerată exemplară. Bogdan Munteanu, șeful de șantier, afirmă că stadiul fizic este „bun spre foarte bun”, de aproximativ 65 %, cu o colaborare strânsă între proiectanți, constructori și beneficiar. „Structurile sunt stabile, verificările din teren confirmă calitatea. Micile neconformități au fost remediate rapid. Acolo unde ritmul a scăzut, de regulă din cauza vremii sau a ajustărilor tehnice, s-au suplimentat echipe și resurse”, spune acesta. Munteanu subliniază, însă, necesitatea menținerii ritmului și a controlului tehnic strict. „Doar prin monitorizare constantă putem garanta siguranța și durabilitatea investițiilor. România are șantiere active, cu echipe pregătite și o direcție clară spre modernizarea infrastructurii rutiere”, punctează Bogdan Munteanu. Constructorii pot lucra mai mult decât poate plăti statul În ciuda progreselor, disponibilitățile financiare au fost la un pas să creeze probleme. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura a transmis și un avertisment. „Avem peste 700 de kilometri contractați, iar pe teren se lucrează la peste 150. Dar piața de construcții poate executa mai mult decât poate statul plăti în prezent”, spune Ciurea. Conform acestuia, pe Programului Transport sunt proiecte care însumează 25 de miliarde de euro și care concurează pentru o alocare de doar 5,5 miliarde. „Trebuie prioritizate urgent șantierele aflate în derulare, mai ales cele aproape de final. Dacă blochezi antreprenorii pentru că nu-i plătești, se ajunge la revendicări care costă enorm statul”, a menționat Ionuț Ciurea. Reprezentantul asociației de monitorizare a proiectelor de infrastructură estimează că România ar putea deschide încă 100 de kilometri până la finalul anului și subliniază că 2026 trebuie să fie anul finalizării unor proiecte majore precum Auostrada Moldovei (A7) până la Pașcani (Săbăoani) și Centura A0 a Capitalei. Impact economic uriaș: fără infrastructură, transportatorii pierd până la 7 miliarde de euro anual Pentru operatorii de transport, autostrăzile sunt o condiție de supraviețuire economică. Radu Dinescu, secretar general UNTRR, subliniază că infrastructura actuală reduce eficiența flotelor românești cu 30–40%. „Transportatorii din Vest fac 12.000–14.000 km pe lună cu un șofer. În România, rareori trecem de 9.000–10.000 km, deoarece vitezele medii sunt mult mai mici”, spune Dinescu. Diferența se răsfrânge direct asupra competitivității naționale: „Industria transporturilor pierde între 6 și 7 miliarde de euro anual din cauza lipsei infrastructurii eficiente.” În plus, dezvoltarea rețelei trebuie dublată de crearea unor parcări sigure pentru șoferi: „Șoferii nu pot fi paznici ai camioanelor. Avem nevoie de spații amenajate, conforme cu standardele europene”, continuă Radu Dinescu. 2026 – anul record în infrastructura României Dacă în 2024 au fost inaugurați aproximativ 200 km, iar în 2025 se estimează circa 150 km, anul 2026 se anunță a fi cel mai prolific din istorie, cu peste 200 de kilometri programați pentru deschidere. Cu toate acestea, succesul depinde de două elemente-cheie: continuarea finanțării, fără sincope care ar putea bloca șantierele, și finalizarea marilor coridoare rutiere, în special A7 și A0, care vor transforma radical mobilitatea între regiunile țării. România se află într-un moment de cotitură. Fie continuă avansul accelerat și reușește în următorii ani să-și modernizeze complet infrastructura rutieră, fie ratează șansa și intră în blocaje financiare care pot stopa pentru mult timp cel mai ambițios program de investiții rutiere din ultimii 30 de ani. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite că va face curând dezvăluiri complete în dosarul Mită la MApN Mircea Dinescu publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus mă bucur însă că aveți memoria îngrozitor de scurtă”
Exclusiv | Cale de acces și parcare, fără autorizație, lângă Vama Siret. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, intervenție promptă după ce Poliția Rutieră a tras semnalul de alarmă
La doar câteva zeci de metri de Vama Siret, o societate comercială a construit, încă din luna decembrie a anului 2024, o cale de acces și o parcare, fără autorizație. În cauză a fost deschis și un dosar penal pentru efectuarea de „lucrări neutorizate în zona drumului public”, iar riscul de producere a unor accidente a fost unul major. În același timp, construirea acestei căi de acces a dus și la crearea unor blocaje rutiere, iar Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a intervenit pentru reintrarea în normalitate. Gândul prezintă informații în exclusivitate legate de acest caz alarmant și o cronologie a „evenimentelor” care au pus în pericol siguranța circulației, la doi pași de Vama Siret. Societatea acuzată de efectuarea unor lucrări neautorizate este North Building Invest din județul Suceava. North Building Invest are ca obiect de activitate „Lucrări de construcții a cladirilor rezidențiale și nerezidențiale”, dar deține în zona respectivă și un centru comercial/restaurant. Potrivit termene.ro, societatea a fost înregistrată în anul 2022 și avut, în medie, un singur angajat. La jumătatea lunii august 2025, potrivit informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, Poliția Rutieră Suceava a trimis către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași – spre știință și către Secția de Drumuri Naționale Suceava – o solicitare de amplasare a unor parapeți de protecție de tip New Jersey în dreptul unui acces rutier executat pe DN 2, la poziția kilometrică 481 + 763, „partea dreaptă, astfel încât circulația auto și pietonală să nu se mai desfășoare pe acea cale (până la intrarea în legalitate de către beneficiar)”. La poziția kilometrică menționată în solicitarea Poliției Rutiere a fost amenajat un acces rutier auto direct în DN 2, iar suplimentar au fost efectuate și alte lucrări de construire – o parcare -, beneficiar fiind societatea North Building Invest. În adresa trimisă către Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași se menționează că la IPJ Suceava – Serviciul Rutier se află în lucru un dosar penal, aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, iar cercetările se efectuează sub aspectul săvârșirii de către societatea North Building Invest, a infracțiunii de „efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public”. Potrivit reprezentanților Poliției Rutiere Suceava, instalarea de parapeți de protecție de tip New Jersey în acea zonă este absolut necesară, „pentru a întâmpina producerea unor evenimente negative la nivel rutier”. Parcare cu cale de acces la DN 2. Amendă primită de North Building Invest Documentarea realizată de Gândul în acest caz îngrijorător a scos la lumină informații din „culise”, prezentate în exclusivitate. La sfârșitul anului 2024, Secția Drumuri Naționale – Suceava, aflată în subordinea CNAIR, a constatat că North Building Invest a construit, fără a avea autorizație, o parcare cu cale de acces la DN 2. Societatea a fost înștiințată că lucrările au fost efectuate fără autorizațiile necesare, fiind transmiși pașii necesari pentru intrarea în legalitate și posibilele sancțiuni pentru nerespectarea legislației în vigoare. Au trecut mai multe luni, și – în luna mai 2025 – North Building Invest a fost amendată cu 2.000 de lei. Amenda a venit „la pachet” și cu somația de intrare în legalitate/desființare a accesului și aducere a terenului la starea inițială. Încă o piesă în puzzle – Emiterea autorizației de amplasament După ce au fost amendați, reprezentanții North Building Invest au depus documentele necesare la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași (CNAIR SA), și a fost emisă – în luna iulie – o autorizație de amplasament pentru „Amenajare acces din DN 2 (E85) complex comercial existent – Amenajare cale de acces rutier în zona DN 2 la km 481+766 dreapta; pozițiile km aferente parcelei: km 481+716 – 481+773 dreapta, loc. Siret, jud. Suceava”. În conformitate cu OG 43/1997 – 52. aliniat 1 (1), „Proiectarea, construcția sau amenajarea căilor de acces la drumurile deschise circulației publice se face potrivit legislației în vigoare de către cei interesați, în baza acordului prealabil și al autorizației de amplasare și/sau acces eliberate de administratorul drumului public și cu avizul poliției rutiere”. Potrivit OUG nr. 31 din 30 aprilie 2025 privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor, „pentru avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de către toate entitățile emitente de avize și acorduri se interzice condiționarea emiterii avizelor sau acordurilor de obținerea prealabilă a altor avize sau acorduri, cu excepția avizului de oportunitate și a avizului arhitectului-șef”. După semnalul de alarmă tras de Poliția Rutieră Suceava, evenimentele se precipită În luna august, așa cum precizam la începutul acestui material, Poliția Rutieră Suceava a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași și a precizat că – până la intrarea în legalitate a beneficiarului North Building Invest – trebuie amplasate, în termen de 10 zile, parapete de protecție tip New Jersey în dreptul accesului rutier executat în zona drumului național DN 2. Amplasarea parapeților de protecție, au precizat reprezentanții Poliției Rutiere Suceava, era absolut necesară, „pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente negative la regimul rutier, evenimente care ar putea fi generate sau influențate de utilizarea unei căi de acces neautorizate/neamenajate cu nerespectarea prevederilor legale”. North Building Invest nu a obținut, așa cum prevede legea, și avizul Poliției Rutiere Suceava, aviz obligatoriu într-un astfel de caz. Chiar dacă North Building Invest a depus documente și a obținut o autorizație de amplasament, avizul Poliției Rutiere este esențial, numai că acest aviz nu a fost dat. Soluție tranșantă pentru rezolvarea „ecuației” Conform informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, „ecuația” a fost rezolvată de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR și DRDP Iași, pentru că prevederile OUG 195/2002 (R) sunt foarte clare. „În scopul asigurării desfășurării în condiții de siguranță a circulației pe drumurile publice, poliția rutieră poate solicita administratorului drumului public executarea sau, după caz, desființarea amenajării rutiere”, se arată în ordonanța de urgență. În consecință, DRDP Iași are obligația – până la intrarea în legalitate a beneficiarului North Building Invest, respectiv până la obținerea avizului de la Poliția Rutieră Suceava – de a bloca accesul rutier la DN
Ministerul Transporturilor, investiţie de peste 756 milioane lei. Va fi modernizat drumul naţional 73C, Tigveni – municipiul Râmnicu Vâlcea
În nordul localităţii Tigveni se va amenaja un nod rutier al Autostrăzii Sibiu – Piteşti și se va crea o legătură de descărcare a traficului în DN 73C, prin drumul de legătură. Astfel, se va evita intravilanul localităţii Tigveni. În acest context, Ministerul Transporturilor pregătește o investiție de 756,36 milioane lei pentru modernizarea DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni-Municipiul Râmnicu Vâlcea (Lot 2), judeţele Argeş şi Vâlcea. Lungimea Drumului Naţional DN 73C este de 13,40 km. Lungimea drumului de legătură care asigură legătura cu Autostrada Sibiu – Piteşti este de 2,39 km. „Finanţarea investiţiei se realizează din fonduri externe nerambursabile – Programul Transport (P.T.) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”, se precizează într-un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii „Reabilitare/modernizare DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni – Municipiul Râmnicu Vâlcea (Lot 2)”, judeţele Argeş şi Vâlcea, notează news.ro. „Este necesară adoptarea unor condiţii optime şi de siguranţă” Pe DN 73C se vor amenaja 6 staţii de autobuz. Este prevăzută amenajarea drumurilor laterale pe minimum 15 m, faţă de marginea părţii carosabile, cu o structură rutieră similară cu cea a drumului naţional. „Obiectivul de investiţie DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni-Municipiul Râmnicu Vâlcea (Lot 2) are ca scop reabilitarea/modernizarea drumului naţional 73C, apărut ca urmare a începerii execuţiei tronsoanelor de autostradă A1 Sibiu – Piteşti, situaţie în care, pentru asigurarea preluării şi fluidizării unei părţi din traficul rutier major, care se va muta pe această secţiune de drum naţional, este necesară adoptarea unor condiţii optime şi de siguranţă şi sporire a capacităţii portante şi de trafic. De asemenea traficul de tranzit preluat nu poate fi direcţionat pe reţeaua stradală din interiorul localităţilor, astfel pentru conexiunea drumului naţional DN 73C cu sectorul de autostradă este prevăzut şi un drum de legatură nou”, se menționează în Nota de fundamentare, potrivit sursei citate. Traseul drumului naţional se desfăşoară pe zone de intravilan şi extravilan, în acest sens fiind prevăzute trotuare la marginea dispozitivelor de scurgere a apelor. Lucrările de protecţia mediului prevăzute sunt de tipul construcţiilor pentru epurarea apelor pluviale. Sunt prevăzute şapte lucrări de artă (poduri şi pasaje). Pe traseul drumului naţional 73 C se vor reabilita 2 poduri existente: podul de la km 55+159.5 (km 55+130) peste râul Badislava şi podul de la km 63+524 (63+114) peste râul Sâmnic. Pe traseul drumului de legătură au fost proiectate 2 pasaje şi 2 poduri, iar pe traseul drumului judeţean DJ 678 A, podul existent se va înlocui din cauza stării de degradare avansată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prima reacția a lui Dragos Anastasiu după informarea DNA: „Am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut” Ion Cristoiu: Toate scandalurile postdecembriste s-au încheiat cu DEMISIA. Va face o excepție scandalul Dragoș Anastasiu?! Câte controale au făcut comisarii ANPC după ce Piedone a fost pus sub control judiciar. Pe litoral, zece unităţi au fost închise temporar Expertul Șerban Iosifescu, reacție la „CENZURA” aplicată de ministrul Educației: „Politicienii, în continuare, nu dau doi bani pe cercetare”