Ministrul Sănătății răspunde după ce a fost acuzat că a generat panică: Să aștept ce? Eu aleg să fiu pregătit
Potrivit Departamentul pentru Situații de Urgență, avionul (Airbus A320) a survolat aproximativ o oră pentru consumul de carburant până la atingerea greutății optime de aterizare, iar nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. „Informarea înseamnă transparență”: de ce a fost convocată celula de criză Într-o postare publică, ministrul Alexandru Rogobete a explicat de ce a anunțat public situația și de ce a pus sistemul în alertă. „Văd că lucrurile se încing… că de ce nu am așteptat. Să aștept ce?”, a scris el. Ministrul spune că a fost informat inițial despre o posibilă depresurizare și despre faptul că aeronava trebuia să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare (în postare, el estimează „aproximativ 40–45 de minute”). În acest context, argumentul său central este prevenția: „Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav… Rolul meu este să fiu pregătit înainte.” În aceeași postare, el subliniază presiunea din spitale și riscul unui scenariu cu victime multiple: „Victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale.” și susține că multe unități funcționează cu un grad ridicat de ocupare. Ce măsuri spune că a luat „Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză.”, a mai transmis oficialul, menționând coordonarea cu Ministerul Transporturilor, aeroportul și structurile de intervenție. Conform relatărilor din presă, Ministerul Sănătății a anunțat că a pus în alertă șapte spitale și serviciul de ambulanță din Capitală, între care: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila, plus Serviciul de Ambulanță București-Ilfov. „Îmi asum decizia de a comunica” În postarea sa, ministrul respinge acuzațiile că ar fi creat panică: „A spune că am creat panică… este complet absurd. Informarea înseamnă transparență.” El încheie asumând public reacția rapidă: „Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica.” și adaugă: „Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată.” Între timp, autoritățile precizează că incidentul a fost gestionat preventiv, iar aterizarea s-a făcut în condiții de siguranță.
PSD amenință că nu votează bugetul dacă nu sunt acceptate măsurile sociale și continuarea investițiilor locale. Grindeanu: trebuie eliminate aberațiile de anul trecut
Declarațiile au fost făcute luni seară, la Romania TV, unde Grindeanu a susținut că proiectul de buget poate fi negociat pe baza unor priorități clare, PSD indicând trei direcții principale. Prima prioritate vizează finalizarea PNRR până la jumătatea acestui an. „Până la jumătatea acestui an trebuie să se închidă PNRR-ul, iar cofinanțarea pentru PNRR trebuie să fie asigurată pe proiectele de investiții”, a declarat liderul PSD. A doua prioritate este legată de finanțarea autorităților locale. Grindeanu a cerut ca proiectele de dezvoltare din teritoriu să fie menținute la același ritm de anul trecut: „Trebuie să continuăm investițiile în același nivel ca și anul trecut.” A treia prioritate este pachetul social, pe care PSD îl consideră esențial în construcția bugetară. „Este punctul de vedere al PSD și asta vom susține”, a mai spus Grindeanu. În plus, acesta a afirmat că trebuie eliminate „aberațiile de anul trecut”, indicând explicit situații legate de CASS. Potrivit lui, trebuie corectate prevederile privind contribuția la sănătate pentru veterani, foști deținuți politici și mame: „Toate aceste lucruri trebuie să se regăsească în buget și trebuie să fie corectate.” Întrebat ce va face PSD dacă propunerile sale nu sunt acceptate, Sorin Grindeanu a dat un răspuns tranșant: „Eu sper că aceste lucruri vor fi în bugetul de stat. Dacă nu vor fi, PSD-ul nu va vota bugetul.” În același timp, ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că tăierile la categoriile vulnerabile trebuie explicate de cei care le-au decis. „Pentru tăierile de la categoriile vulnerabile, cred că trebuie să răspundă cine le-a gândit. Nu pot să fiu avocatul unor măsuri pentru care nu cred că există bucurie în a le lua”, a afirmat Manole.
Salariile medicilor scutite de la tăieri. Alexandru Rogobete: Veniturile din sănătate nu vor fi tăiate. Ar fi însemnat un nou exod al acestora din sistem
„Am susținut această poziție pentru că o tăiere liniară nu ar fi adus economii reale, dar ar fi produs efecte negative serioase într-un sistem deja solicitat la maximum. În sănătate, fiecare verigă este esențială”, a scris ministrul, enumerând categoriile de personal care susțin activitatea zilnică a sistemului – de la medici și asistenți până la personal tehnic și administrativ. Potrivit lui Rogobete, o reducere „brută și liniară” a veniturilor ar fi însemnat „demotivare și scăderea încrederii”, cu riscul unui „nou exod” al personalului. „Venituri mai mici pentru oameni înseamnă resurse mai puține pentru spitale, tratamente și investiții. Nu putem consolida sănătatea slăbindu-i oamenii”, a mai transmis acesta. În același timp, ministrul a subliniat că sistemul are nevoie de „reformă profundă”, invocând probleme structurale acumulate în timp: dezechilibre, necorelări, risipă și lipsa unor criterii clare. În viziunea sa, reforma ar trebui să includă: criterii reale de performanță, corelate cu activitatea și complexitatea cazurilor; reorganizarea sistemului de gărzi; reclasificarea spitalelor; reducerea risipei și transparență totală în cheltuirea fondurilor. „Economiile se fac din eficiență și ordine, nu din tăieri aplicate uniform”, a punctat Rogobete. Ministrul a avut și un mesaj către personalul medical, căruia i-a transmis că reforma urmărește un sistem „mai corect, mai predictibil și mai echilibrat”, construit „nu împotriva voastră, ci împreună cu voi”. Un mesaj separat a fost adresat pacienților, cărora le-a transmis că „fiecare decizie” are drept criteriu final „binele” lor și că își propune un sistem „mai stabil, mai demn și mai sigur”. În finalul postării, Rogobete a mulțumit Sorin Grindeanu pentru susținere, precum și liderilor coaliției, afirmând că aceștia „au înțeles specificul sănătății” și au acceptat poziția privind menținerea veniturilor. Declarațiile vin în contextul în care Guvernul României a anunțat luni decizia coaliției privind reforma administrației, menționând amendamente ce vizează, între altele, sănătatea, alături de apărare, ordine publică, siguranță națională, educație și cultură, precum și modificări referitoare la taxe și impozite locale.
Miruță, despre moțiunea depusă de Opoziție: Nu am să îndulcesc realitate
AUR și alți parlamentari din opoziție au depus o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, după declarația privind trupele trimis eîn Groenlanda. Miruță spune că acea declarație a fost „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”. „Voi merge în Parlament, așa cum este firesc, din respect pentru instituție și pentru cetățenii care și-au trimis acolo reprezentanții prin vot. Dar le reamintesc inițiatorilor: moțiunea simplă e un instrument democratic important, nu o jucărie de PR ieftin. Să o folosești pe un subiect inventat nu e doar o pierdere de timp, e o formă de dispreț pentru oamenii pe care spui că îi reprezinți. Da, poate sunt prea direct uneori. Poate că, în anumite momente, mi-a lipsit claritatea. Dar știu sigur un lucru: nu am să îndulcesc realitatea și nu am să ambalez adevărul în jumătăți de propoziții care să sune bine la televizor. Rolul unui ministru este să spună lucrurilor pe nume, nu să le ascundă în ambalaje poleite”, spune ministrul. Acesta afirmă că are respect pentru cetățenii care i-au votat pe parlamentarii AUR și le recomandă să îi întrebe „dacă asta e tot ce pot face pentru voi. Să transforme o minciună în moțiune? Să ignore subiectele serioase – cum ne dotăm armata, cum sprijinim rezerviștii, cum gestionăm provocările de securitate din regiune – doar pentru câteva titluri bombastice?” Miruță afirmă că va răspunde în Parlament „cu respect și cu date”, dar speră că, „măcar în al doisprezecelea ceas, toți ne vom aminti că politica nu e doar spectacol. E, în primul rând, responsabilitate”. Moțiunea care îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, este intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică” și a fost depusă, miercuri, în Parlament.
Grindeanu, despre ministrul Justiției: Radu Marinescu are toată susținerea PSD
Sorin Grindeanu a declarat într-o intervenție la postul de televiziune RTV că are toată încrederea că Radu Marinescu a respectat legea în urmă cu 20 de ani când și-a susținut teza de doctorat. Teoria plagiatului, ar fi potrivit liderului social-democrat o manevră menită să-l înlăture pe Marinescu de la conducerea Ministerului Justiției. „Nu suntem la școală de maici aici, de balet. Știm foarte bine ce s-a întâmplat și de ce e acest atac. Eram în guvern cu Eugen Teodorovici în urmă cu vreo 10 ani,11 ani, când aceeași schema a fost pusă în aplicare vis-a-vis de miniștrii sau chiar prim-miniștrii din acea perioadă. E o treabă care a fost brevetată în urmă cu mult timp. Se înțelege foarte bine ceea ce se dorește prin înlăturarea ministrului Marinescu. Eu spun așa, dacă cineva nu a respectat legea, trebuie să plătească. Eu am încredere că ceea ce a declarat Radu Marinescu, și anume că a respectat legea în vigoare atunci când și-a ținut doctoratul, în urmă cu 20 de ani, dacă nu mă înșel, a respectat, repet, legea și am încredere în ceea ce a spus. Dacă n-a făcut acest lucru, asta e o treabă pe care va trebui să o îndreptăm. Dar nu cred”, a declarat Sorin Grindeanu. Șeful PSD a precizat în mod clar că Radu Marinescu se bucură, în continuare de susținerea partidului. Grindeanu a mai spus că o comisie analizează, în prezent lucrarea. „Știu că Radu Marinescu a fost șef de promoție, a fost un student eminent. Sunt convins că a respectat legea. E o comisie care analizează în acest moment această lucrare. Până atunci, Radu Marinescu are toată susținerea PSD, fără niciun fel de ezitare” a spus Sorin Grindeanu. Președintele PSD a mai declarat că nu ia în calcul varianta în care premierul Bolojan l-ar putea remania pe domnul Marinescu fără acordul partenerilor de coaliție de la PSD.
Victor Ponta scrie despre lipsa ministrului Educaţiei, la început de nou an şcolar, şi de faptul că premierul nu se grăbeşte să desemneze altul
Demisia ministrului Educaţiei, Daniel David, chiar înainte de Crăciun, a inflamat spiritiele pe scena politică. Unul dintre cei mai vocali deputaţi, Victor Ponta, comentează faptul că intrăm în noul an şcolar fără un ministru al Educaţiei, în timp ce premierul Ilie Bolojan nu se grăbeşte să desemneze unul nou. „ROMÂNIA EDUCATĂ! Nu-i așa că ați uitat demult încă una dintre formulele propagandistice cu care au fost „excitați” alegătorii? Un fel de ‹independența Justiției›! scrie Victor Ponta, marţi, pe pagina sa de facebook, „Sloganuri bine scrise în laboratoarele propagandei, care prind în campanie – și la votanți, și la „foci” – după care sunt aruncate la coș chiar de cei care au primit votul pe baza lor. Dar și memoria scurtă și selectivă face parte din „armele” lor, cu care câștigă mereu. Așa că ne învârtim în cerc și coborâm de fiecare dată mai jos. Mereu se poate mai rău pentru noi – și mai bine pentru EI!”, subliniază Ponta, în postarea sa. RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David spune că nu crede că demisia sa ar rezolva criza fiscal-bugetară: „Funcţionarea sistemului este mai importantă decât poziţia de ministru” Daniel David, primele explicații după demisie: „Niciodată nu am vizat o carieră politică / Decizia de retragere este definitivă / Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri relativ normale”
Irineu Darău: Dacă aș spune că anul viitor va fi ușor, aș minți
Irineu Darău a fost întrebat, vineri, la Digi 24, cum va fi anul 2026. „Niciodată nu sunt populist. Dacă aș spune că anul viitor va fi unul foarte ușor, aș minți. Anul următor va fi în continuare greu. Cred, totuși, că undeva pe parcursul anului se vor găsi resurse să se îmbunătățească individual, măcar câte ceva, și eu personal îmi doresc, poate cu niște măsuri mici să găsesc soluții, poate care nu costă, pentru a îmbunătăți puțin viața antreprenorilor, dar cred că anul viitor este anul de calibrare care să ne aștearnă, dacă vreți, o foaie albă și curată pentru 2027 și dezvoltare. Cred, așa cum a fost spus de la instalarea Guvernului, că aceasta este misiunea Guvernului”, a spus Darău. Ministrul Economiei afirmă că „maxim la sfârșitul lui 2026 să se termine perioada grea și să punem cărămizile viitoarei dezvoltări”. „Nu e ușor. Cred că problema cea mai mare (…) este încrederea. E greu pentru oameni, în situații grele, cu taxe mari, să aibă încredere în stat. Eu le-aș cere… i-aș ruga să aibă încredere în această guvernare, pentru că întotdeauna populismul e mai rău decât realismul. Realismul uneori doare, uneori trebuie să dăm niște pași înapoi față de ce s-a dat în trecut pentru campanii și așa mai departe, ce au dat alții, dar cred că așa se redresează o situație, până la urmă așa cum facem și în familie”, afirmă Darău.
Ilie Bolojan va anunța un nou ministru al Educației abia în 2026, anunță surse Gândul
Surse Gândul spun că premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți seara, ce se va întâmpla în perioada următoare, la nivelul Guvernului pe care îl conduce. Astfel, după demisia lui Daniel David, un nou ministru al Educației va fi numit abia la început de 2026. Pe 30 decembrie va fi ultima ședință de guvern din 2025. Reducerile din administrația publică locală și centrală se vor adopta în ianuarie 2026, prin angajarea răspunderii în Parlament, atunci când se va discuta pentru o sesiune extraordinară. Discuțiile pe buget vor începe în luna ianuarie. După sărbători și Anul Nou se va numi un nou ministru al Educației, după demisia lui Daniel David, iar interimatul va fi asigurat până atunci de secretarul de stat Gigel Paraschiv. Deși în spațiul public s-a vehiculat ideea rectorului de la Universitatea de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, pentru acest post, Ilie Bolojan pare a nu se grăbi în a lua o decizie, în special după acuzațiile de plagiat care au apărut imediat după ce numele profesorului universitar a fost vehiculat pentru șefia la Ministerul Educației. Autorul recomandă: Guvernul a adoptat ordonanța „trenuleț”. Ilie Bolojan încheie anul în glorie: tăieri fericite tuturor!
Daniel David și-a dat demisia
Conform unor surse Mediafax, David a demisionat chiar înainte de Crăciun. Primele informații arată că David era nemulțumit de buget și de faptul că ar fi trebuit să mai renunțe la fonduri pentru universități. Daniel David este ministrul Educației și Cercetării din România din 23 decembrie 2024, în două guverne. Provine din mediul universitar și este profesor de psihologie și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Potrivit unor surse, Marilen Pirtea este în acest moment luat în calcul pentru a fi succesorul lui Daniel David. Pirtea este deputat PNL aflat la al treilea mandat. Din 2012, el este și rector al Universității de Vest din Timișoara. Daniel David a vorbit public despre dorința de a pleca din funcție. Duminică, el a explicat la TVR Info că se gândește de mai mult timp la plecarea din funcție și că și-a planificat mandatul pentru a asigura stabilizarea sistemului educațional și a administrației prezidențiale, pentru a supraveghea evaluările internaționale și pentru a garanta că fondurile europene nu sunt blocate. „Eu vă spun sincer, eu am venit cu un orizont de câteva luni. până în luna mai când trebuia aşezată instituţia prezidenţială şi stabilizată ţara. Din mai am venit cu ideea că rămân până când începe şcoala, pentru a ajuta trecerea ţării prin evaluările internaţionale, că arăta foarte rău ca un ministru al celui mai mare sistem bugetar să plece şi nu ştiam cum o să înceapă şcoala după măsurile fiscal-bugetare. După aceea, ideea era că rămân până când Comisia Europeană face evaluarea globală şi o să ne spună că lucrurile sunt ok, fondurile europene nu sunt blocate şi ţara este stabilă”, a răspuns ministrul Daniel David. Postarea lui David „Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră. A fost o onoare să servesc țara noastră din această poziție ca specialist/tehnocrat susținut de PNL, dar neafiliat politic, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 și 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025 – și le mulțumesc președintelui țării Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru suportul constant. Pentru mine amândoi sunt oameni cinstiți și dedicați binelui țării, astfel că mă bucur că am avut ocazia să lucrăm împreună. Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită. Nu mi-am ales aceste timpuri, nici problemele acestor timpuri, doar felul în care să le înfrunt. Reformele inițiate, deciziile asumate și cadrele instituționale puse în mișcare pornind de la Raportul QX (https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf) – Întrebări (Q) relevante pentru a găsi soluții eficiente prin care să înfruntăm Necunoscutul (X) prezentului și viitorului – pot continua fără prezența mea în această funcție. Mandatele sunt, prin natura lor, limitate, iar instituțiile trebuie să rămână funcționale dincolo de oamenii care le servesc temporar. Da, acest an a fost greu, pentru că am ales să rămân când ar fi fost mai simplu să plec! Am ținut traiectoria corectă când presiunea era mare și am ales responsabilitatea în locul abandonului, iar peste ani cred că asta va conta pentru educația și știința țării. Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă! Criza politică s-a încheiat și eram pregătit în iunie 2025 să revin la Cluj-Napoca. Dar angajamentul Coaliției pentru Raportul QX și nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când țara era la risc de incapacitate de plată, cu impact negativ și asupra sistemului nostru de educație-cercetare – m-au determinat să mă angajez temporar, așa cum i-am spus de atunci premierului, pentru un al doilea mandat. Acum, așa cum arată evaluările internaționale – S&P-iulie, Fitch-august, Moody’s-septembrie și Comisia Europeană în 25 noiembrie 2025 –, țara s-a stabilizat, iar pentru sistemul de educație-cercetare marile reforme derivate din Raportul QX sunt (1) adoptate, (2) în curs de adoptare și/sau (3) problematizate public (fără a mai putea fi ignorate). După ce școala a început, nu mai eram la risc cu salariile/bursele pe anul 2025, iar în 25 noiembrie 2025 Comisia Europeană a dat undă verde țării cu referire la deficitul bugetar și fondurile europene, i-am transmis premierului ca mi-am onorat promisiunea și că trebuie să pregătim tranziția la un alt ministru, intenționând să mai rămân (1) până când adoptăm și programele din reforma curriculumului liceal – ca să nu las viitorului ministru un „cartof fierbinte” și, după o discuție cu premierul, (2) până în luna decembrie, când se va definitiva evaluarea țării din partea Comisiei Europene. Așa cum am mai declarat, plecarea ministrului care conduce sistemul de educație-cercetare, unul dintre cele mai mari sisteme bugetare ale țării, ar fi putut pune la risc evaluările internaționale ale țării, unde stabilitatea guvernamentală contează. Premierul a fost de acord să reluăm discuția în decembrie, dar, odată ce am văzut că în 12 decembrie 2025 Comisia Europeană a reconfirmat că România a intrat pe o traiectorie bună, iar fondurile europene nu vor fi blocate, decizia mea de a mă retrage a rămas de data aceasta finală. Oricum, ca urmare a respectului pentru dezbaterile publice și pentru cei implicați, am amânat decizia
Radu Miruță: La Avioane Craiova s-a întâlnit un prost cu un deștept
Compania riscă să returneze un avans de aproximativ 20 de milioane de euro pentru avioanele de antrenament F-16, după ce a încheiat un contract dezavantajos cu penalități de doar 10.000 euro către furnizor, în timp ce datora 30 de milioane către Armată. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat la Antena 3 CNN situația de la Avioane Craiova . „S-a întâlnit un prost cu un deștept. Prostul a fost statul, Avioane Craiova, deștept a fost o firmă privată”, a declarat ministrul. Contract dezavantajos: penalități de 10.000 euro versus 30 de milioane datorate Avioane Craiova s-a aflat la mijloc într-un contract foarte păgubos pentru companie. Firma de stat a încheiat un contract cu Armata Română pentru livrarea de avioane de antrenament pentru piloții F-16. Contractul cu Armata Română prevedea că dacă Avioane Craiova nu livrează la timp, trebuie să plătească penalități. Problema este că livrarea depindea și de o firmă privată. Avioane Craiova a stabilit penalități de doar 10.000 euro pentru firma privată dacă aceasta nu livra componentele necesare. „Și firma aia, ce credeți, n-a livrat. Și zici acum, bine, aplicăm penalitățile de 10.000 de euro, timp în care tu plătești 30 de milioane”, a explicat Miruță dezechilibrul contractual. Importanță strategică pentru regiunea Dincolo de problemele financiare, ministrul a subliniat importanța strategică a acestor avioane. „Toată regiunea are un interes foarte mare, o foame foarte mare să pregătească piloții de avioane F-16. Toate țările din regiune”, a spus el. Următorul loc liber pentru un curs de pilot de F-16 este disponibil peste un an de zile. Cursurile sunt scumpe și locurile sunt puține. Avioanele modernizate la Craiova pot înlocui o bună parte din școala care se face pe F-16. „Este și mult mai ieftin și găsești mai multe locuri. Pe aceste avioane faci, nu știu, 60-70% din pregătire după care te muți pe F-16. Și rezolvi problema asta foarte repede”, a explicat ministrul. Două probleme tehnice blochează livrarea Întrebat dacă se fac aceste avioane la Craiova sau nu, Miruță a răspuns că mai trebuie îndeplinite două condiții pentru livrare. Prima presupune o chestiune legată de software. Directorul de la Avioane Craiova i-a spus ministrului că îi trebuie trei zile de teste în loc de jumătate de oră în care poate să zboare. A doua problemă ține de un aruncător electronic de muniție pentru care s-a făcut o solicitare care nu poate fi îndeplinită. O comisie încearcă să scoată această obligație din contract. Risc de returnare a avansului de 20 de milioane de euro Ministrul a avertizat că partea proastă abia acum începe. A expirat perioada până la care Avioane Craiova avea obligația să livreze produsul. Cei de la Ministerul Apărării Naționale vor cere, obligați de lege, să returneze avansul. Întrebat cât este avansul, Miruță a răspuns că sunt două etape. Prima etapă este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar a doua etapă este mai mare.