Guvernul nu este talcioc.” Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria cere demiterea lui Darău și a Oanei Gheorghiu
SAALG susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. „Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG. Obligația legală nerespectată Prin Legea nr. 49/2025, membrii Guvernului sunt obligați să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte. Cele neplanificate, în termen de două zile de la desfășurare. SAALG întreabă public dacă aceste obligații au fost respectate și solicită indicarea înregistrărilor existente. Conexiunea cu conducerea ADR Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Legătura cu programul SAFE Sindicatul atrage atenția și asupra programului SAFE, prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. Presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall. SAALG cere lămuriri: contactele guvernamentale cu grupuri germane private, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau alte interese? Ce solicită SAALG concret Sindicatul cere demisia de onoare a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor privind contactele cu grupul Schwarz, verificarea de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de digitalizare, cloud și achiziții publice. „Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.
Oana Țoiu, despre ultimele incidente cu drone: Dovezi foarte clare că aparțin Rusiei
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus, duminică seara, la TVR 1, că l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la Ministerul Afacelor Externe tocmai pentru „a clarifica ferm faptul că nu este acceptabil în niciun fel” să intre în spațiul nostru aerian fără să aibă permisiunea să facă asta. De asemenea, Țoiu a spus că „vorbim pentru prima dată de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei de drone încărcate cu explozibil. Și acest lucru este de netolerat”. Mai mult decât atât – afirmă Țoiu – reprezentanți din Ministerul Apărării Naționale spun că împreună cu celelalte instituții care au intervenit la fața locului au descoperit „dovezi foarte clare pentru a putea atribui sursa acestor drone”. „Este foarte clar că sunt drone care aparțin Rusiei. Acest lucru este identificabil inclusiv după motorul care este folosit pentru dronele respective. Într-adevăr, prin secretară de stat Ana Tinca noi am avut un discurs la Consiliul de Securitate al Organizației Naționilor Unite. Am cerut Bahrainului care prezida dreptul la intervenție și evident, mai ales că tema zilei era securitate maritimă, acest lucru a fost primit cu solidaritate de celelalte state”, mai spune Oana Țoiu. Ministrul a afirmat că România va avea o intervenție dedicată, o adunare dedicată NATO, la cererea României pentru securitate maritimă la Marea Neagră. „Acest lucru noi îl pregătisem din timp de dinainte de cel mai recent episod cu drone pentru că vorbim de riscuri pe care noi le aveam pe harta lucrurilor posibile și evident că am pregătit la fiecare palier diplomatic spații, conversații, agende care să permită României să poziționeze riscurile pe care le evaluează la Marea Neagră dar dincolo de asta, interesul strategic pentru Marea Neagră, care nu este doar al României, este un interes al Uniunii Europene, al regiunii și avem des conversații și cu Turcia legat de protejarea Mării Negre i-am vorbit des cu Ministrul de Externe Hakan Fidan pentru a putea să sincronizăm ce facem la Marea Neagră nu doar în interiorul NATO, dar și în perspectiva deschiderii în România unui hub de securitate maritimă, o propunere a României prezentă în abordarea strategică a Uniunii Europene la Marea Neagră un proiect pentru care lucrăm a rături de Bulgaria. În România, în afară de Ministerul Afacerilor Externe este implicat de sigur și Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. Și noi avem un proiect definit în bună parte de ce așteptăm prezența noului guvern al Bulgariei ca să putem să finalizăm ultimii pași astfel încât, împreună cu Comisia Europeană, să putem să anunțăm proiectul final”, a mai spus Țoiu.
Ministrul Apărării: PSD să spună că nu știe despre SAFE, este o abordare complet neserioasă
Ministrul USR al Apărării, Radu Miruță, susține că nemulțumirile celor de la Partidul Social Democrat cu privire la aspecte ale programului SAFE nu sunt justificate. El a declarat într-un interviu la DC News că PSD a luat parte activ la luarea deciziilor. „Nu este ceva ce eu știu, pe care reprezentanții PSD să nu fi fost când s-a luat decizia și pe care să nu știe rezultatul. Înainte de asta a fost un grup de lucru, pe tot intervalul de șase luni de zile, unde PSD a avut la absolut care ședință reprezentant. N-a fost o ședință despre SAFE, unde ei n-au avut reprezentant. Înainte de grupul ăsta de lucru, a fost ședință CSAT, care a stabilit un cadru în care să se deruleze aceste programe, unde PSD are reprezentant. PSD să spună că nu știe despre SAFE, este o abordare complet neserioasă, care n-are niciun fundament”, a declarat Radu Miruță. Ministrul Apărării admite că este vorba despre anumite jocuri politice, dar inistă că PSD a contribuit și chiar ainfluențat luarea deciziilor. „Dacă la fel spun că nu știu despre deciziile guvernului sau că nu au fost de acord cu ele, aici e mai evident decât atât. Nu numai că știu. Au contribuit și au influențat aceste decizii. Că e un joc politic, pot să înțeleg. E absolut legitim să fie și asta, dar nu te joci cu programele de înzestare”, a mai spus Miruță.
Ministrul Sănătății a discutat în SUA despre parteneriate cu reprezentantul unuia dintre liderii mondiali în tehnologie medicală și inovație
Ministrul Sănătății a transmis pe Facebook, vineri că a avut o întâlnire foarte bună la Washington DC cu Cherine Yassien, responsabil global pentru relația cu guvernele în cadrul Medtronic – unul dintre liderii mondiali în tehnologie medicală și inovație. „Am discutat deschis despre cum putem construi mai mult: un parteneriat real, orientat spre rezultate pentru pacienți. România are nevoie de acces mai rapid la inovație, de servicii medicale mai eficiente și de investiții care să se vadă concret în spitale și în viața oamenilor”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete. El a mai precizat că discuțiile s-au concentrat pe trei direcții clare: dezvoltarea de proiecte de cercetare-dezvoltare prin parteneriate public–private, investiții în educația medicală și formarea continuă a personalului și parteneriate strategice pentru creșterea calității serviciilor medicale, în special în domenii esențiale precum cardiologia, chirurgia și diabetul. „Cred că un sistem de sănătate modern nu poate evolua în izolare. Companiile care investesc în tehnologie, în educație și în oameni trebuie să fie parte din soluție. Este responsabilitatea noastră, la nivel guvernamental, să creăm cadrul în care aceste colaborări să devină funcționale și să producă rezultate. Parteneriatul cu Statele Unite, atât în zona publică, cât și în cea privată, este esențial pentru accelerarea acestei transformări. Nu reinventăm soluții, ci le adaptăm și le implementăm acolo unde funcționează deja”, a mai spus ministrul Sănătății.
Ministrul Sănătății: Spitalele aflate în construcție cu finanțare PNRR vor fi finalizate la timp
Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. „România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete. Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți. „O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.
Ministrul Apărării: Scutul de la Deveselu este un element de securitate fantastic. Ne sporește nouă capacitatea de a descuraja
Scutul de la Deveselu a fost proiectat și a fost poziționat, în principal, pentru două aspecte: pentru plecarea rachetelor din Rusia și pentru coborârea rachetelor dinspre Iran. Doar acolo este segmentul în care rachetele pot fi interceptate. Pe segmentul de plecare și pe segmentul de coborâre. Geometriile de la Deveselu sunt acoperite pe ambele scenarii, a explicat ministrul Apărării, Radu Miruță, duminică seară, la Antena 3 CNN. „Funcționează. S-a dovedit funcțional pe nave Marea Mediterană. Îl avem în România și este un element de securitate fantastic. Când cineva se gândește ca o rachetă balistică să traverseze o zonă pe care scutul de la Deveseul o mătură, își dă seama că pe acolo nu poate să treacă. Și ăsta este un element care ne sporește nouă capacitatea de a descuraja. Te descurajezi să ai o astfel de acțiune pentru că știi, unu, că vei fi interceptat, nu îți vei atinge scopul, doi știi că se întâmplă asta într-o țară membră NATO, care implică reacția tuturor țărilor membre NATO în ansamblu, conform tratatului!”, a spus ministrul Apărării.
Ministrul Sănătății: jumătate din cei care intră ajung să finalizeze examenul de rezidențiat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete a analizat la Prima Tv situația în care se găsesc foarte mulți absolvenți ai facultăților de medicină. Potrivit ministrului, doar jumătate dintre ei reușesc să treacă de rezidențiat și să obțină diplomă de medic specialist. „Noi școlarizăm undeva la 10.000 și din acești 10.000 intră undeva la 4.000-5.000 în rezidențiat și jumătate din cei care intră ajung să finalizeze examenul de rezidențiat cu o diplomă de medic specialist. Alții schimbă specializările de foarte multe ori, alții renunță și pleacă din țară în timpul rezidențiatului. Alții rămân în țară, dar pleacă în zona industriei sau în altă zonă. Își găsesc un job”, a spus Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a oferit chiar propriul exemplu. El a spus că în anul 2 de rezidențiat a renunțat la medicină și am plecat în zona administrației pentru că i-a plăcut mai mult. Rogobete a identificat și cauzele care au dus la această situație. „Ani la rând, locurile și posturile la rezidențiat pe specialități au fost calculate din pix. La sugestia universităților, capacitatea de pregătire, la sugestia nu știu cui, nu s-a ținut cont de o statistică și de o analiză demografică. Pentru că în mod normal, și vă dau un exemplu concret. Numărul de posturi și locuri la rezidențiat pentru cardiologie, în mod normal, ar fi trebuit scoase în funcție de numărul de medici care se pensionează în următorii patru ani. Se existe o logică. Degeaba scot 100 de cardiologi dacă în următorii patru ani se pensionează doar 30”, a declarat Alexandru Rogobete Ministrul a precizat că a schimbat abordarea anul acesta. „Pentru că nu s-a ținut cont de demografia de fapt și de aceste cifre, care în alte locuri contează și în baza lor se fac politicile publice, nu în baza dorinței unor grupuri de influență universitară. Să nu fiu înțeles greșit, am o relație foarte bună cu universitățile, colaborăm, dar vreau să schimbăm un pic percepția și modul de abordare. Pentru că dacă nu schimbăm nimic, nu avem cum să corectăm niște lucruri care nu funcționează”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Marinescu nu a fost prezent la discuția prin care s-au luat bani de la justiție
„De unde s-au luat banii a fost o decizie a Ministerului de Finanțe (…). S-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției, pentru că Ministerul Justiției ești Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credinte distincți, dar bineînțeles că este, la fel de adevărat, e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești”, spune ministrul Radu Marinescu, la Off the Record, de la MEDIAFAX. Ministrul afirmă că sumele de bani pentru magistrați vor trebui să fie achitate, fiind vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate. „Sperăm că anul acesta să se găseasă totuși fonduri, sigur că nu pot vorbi în locul ministrului de Finanțe, dar sumele erau bugetate (…). Din propunerele făcute din proiectul de buget rezultat, au crescut substanțial bugetele acestea, atât ale ICCJ-ului, cât și al Ministerului Public cu aceste drepturi restanțe care urmau să fie achitate. Este vorba de sume considerabile, probabil mai mult de un miliard de lei”, mai spune ministrul Justiției. Discuția din coaliție, fără ministrul Justiției Radu Marinescu a spus că nu a participat la discuțiile prin care restanțele magistraților au fost prorogate. „Eu n-am participat la aceste discuții, au fost discuții în coaliție, însă, din câte am înțeles, decizia a fost a Ministerului de Finanțe.Pe de altă parte, trebuie să fim onești, să spunem, că era foarte cunoscută poziția Partidului Social-Democrat de a se aloca această sumă de bani. Nu era o sumă care, la nivel întregului buget, să comporte un risc sistemnic, să zic așa, de afectare a prudenței financiare. De aceea, din punctul meu de vedere, era o sumă care ar trebui să fie alocată și, poate, dacă aceste lucruri erau evaluate mai atent în perioada anterioară dezbaterilor din Comisia de București, poate că se găsau niște soluții care să fi armonizat mai intențiile tuturor partidelor din arcul guvernamental”, a declarat Marinescu. Când ar putea primi banii magistrații Marinescu speră că va fi posibilă o rectificare bugetară, iar magistrații să își primească drepturile restante. „Eu sper, sincer, că în acest an să reușim să plătim astfel de sume, dar nu pot vorbi în locul Ministerului de Finanțe. Dar, la discuție principială, ceea ce s-a întâmplat, este că în nicio formă nu trebuie interpretat ca un refuz aplica niște hotărâri judecătorești. Această obligație este una care ține de esența funcționalității statului de drept. Atunci justiția a spus că lucrurile stau într-un anumit fel, trebuie să fie respectate și (…) aceste drepturi trebuie să fie plătite. Dacă Ministerul de Finanțe a avut nevoie de o prorogare, atunci probabil că aceste drepturi vor fi realizate în viitor (…) cu niște consecințe de creștere a lor prin dobânzi, prin alte mecanisme”, a mai spus Radu Marinescu. Ministrul Justiției a comparat bugetul cu o prăjitură. „Englezii au o vorbă? Nu poți să ai prăjitura și să o și mănânci. Cu toate cuvinte, prăjitura e una singură, dacă prăjitura se face în lumea așa plastic bugetul și trebuie să o feliezi foarte atent, încât, bineînțeles, fiecare să primească, dacă atâta e prăjitura și atât se poate împărți, atunci trebuie să privim, să vedem cum mărim această prăjitură, ca pentru viitor să se poată aloca mai mult. (…) Unicul lucru pe care vreau să-l spun eu categoric, este că aceste drepturi trebuie să fie respectate. Nu există să favorizezi pensionanii în dauna magistraților sau magistrații în dauna pensionarilor”, a mai spus ministrul Justiției.
Buzoianu: 84% din bugetul Ministerului Mediului pe 2026, pentru investiții sau proiecte similare
Buzoianu a afirmat că mai puțin de 10% din buget va fi pentru cheltuieli de personal și cheltuieli de funcționare ale Ministerului Mediului. „Vor fi finanțate sute de proiecte pentru centre de colectare cu aport voluntar, insule ecologice digitalizate, fabrici de reciclare. De asemenea, vor continua investiții importante pentru infrastructura de apă, inclusiv lucrări la acumulările Cuceu, Rovinari, Surduc – Timiș și Frumoasa. Toate acestea cu o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse în raport cu totalul bugetului”, a declarat Diana Buzoianu. Pentru anul 2026, Ministerul Mediului are un buget de 4,66 miliarde lei credite de angajament și 5,95 miliarde lei credite bugetare. Din acestea, 83,73% din creditele bugetare și 79,24% din totalul creditelor de angajament sunt alocate implementării proiectelor cu finanțare din PNRR, proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și proiectelor de investiții și asimilate investițiilor. Pentru salarii, bunuri și servicii, respectiv cheltuieli de capital este alocat doar 9,56% din totalul creditelor bugetare. Pentru infrastructura de apă, prevenirea inundațiilor și gestionarea resurselor de apă, inclusiv lucrări de apărare, hidrologie și reducerea riscurilor naturale, Ministerul Mediului are alocată suma de 1,3 miliarde lei. Alte 274 milioane lei sunt destinate dezvoltării durabile a silviculturii, prin compensații pentru proprietari de păduri, despăgubiri pentru pagube produse de fauna sălbatică și investiții în împăduriri, drumuri forestiere și lucrări de corectare a torenților. Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului alocă 659 milioane lei pentru protecția mediului, inclusiv pentru modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Patru Compartimente de Primiri Urgențe ale unor spitale din țară, finanțate direct de la bugetul de stat
Stucturile de primiri urgențe ale Spitalului Clinic Municipal Filantropia Craiova, Spitalului de Recuperare Borșa, Spitalului Municipal Brad și Spitalului Municipal Dorohoi. vor primi finanțare directă de la bugetul de stat. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete a anunțat că a semnat ordinul de ministru prin care încă patru Compartimente de Primiri Urgențe (CPU) sunt incluse în sistemul de finanțare directă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății: Odată cu această decizie, România ajunge la 80 de Compartimente de Primiri Urgențe finanțate la nivel național. Ministrul Rogobete a precizat că unitățile medicale vor avea astfel resurse ce oferă capacitatea de a evalua rapid pacienții, de a începe tratamentul fără întârzieri. „Această includere în finanțarea directă a Ministerului Sănătății înseamnă resurse dedicate pentru activitatea de urgență: echipe medicale, medicamente, materiale sanitare și investigațiile necesare pacienților care ajung în aceste structuri. În practică, aceste resurse oferă spitalelor capacitatea de a evalua rapid pacienții, de a începe tratamentul fără întârzieri și de a gestiona cazurile acute mai aproape de comunitățile în care trăiesc oamenii. În același timp, contribuim la echilibrarea presiunii din marile Unități de Primiri Urgențe”, a menționat ministrul Sănătății într-o postare pe Facebook. Alexandru Rogobete a mai transmis că în calitate de ministru al sănătății, știe că în situațiile de urgență timpul poate face diferența dintre viață și moarte. „De aceea, consolidarea rețelei de urgență rămâne o prioritate: pentru ca fiecare pacient să primească îngrijirea necesară rapid, în siguranță și aproape de casă”, a mai precizat ministrul.