Etichetă: ministrul apararii

Care sunt controversele din spatele noului ministru al Apărării, Radu Miruță

Radu Miruță a depus jurământul și a preluat oficial funcția de ministru al Apărării. Numirea sa a venit după o perioadă marcată de mai multe controverse publice, apărute înainte de instalarea oficială în funcție. Declarația discriminatorie la adresa romilor Una dintre cele mai criticate situații a apărut după o declarație făcută de Miruță într-o intervenție la Prima News. În timpul unei discuții despre cazarea plătită de Parlament, acesta a spus că nu se mută „ca țiganul cu cortul”. Organizația Roma for Democracy a reacționat public și a acuzat folosirea unui stereotip rasist. ONG-ul a susținut că expresia este jignitoare și că normalizează discriminarea. Discuțiile legate de salarii și beneficii Tot înainte de preluarea funcției, Radu Miruță a confirmat că încasa două salarii, unul de la Ministerul Economiei și unul de la Parlament, în calitate de deputat. El a spus că legea permite acest lucru. Miruță a precizat că Parlamentul îi plătea cazarea și că nu a solicitat de la Guvern. Declarațiile au atras critici, în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Sesizarea de incompatibilitate depusă de Victor Ponta După anunțul privind propunerea sa pentru Ministerul Apărării, Victor Ponta a transmis o sesizare oficială către președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan. Acesta a susținut că Miruță se află într-o stare de incompatibilitate legală. Sesizarea sa a fost însoțită de un document al Agenției Naționale de Integritate, care arată că exercitarea simultană a funcției de deputat și a calității de persoană fizică autorizată reprezintă incompatibilitate, potrivit legii. Amenda primită în dosarul Avioane Craiova O altă controversă a vizat activitatea lui Radu Miruță ca ministru al Economiei. Acesta a fost amendat cu 15.000 de lei de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Amenda a fost aplicată după ce Miruță a făcut numiri interimare la conducerea companiei Avioane Craiova. Ministrul a explicat că societatea se afla de ani de zile într-o situație ilegală, cu interimate prelungite și că a încercat să corecteze problema. Moțiunea simplă depusă de AUR În perioada mandatului său la Ministerul Economiei, Miruță a fost vizat și de moțiune simplă depusă de AUR în Senat. Formațiunea l-a acuzat că a transformat ministerul într-o „agenție de plasare a forței de muncă pentru USR”. Documentul a fost semnat de 39 de senatori din opoziție. Episodul protestului de la Damen Mangalia Un alt moment intens mediatizat a avut loc în timpul protestelor angajaților de la șantierul naval Damen Mangalia. Oamenii s-au adunat în fața Ministerului Economiei, nemulțumiți de situația companiei aflate în insolvență. Radu Miruță a ieșit în fața protestatarilor și a vorbit printr-o portavoce. El le-a spus că situația șantierului nu mai depinde de acționari, ci de administratorul judiciar. Ministrul a afirmat că nu a venit să le spună „povești” și că încearcă să facă ce este posibil din poziția sa. Un început de mandat sub presiune Toate aceste episoade au avut loc înainte ca Radu Miruță să preia oficial funcția de ministru al Apărării. Instalarea sa în fruntea unui minister strategic a venit după o perioadă tensionată, marcată de controverse politice și administrative. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan confirmă că a fost consultat de USR cu privire la numirea lui Miruță ca ministru al Apărării: „Este om de încredere” Radu Miruţă este propus de USR, în Comitetul Politic, ca ministru al Apărării, iar Irineu Darău îi ia locul, la Economie

Dominic Fritz a anunțat convocarea Comitetului Politic al USR pentru nominalizarea noului ministru al Apărării

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat că joi dimineață va avea loc o ședință a Comitetului Politic, în cadrul căreia partidul va stabili propunerea pentru Ministerul Apărării. Funcția a rămas liberă după plecarea lui Ionuț Moșteanu. În acest moment, ministrul interimar al Apărării este Radu Miruță, ministrul Economiei. „Mâine dimineață convoc Comitetul Politic și vineri votăm propunerea pe care o voi face pentru Ministerul Apărării”, a declarat Fritz la Antena3. Președintele USR nu a oferit un nume concret, însă a spus că persoana aleasă va îndeplini mai multe criterii. Potrivit acestuia, „o să fie un om calificat, care cunoaște domeniul, un om cu greutate politică, care știe despre ce vorbește și care cunoaște programul SAFE, o persoană care are competență să gestioneze banii care vor veni în România prin intermediul acestui program”. Conform informațiilor publicate de G4Media, senatorul USR Sorin Șipoș se află printre variantele luate în calcul pentru conducerea Ministerului Apărării. Acesta este liderul organizației județene USR Timiș și un apropiat al președintelui Dominic Fritz, ambii activând în Timișoara. Sorin Șipoș are și o legătură personală cu președintele României, Nicușor Dan. În campania pentru alegerile prezidențiale din mai 2025, senatorul a declarat că a fost coleg de clasă cu actualul președinte, în perioada liceului.

Scandalul CV-ului lui Moșteanu. Bolojan, despre o posibilă demisie a Ministrului Apărării: Sper ca în aceste zile să se lămurească. Este o decizie pe care dânsul o ia

Premierul României, Ilie Bolojan, a comentat joi seară, la Digi24, scandalul iscat în jurul CV-ului ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Premierul a spus că evaluarea miniștrilor trebuie să se facă pe baza activității lor, nu a diplomelor prezentate. Șeful Executivului a declarat că Moșteanu este o numire politică, așa cum sunt toate numirile din guvern, și a menționat că, până la izbucnirea discuțiilor publice, colaborarea cu acesta a fost una „bună”. „Ministrii sunt propuneri ale partidelor din arcul guvernamental. Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri, să nu lucrez cu diplome, ci cu miniștrii în funcție, respectându-i pe fiecare și încercând împreună să facem maxim posibil”, a afirmat Bolojan, adăugând că situația apărută „nu îl pune într-o poziție favorabilă” pe Ionuț Moșteanu, dar nu schimbă experiența de lucru avută cu acesta până acum. Premierul a explicat și că una dintre marile probleme ale guvernărilor din ultimii ani a fost instabilitatea la nivelul conducerii ministerelor, ceea ce afectează  implementarea proiectelor. „Dacă ai un ministru care stă câteva luni sau un an, nu are cum să livreze. Îi trebuie timp să pregătească contracte, licitații, proiecte”, a punctat el. Premierul Bolojan a precizat că a vorbit cu Ionuț Moșteanu după apariția informațiilor din presă, ministrul aflându-se acum la Sarajevo, într-o vizită la militarii români. „I-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Eu sunt adeptul stabilității pe poziție, pentru că asta permite ca lucrurile să meargă înainte”, a transmis premierul. Întrebat despre o posibilă demisie a ministrului Apărării, premierul Ilie Bolojan a insistat că decizia retragerii îi aparține exclusiv lui Ionuț Moșteanu. „Este o decizie pe care dânsul o ia. Din punctul meu de vedere, i-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Ce poți să faci?”, a spus Bolojan. Premierul a declarat că rolul său este să mențină coeziunea echipei guvernamentale, nu să îndemne la demisii pripite. „Am încercat în toată această perioadă să fiu un factor de coeziune și să țin oamenii împreună în guvern”, a precizat el. Ilie Bolojan a mai declarat că, în ciuda presiunilor venite asupra ministrului, este important să fie continuate proiectele actuale din Apărare, precum negocierile din din programul SAFE. În opinia premierului, orice schimbare bruscă ar putea afecta ritmul dosarelor sensibile aflate în lucru.

Gândul: Scandalul CV-ului lui Ionuț Moșteanu: Document intern USR arată cum trebuie apărat ministrul Apărării în spațiul public

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, este apărat de colegii din USR cu explicaţii şi mantre. Acesta este acuzat că ar fi încălcat legea, folosindu-se de un CV fals, în care a inserat studii pe care nu le avea în realitate, la Universitatea Athenaeum. Gândul a obținut un document intern al USR cu punctajul de comunicare și prezintă, în exclusivitate, „indicațiile scenice” pe care trebuie să le respecte membrii USR care apar la televizor sau postează pe social media. Colegii din USR n-au pierdut timpul şi au sărit în apărarea lui Moşteanu, fiecare a primit sarcina să elucideze semnele de întrebare care apar pe marginea erorilor din CV-ul ministrului. În documentul intern transmis, este specificat cum trebuie să arate parcursul educaţional al acestuia, care trebuie rostogolit în spaţiul public de colegi: „Parcurs educaţional onest: Admitere în 1992 la Automatică, pe locul 45, Munca începută în anul 2 a făcut imposibilă finalizarea acestei facultăţi. Ulterior, a început o altă facultate, însă diploma nu a fost o prioritate, deoarece joburile private şi antreprenoriatul nu au cerut-o. Diploma de licenţă a obţinut-o în 2015 la Universitatea Biotera-facultatea de Inginerie şi management Agroturistic.” De asemenea, erorile din CV sunt motivate prin faptul că a folosit un şablon luat de pe net, în care s-au strecurat nişte erori peste care nu şi-a mai aruncat niciun ochi de verificare, deşi funcţia vizată era una destul de importantă. Erorile din CV: Într-un CV redactat în 2016, în grabă, pe un model descărcat de pe internet, a rămas o eroare materială regretabilă, care nu a fost observată la momentul respectiv. Acea greşeală este recunoscută deschis şi pentru aceasta Ionuţ Moşteanu şi-a prezentat şi scuze”.  Cei de la USR au şi câteva propoziţii explicative, în caz de „context suplimentar”. De-a lungul a 20 de ani, Ionuţ Moşteanu a căpătat experienţă în companii româneşti şi multinaţionale, antreprenoriat, cu dezvoltare profesională continuă. A intrat în administraţia publică în 2015 ca şi consilier la un salariu modest. În 2017, a aprofundat filosofia politică prin pregătirea oferită de valeriu Nicolae şi ulterior prin transcrierea la masterul PPE./ Ipocrizie maximă din partea PSD care îl acuză pe ministrul Moşteanu că nu a terminat o facultate de prestigiu: Eduard Bachide-secretar de stat la Ministerul Apărării pus de PSD a terminat tot Biotera. Robert Negoiţă şi Florin Pandele, ambii primari ai PSD, au obţinut diplome la Universitatea Biotera.” În cazul în care va veni vorba despre „integritatea şi munca” ministrului, au pretătit şi aici câteva cuvinte pentru contraatac. „Cariera lui Ionuţ Moşteanu nu a deşpins de „locuri călduţe” sau datorii publice, ci a fost construită prin muncă, adaptare şi responsabilitate. În cei 30 de ani de activitate, s-au demonstrat consecvent puterea de muncă, spiritul de echipă, buna colaborare profesională şi capacitatea de a lua decizii curajoase. Aceste valori sunt puse în continuare în slujba statului”, este concluzia colegilor de partid cu privire la activitatea lui Ionuţ Moşteanu, aşa cum reiese din documentul transmis de USR. Iar la final, ca totul să iasă cum şi-au propus şi ca să atragă energia Universului asupra reuşitei demersului lor, au transmis şi o mantră care trebuie invocată de cei de la USR. „Miza alegerilor de la Bucureşti, fie mergem mai departe pe drumul început de Nicuşor dan, fie pierdem tot ce am câştigat în ultimii patru ani”. Moşteanu şi-ar fi falsificat studiile pentru un post de „consilier la un salariu modest„ Ionuț Moșteanu a ocupat funcţia de consilier al ministrului Transporturilor şi a fost membru în două Consilii de Administrație  – la  Tarom şi la Administrația Porturilor Maritime Constanța – în condiţiile în care nu avea nici studii de specialitate şi nici cei 5 ani de vechime ceruţi de lege. Şeful MApN a scris în CV-ul de la acea vreme că a absolvit o universitate privată, Athenaeum, a cărei diplomă a fost eliminată ulterior din biografiile oficiale. Universitatea, la rândul ei, a emis un răspuns oficial din care reiese că nu l-a avut niciodată student pe Moșteanu. Neconcordanțe peste neconcordanțe Ionuț Moșteanu a intrat în  politică în decembrie 2015, cu opt luni înainte de înființarea USR, care se întâmpla în august 2016. Acesta spune că i-a scris ministrului Transporturilor, la acea vreme, Dan Costescu, că vrea să ajute. Spune că a avut o discuţie de 30 de minute cu acesta, iar de a doua zi a şi fost angajat în calitate de consilier. Pe amândoi îi lega pasiunea pentru motociclete şi pentru concursurile moto. Numai că legea cerea ca un consilier de ministru şi membru în CA să aibă studii superioare. Potrivit legii, „consilierii sunt funcționari publici de execuție, clasa I, conform Legii nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, articolul 14, alineatul 1 („Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I persoanele numite în următoarele funcţii publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora”). Conform legii respective, actualizată prin Legea nr. 251/2006, „clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă”. Moşteanu a spus la vremea respectivă că a absolvit Universitatea Athenaeum, deşi instituţia neagă că l-ar fi avut student. În replică, Moșteanu a publicat astăzi o diplomă de inginer, obținută în septembrie 2015 la altă facultate, Bioterra, dar eliberată abia trei ani mai târziu, în 2018. O altă neconcordanță se referă la durata studiilor. Dacă, în CV, ministrul a trecut 3 ani, între 1996 și 1999, pe diplomă durata studiilor apare ca fiind de 5 ani. Istoria lui Moșteanu În mai 2016, Moșteanu a fost numit secretar de stat în respectivul minister (decizia de numire nr. 199 din 31 mai 2016). Din această funcție, a fost eliberat la cerere în octombrie 2016. În iulie 2016, noul ministru al Transporturilor, Petru Sorin Bușe, propus tot de PNL, solicita premierului Cioloș să aprobe numirea lui Moșteanu ca membru în Consiliul de Administrație la Societatea de Telecomunicații CFR S.A. Moşteanu a deținut și funcția de membru în CA al Administrației Porturilor Maritime Constanța și în CA

Steaua are un nou comandant. ProSport, confirmat: Eduard Danilof a fost numit oficial!

Informația pe care ProSport a publicat-o în urmă cu doar câteva zile a fost confirmată: Clubul Sportiv al Armatei Steaua are un nou comandant, în persoana lui Eduard Danilof. Acesta are și un obiectiv clar pentru următoarele șase luni, iar Ionuț Moșteanu, Ministrul Apărării, a vorbit pe despre schimbările pe care Eduard Danilof trebuie să le aducă. Eduard Danilof, noul comandant al CSA Steaua Colonelul Eduard Danilof a fost numit la conducerea Clubului Sportiv al Armatei Steaua. Acesta a primit un mandat pentru o perioadă de șase luni și i-au fost trasate și câteva obiective importante, urmând să contribuie la reorganizarea clubului. Ionuț Moșteanu, Ministrul Apărării, a vorbit despre această schimbare și a explicat ce așteptări are de la noul comandant al CSA Steaua. „Pentru următoarele 6 luni, obiectivele sunt clare: reorganizare, reformă, rezultate. Colonelul Danilof va avea tot sprijinul meu şi al echipei ministerului pentru a moderniza clubul şi pentru a-l face performant. Vom demara un control pe toate departamentele şi secţiile sportive şi vom profesionaliza modul în care CSA funcţionează”, transmite Ionuț Moşteanu, Ministrul Apărării, conform mediafax.ro. Eduard Danilof este ofițer cu aproape trei decenii de experiență militară și veteran în misiuni internaționale în Irak și Afhanistan. Totodată, acesta a mai fost și administrator al Stadionului Steaua din București. Se urmărește reclădirea clubului Steaua Ionuț Moșteanu, Ministrul Apărării, a declarat că își dorește ca Clubul Sportiv al Armatei Steaua să fie reclădit cu mult profesionalism, întrucât nu poate trăi doar din amintiri. Astfel, priorităţile setate pentru Eduard Danilof sunt scoaterea clubului din stagnare şi modernizarea managementului. Totodată, este vizată şi transformarea secţiei de fotbal într-un model sustenabil, care să respecte legea şi să atragă investitori importanți. „Steaua nu poate trăi doar din amintiri. Trebuie reclădit clubul cu mult profesionalism”, a mai precizat Ionuț Moșteanu, conform sursei menționate anterior.

Ionuț Moșteanu: Decizia noastră și a aliaților este să nu intervenim în spațiul aerian ucrainean

„În momentul acesta decizia noastră și a aliaților este să nu intervenim în spațiul aerian ucrainean”, a spus joi ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Întrebat joi, în contextul aprobării de către Guvern a proiectului Ligii Apărării Naționale, dacă militarii români vor putea să lovească drone lansate de Rusia care se îndreaptă către țara noastră în spațiul aerian al Ucrainei, ministrul Apărării a spus: „Nu, în momentul ăsta nu. Și poziția României este foarte clară, a fost subliniată și de președintele Nicușor Dan. Este și poziția NATO. Aliații au decis că alianța nu se implice dincolo de granițele alianței și nu se implică în spațiul aerian al Ucrainei”. Ionuț Moșteanu a explicat că există o linie foarte fină între a ajuta o țară în război conform reglementărilor internaționale să își aibă teritoriul și cetățenii, ceea ce se întâmplă acum cu Ucraina, și granița fină în care cineva devine parte beligerantă într-un război. „Și în momentul ăsta decizia noastră și a aliaților este să nu intervenim în spațiul aerian ucrainean”, a mai spus ministrul Apărării.

Ministrul Apărării despre discuțiile din CSAT despre drone: Este doar o clarificare operațională

CSAT se va reuni pentru a stabili măsuri privind protecția spațiului aerian și amenințările dronelor. „E doar o clarificare operațională” despre lanțul de comandă, a explicat Ionuț Moșteanu la Antena 3 CNN. El a mai dezvăluit că trebuie să fie luat încă un aviz pentru modificarea legii Apărării. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru joi, 25 septembrie, la Palatul Cotroceni. Principalele puncte vizează protecția împotriva dronelor și stabilirea procedurilor de acțiune împotriva aeronavelor neautorizate. Administrația Prezidențială a anunțat că ședința CSAT va începe la ora 12:00 și va aborda stabilirea obiectivelor ce necesită măsuri de protecție în fața amenințărilor provenite de la sisteme de aeronave fără pilot la bord. De asemenea, vor fi discutate cerințele tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor necesare implementării acestor măsuri. Un alt subiect aflat pe ordinea de zi privește stabilirea persoanelor împuternicite să aprobe sau să ordone acțiuni împotriva aeronavelor și vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național. Totodată, vor fi stabilite procedurile de informare privind acțiunile de control asupra utilizării spațiului aerian.

Ministrul Apărării avertizează: Va trebui să ne obișnuim cu incursiunile dronelor rusești

„Da. Punând cap la cap toate aceste evenimente din ultimele zile, da, este singura explicație solidă”, spune la Digi24 ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, întrebat dacă este de părere că Vladimir Putin testează NATO prin aceste incursiuni ale dronelor. Întrebat dacă se așteaptă ca astfel de incidente să sporească în perioada următoare, el afirmă că „va trebui să ne obișnuim cu ele și vom ajunge la un moment dat să vedem și pacea între Ucraina și Rusia, însă și după această pace vom vedea provocări la Marea Neagră multă vreme de acolo”. „Evaluarea mea în momentul ăsta cu toate datele pe care am, e că, cum spuneam, va trebui să ne obișnuim pe de o parte, pe de altă parte să descurajăm astfel de provocări. Și asta putem face doar fiind bine coordonați cu aliații și fiind bine echipați și înzestrați”, adaugă ministrul Apărării. El menționează că România va urma modelul polonez de producere de drone împreună cu ucrainenii. „Am fost în Ucraina și am avut discuții acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuții cu ministrul apărării, domnul Șmihal și am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România. E posibil chiar mâine sau în următoarele zile să avem prima videoconferință de follow-up cu ucrainenii pentru a începe să ducem înainte această procedură. Trebuie să ne mișcăm foarte repede până la anul în mai să închidem un contract pentru producția de astfel de drone”, încheie Moșteanu.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, anunță că o dronă rusească a intrat azi în spațiul aerian românesc. Două F-16 au fost ridicate și au urmărit drona

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că o dronă rusească a intrat, astăzi, în spațiul aerian românesc. Două aeronave F-16 au fost ridicate și au urmărit drona. „Forțele Aeriene Române au interceptat astăzi, 13 septembrie, o dronă rusească intrată în spațiul aerian național. Două aeronave F-16 au fost ridicate de urgență din Baza 86 Fetești și au urmărit drona până la dispariția acesteia de pe radar, în zona Chilia Veche. Situația a fost monitorizată permanent, iar populația nu a fost în pericol. Misiunea este în desfășurare și revenim cu detalii. România își apără spațiul aerian și rămâne vigilentă în fața agresiunii rusești”, a scris ministrul pe Facebook. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis, SÂMBĂTĂ, un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, avertizând populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian. „În urmă cu puțin timp, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, prin care cetățenii au fost informați că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au fost îndemnați să adopte măsuri de protecție”, se arată în informarea emisă de IGSU. Polonia a doborât mai multe drone rusești, intrate în spațiul său aerian Miercuri dimineață, Polonia a anunțat doborârea mai multor drone rusești care au pătruns în spațiul său aerian, în noaptea de marți spre miercuri, fiind astfel înregistrată o premieră de când a izbucnit războiul din Ucraina. Au fost găsite resturi de la mai multe drone, inclusiv în provinciile Lublin și Łódź. În unele cazuri, acestea au căzut pe câmpuri și clădiri rezidențiale, provocând pagube, dar nimeni nu a fost rănit. Polonia este stat membru NATO, așadar a fost încălcat și spațiul aerian al organizației militare. Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate. Ulterior, autoritățile poloneze s-au reunit de urgență într-o ședință dedicată analizării acestei crize de securitate națională.

Ministrul apărării anunță că proiectul privind introducerea serviciului militar voluntar va ajunge la CSAT și apoi în Parlament

Moșteanu a explicat că România are nevoie să își întinerească rezerva militară, în condițiile în care armata obligatorie a fost suspendată de mulți ani, iar cei care au trecut prin serviciul militar sunt acum la vârste înaintate. „Rezerva este îmbătrânită. De aceea venim cu acest proiect care introduce termenul de militar voluntar în termen. Tinerii între 18 și 35 de ani vor putea să facă armata patru luni de zile și apoi să intre în rezerva Armatei României”, a spus Moșteanu. El a adăugat că armata va avea astfel o bază mai largă de selecție pentru cei care ar putea urma o carieră militară. „Unii vor rămâne în sistem, alții se vor îndrăgosti de această carieră. Avem nevoie de oameni buni și pregătiți pentru această misiune”, a afirmat el. Moșteanu a precizat că proiectul se află în prezent pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării și că va fi discutat la următoarea ședință, urmând ca apoi să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.