Ministrul Apărării, discuții cu Secretarul General al NATO la München: România, pilon de stabilitate pe Flancul Estic
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis duminică, după participarea la Conferința de Securitate de la München că România își întărește rolul în cadrul NATO. Radu Miruţă a purtat în weekend discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu omologi din mai multe state, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare. „Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a declarat Miruță pe Facebook. Conform celor spuse, întâlnirea ministrului Apărării cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă. „A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură.”, a transmis Miruță. Ministrul a afirmat că discuțiile au fost și despre Flancul Estic, ce include segmentul de la Marea Baltică până la Marea Neagră, dar și contribuțiile pentru susținerea acestuia. „Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre.”, a spus ministrul. În cadrul deplasării sale la München, discuțiile cu oficialii europene au fost „directe și orientate spre acțiune”, a declarat Radu Miruță. „Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat. Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp.” „Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România.”, a adăugat Miruță.
Radu Miruță, întrevederi cu reprezentanți ai industriei europene de apărare, la München
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avut vineri întâlniri cu reprezentanți ai industriei europene de Apărare, sectorului tehnologic și organizațiilor de analiză strategică, în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, discuțiile s-au concentrat pe extinderea cooperării industriale, stimularea investițiilor în România, dezvoltarea parteneriatelor pe termen lung și facilitarea transferului de tehnologie, în acord cu obiectivele de modernizare a forțelor armate și consolidare a bazei industriale și tehnologice de apărare la nivel european. În întâlnirile cu Gerd Chrzanowski, CEO Schwarz Group, Thomas Saueressig, membru al Comitetului Executiv SAP SE, Éric Béranger, CEO MBDA, și Michael Schöellhorn, CEO Airbus Defence and Space, s-au analizat perspectivele cooperării în producția de echipamente și sisteme de apărare, digitalizarea proceselor industriale, reziliența lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea capabilităților tehnologice avansate. Radu Miruță a spus că România „își asumă un rol activ în arhitectura de securitate euroatlantică, fiind nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în regiune”. Ministrul a afirmat că dezvoltarea unei industrii naționale de apărare competitive, interoperabile și integrate în ecosistemul european reprezintă o prioritate extrem de importantă. El a mai punctat interesul României pentru atragerea de investiții, realizarea de proiecte comune de producție și mentenanță pe plan intern și crearea de parteneriate care să crească autonomia strategică și capacitățile industriale europene. Potrivit MApN, „România este un partener de încredere, predictibil și angajat în dezvoltarea unor proiecte industriale sustenabile, care să sprijine atât securitatea națională, cât și consolidarea Pilonului European al NATO și a dimensiunii de apărare a Uniunii Europene”. În cadrul întâlnirilor cu oficiali seniori ai Atlantic Council și The Cohen Group au fost discutate progresele pe partea de securitate regională, consolidarea relației transatlantice, rolul NATO și al Uniunii Europene, dar și perspectivele sprijinului pentru Ucraina și investițiile în sectorul apărării.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, întâlnire cu omologul său ucrainean la Bruxelles: Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiție directă în securitatea Europei”
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu omologul său ucrainean, Mihailo Fedorov, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul României pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al MApN, discuţiile „au vizat evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi coordonarea eforturilor în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse”. În cadrul întrevederii, Radu Miruţă a pus accent pe angajamentul României de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la evenimente internaţionale. „România şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la iniţiative internaţionale, inclusiv la nivel european, pentru valorificarea oportunităţilor comune din domeniul industriei de apărare şi al cooperării tehnologice, precum SAFE şi BraveTech EU”, se arată în comunicatul MApN. Partea ucraineană a apreciat donaţia sistemului PATRIOT de către România, alături de contribuţia financiară la mecanismul NATO – Prioritised Ukraine’s Requirements List (PURL). Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că gesturile României sunt esenţiale pentru consolidarea rezilienţei armatei ucrainene. Discuţiile au inclus şi planuri de sprijin pe termen mediu şi lung în formate multinaţionale, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea arhitecturii regionale de securitate. „Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiţie directă în securitatea Europei şi a NATO, o investiţie în securitatea noastră. Vom continua să contribuim activ la eforturile comune de apărare şi descurajare, prin instruire, participare la misiuni internaţionale şi implicare în iniţiative multinaţionale”, a afirmat Radu Miruță. Întrevederea a reconfirmat dialogul excelent dintre cele două ţări şi angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, în beneficiul stabilităţii euroatlantice şi al securităţii regionale, potrivit MApN. Radu Miruță, discuții la Bruxelles despre întărirea apărării europene până în 2030 De asemenea, Radu Miruță s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, și cu Andrius Kubilius, Comisarul European pentru Apărare și Spațiu. Cei doi au discutat despre planurile UE de întărire a capacității de apărare, creșterea competitivității industriei europene și pregătirea Europei pentru obiectivele stabilite până în 2030. În cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre importanța aplicării inițiativelor europene pentru creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării, conform Foaiei de parcurs „Defence Readiness Roadmap 2030”. Oficialii au declarat că este nevoie de o întărire a industriei și tehnologiei de apărare la nivel european, astfel încât echipamentele necesare să poată fi produse rapid până în 2030. Ei au apreciat rolul Comisiei Europene în susținerea investițiilor și implementarea programelor pentru industria de apărare, cum ar fi SAFE și Programul privind industria europeană de apărare (EDIP), se arată în comunicatul MApN.
H. D. Hartmann: Miruță vrea ca satelitul să stea sus, nu pe jos
Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic H. D. Hartmann a avut un discurs critic la adresa ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, privitor la acțiunile și declarațiile din mandatul acestuia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, H. D. Hartmann a vorbit despre ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, care, după spusele analistului politic, prin autoritatea pe care i-o conferă funcția politică, încearcă să se poziționeze într-o postură de forță, în loc să se bazeze pe realizările personale. „Acum noi doi avem o vârstă, cu experiențele noastre, bune și rele. Dar noi am învățat să fim bărbați prin ceea ce am făcut și nu prin ceea ce suntem, adică haina aia pe care ne-o pune statul, sau prin ceea ce spunem. Noi suntem bărbați pentru că am protejat o familie, ne-am protejat copiii, i-am crescut. Am ținut oameni, au mâncat după noi, am semnat salarii lunare. Lucrurile astea fac parte din definiția unui bărbat, care nu este bărbat numai pentru o familie, ci este în general. Tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, avea o vorbă: Este o onoare ca cineva să vină să-ți ceară ajutorul. Este o onoare pentru tine, te onorează.” Hartmann ironizează și taxează dur declarațiile ministrului, punând accent atât pe gafa oficialului privind intervenția în Groenlanda, cât și pe alte subiecte tratate superficial. „I-a pus partidul haină pe el, e ministrul Apărării. Cumpără un satelit, vrea satelit care stă pe sus, nu pe jos. Când a făcut declarația cu Groenlanda, că el trimite soldații, că sunt cele două posibilități, eu am primit înregistrarea. Voi, în paralel la Gândul, ați primit și voi înregistrarea. Acum recunosc, e păcatul meu, n-am fost primul care am dat-o, voi ați fost primii. Dar eu am fost cel care, după aceea, am sunat la Ministerul Apărării Naționale și mi-a răspuns un domn foarte amabil care, la întrebarea mea: E adevărat ce a zis ministrul? Jur că așa mi s-a răspuns: Haideți, domnule Harmann, de astea ne luăm acum? Nu, nicio glumă. Omul era într-o situație în care putea să spună, dacă era da, era rău; dacă era nu, era și mai rău.”
Radu Miruță, ministrul Apărării, și generalul Gheorghiță Vlad, șeful Armatei Române, vin la Iași de Ziua Unirii Principatelor Române
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, și generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, vor participa sâmbătă, 24 ianuarie 2026, la manifestările oficiale organizate la Iași cu ocazia împlinirii a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Prezența celor doi oficiali confirmă importanța evenimentului, Iașul fiind orașul-simbol al Unirii din 1859. Ministrul Radu Miruță și generalul Gheorghiță Vlad vin la Iași de Ziua Unirii Manifestările vor avea loc în Piața Unirii, unde programul oficial începe la ora 12:00 cu un spectacol folcloric, urmat, de la ora 15:00, de ceremonia militară și religioasă. Aceasta va include salutul Drapelului de luptă, intonarea Imnului Național, discursuri ale oficialităților centrale și locale, depunerea de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, parada militară și tradiționala Horă a Unirii. Seara se va încheia cu retragerea cu torțe a militarilor din Garnizoana Iași, pe traseul Muzeul Unirii – Piața Unirii – Palatul Culturii. Pentru desfășurarea în siguranță a evenimentelor, autoritățile au impus restricții de circulație și parcare în zona centrală a orașului. Circulația va fi închisă pe mai multe artere importante, inclusiv bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și pasajul Mitocul Maicilor, unde parcarea este interzisă în perioada 22–25 ianuarie. Accesul în zona Pieței Unirii va fi controlat, iar consumul și comercializarea băuturilor alcoolice sunt interzise pe o rază de 500 de metri pe durata zilei de 24 ianuarie. Autoritățile fac apel la participanți să respecte regulile și să păstreze o atmosferă sobră și civilizată, potrivită unui moment istoric de importanță națională. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Parlamentul Ucrainei a desemnat noul ministru al Apărării. Mykhailo Fedorov mizează pe tehnologie și reformă
Parlamentul Ucrainei a aprobat miercuri numirea lui Mykhailo Fedorov în funcția de ministru al Apărării. Acesta a anunțat că scopul său este să susțină inovația și schimbarea profundă a sistemului militar, scrie Reuters. În vârstă de 34 de ani, Mykhailo Fedorov a ocupat anterior funcțiile de prim-viceprim-ministru și ministru al transformării digitale. Din aceste funcții, el a influențat în mod semnificativ strategia tehnologică a Ucrainei după declanșarea invaziei rusești în februarie 2022. Unul dintre rezultatele lui Fedorov cele mai importante a vizat întărirea comunicațiilor armatei ucrainene de pe front, prin introducerea terminalelor Starlink. Această soluție a permis o legătură mai strânsă între unități, chiar și în zonele de luptă intense. Tot el a stat la baza dezvoltării așa-numitei „linii de drone”, un sistem defensiv conceput pentru a produce pierderi semnificative trupelor ruse. Inițiativa a devenit un element central al apărării moderne a Ucrainei. „Astăzi, este imposibil să lupți cu tehnologii noi folosind o structură organizațională veche. Avem nevoie de schimbări cuprinzătoare”, a declarat Mykhailo Fedorov în fața parlamentarilor, înainte de votul final. „Scopul nostru este să schimbăm sistemul: să reformăm armata, să îmbunătățim infrastructura de pe linia frontului, să eradicăm minciunile și corupția și să facem din leadership și încredere o nouă cultură.”, a mai declarat acesta. Preluarea mandatului are loc la câteva săptămâni după un scandal major de corupție din domeniul energiei, care a generat reacții din partea populației față de guvernul condus de Volodimir Zelenski. Numirea sa face parte dintr-o reorganizare amplă a conducerii politice și de securitate, decisă de președintele Volodimir Zelenski. Pe teren, armata ucraineană se confruntă cu un dezavantaj numeric, dar și din punct de vedere al echipamentelor. Trupele rusești înaintează în estul regiunii Donețk și cresc frecvența atacurilor aeriene asupra orașelor situate departe de linia frontului. Mykhailo Fedorov a precizat că planul său pune accent pe digitalizarea forțelor armate, extinderea utilizării dronelor, integrarea inteligenței artificiale și aplicarea soluțiilor tehnologice moderne.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea: Am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului MApN
news.ro Ministrul Apărării Naţionale (MApN), Radu Miruţă, a anunţat – luni – că a solicitat, pentru 2026, o majorare a bugetului ministerului faţă de acest an, având în vedere situaţia privind securitatea în regiune. De asemenea, el a dat asigurări că salariile militarilor nu vor scădea. „Din discuţiile pe care le-am purtat, cu reducerea a 10% din fondurile de salarii la Ministerul Apărării, la Ministerul de Interne, reducerea asta va ţine cont de contribuţia pe care cele două ministere deja o au cu creşterea vârstei de pensionare. (…) Avem un război la graniţă, avem o efervescenţă în toată lumea cu creşterea capacităţilor de apărare, cu investiţii în zona militară, pentru că degeaba ai şcoli, ai un mediu economic dezvoltat dacă nu ai securitate. Când toată lumea asta investeşte în Apărare, nu este, din punctul meu de vedere, sănătos la cap, ca noi, ţară cu cea mai mare linie de graniţă cu o altă ţară unde explodează bombe şi unde este război, să reducem cheltuielile cu treaba asta. Dimpotrivă, am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului Ministerului Apărării de la 2,3% din PIB cât a fost în 2025, la 2,7% din PIB pentru anul 2026”, a declarat Radu Miruţă, luni seară, într-o intervenţie telefonică la B1 TV. Foto – MApN El a dat asigurări că salariile nu vor scădea în sistemul de apărare naţională. „Cu privire la salarii, nu există nicio discuţie ca salariile să scadă şi Ministerul Apărării va contribui la această reducere naţională, însă se va întâmpla într-un procent mai mic, pentru că deja contribuie crescându-le vârsta de pensionare şi cred că sunt suficiente zone în care să ne putem uita să mai crească eficienţa. Sunt o serie de institute, sunt o serie de entităţi unde, la prima vedere, aşa din avion, că sunt de o săptămână ministru, estimarea mea este că se mai pot eficientiza activităţile fără să aibă Armata Română într-adevăr de suferit”, a adăugat ministrul.
Care sunt controversele din spatele noului ministru al Apărării, Radu Miruță
Radu Miruță a depus jurământul și a preluat oficial funcția de ministru al Apărării. Numirea sa a venit după o perioadă marcată de mai multe controverse publice, apărute înainte de instalarea oficială în funcție. Declarația discriminatorie la adresa romilor Una dintre cele mai criticate situații a apărut după o declarație făcută de Miruță într-o intervenție la Prima News. În timpul unei discuții despre cazarea plătită de Parlament, acesta a spus că nu se mută „ca țiganul cu cortul”. Organizația Roma for Democracy a reacționat public și a acuzat folosirea unui stereotip rasist. ONG-ul a susținut că expresia este jignitoare și că normalizează discriminarea. Discuțiile legate de salarii și beneficii Tot înainte de preluarea funcției, Radu Miruță a confirmat că încasa două salarii, unul de la Ministerul Economiei și unul de la Parlament, în calitate de deputat. El a spus că legea permite acest lucru. Miruță a precizat că Parlamentul îi plătea cazarea și că nu a solicitat de la Guvern. Declarațiile au atras critici, în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Sesizarea de incompatibilitate depusă de Victor Ponta După anunțul privind propunerea sa pentru Ministerul Apărării, Victor Ponta a transmis o sesizare oficială către președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan. Acesta a susținut că Miruță se află într-o stare de incompatibilitate legală. Sesizarea sa a fost însoțită de un document al Agenției Naționale de Integritate, care arată că exercitarea simultană a funcției de deputat și a calității de persoană fizică autorizată reprezintă incompatibilitate, potrivit legii. Amenda primită în dosarul Avioane Craiova O altă controversă a vizat activitatea lui Radu Miruță ca ministru al Economiei. Acesta a fost amendat cu 15.000 de lei de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Amenda a fost aplicată după ce Miruță a făcut numiri interimare la conducerea companiei Avioane Craiova. Ministrul a explicat că societatea se afla de ani de zile într-o situație ilegală, cu interimate prelungite și că a încercat să corecteze problema. Moțiunea simplă depusă de AUR În perioada mandatului său la Ministerul Economiei, Miruță a fost vizat și de moțiune simplă depusă de AUR în Senat. Formațiunea l-a acuzat că a transformat ministerul într-o „agenție de plasare a forței de muncă pentru USR”. Documentul a fost semnat de 39 de senatori din opoziție. Episodul protestului de la Damen Mangalia Un alt moment intens mediatizat a avut loc în timpul protestelor angajaților de la șantierul naval Damen Mangalia. Oamenii s-au adunat în fața Ministerului Economiei, nemulțumiți de situația companiei aflate în insolvență. Radu Miruță a ieșit în fața protestatarilor și a vorbit printr-o portavoce. El le-a spus că situația șantierului nu mai depinde de acționari, ci de administratorul judiciar. Ministrul a afirmat că nu a venit să le spună „povești” și că încearcă să facă ce este posibil din poziția sa. Un început de mandat sub presiune Toate aceste episoade au avut loc înainte ca Radu Miruță să preia oficial funcția de ministru al Apărării. Instalarea sa în fruntea unui minister strategic a venit după o perioadă tensionată, marcată de controverse politice și administrative. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan confirmă că a fost consultat de USR cu privire la numirea lui Miruță ca ministru al Apărării: „Este om de încredere” Radu Miruţă este propus de USR, în Comitetul Politic, ca ministru al Apărării, iar Irineu Darău îi ia locul, la Economie
Dominic Fritz a anunțat convocarea Comitetului Politic al USR pentru nominalizarea noului ministru al Apărării
Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat că joi dimineață va avea loc o ședință a Comitetului Politic, în cadrul căreia partidul va stabili propunerea pentru Ministerul Apărării. Funcția a rămas liberă după plecarea lui Ionuț Moșteanu. În acest moment, ministrul interimar al Apărării este Radu Miruță, ministrul Economiei. „Mâine dimineață convoc Comitetul Politic și vineri votăm propunerea pe care o voi face pentru Ministerul Apărării”, a declarat Fritz la Antena3. Președintele USR nu a oferit un nume concret, însă a spus că persoana aleasă va îndeplini mai multe criterii. Potrivit acestuia, „o să fie un om calificat, care cunoaște domeniul, un om cu greutate politică, care știe despre ce vorbește și care cunoaște programul SAFE, o persoană care are competență să gestioneze banii care vor veni în România prin intermediul acestui program”. Conform informațiilor publicate de G4Media, senatorul USR Sorin Șipoș se află printre variantele luate în calcul pentru conducerea Ministerului Apărării. Acesta este liderul organizației județene USR Timiș și un apropiat al președintelui Dominic Fritz, ambii activând în Timișoara. Sorin Șipoș are și o legătură personală cu președintele României, Nicușor Dan. În campania pentru alegerile prezidențiale din mai 2025, senatorul a declarat că a fost coleg de clasă cu actualul președinte, în perioada liceului.
Scandalul CV-ului lui Moșteanu. Bolojan, despre o posibilă demisie a Ministrului Apărării: Sper ca în aceste zile să se lămurească. Este o decizie pe care dânsul o ia
Premierul României, Ilie Bolojan, a comentat joi seară, la Digi24, scandalul iscat în jurul CV-ului ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Premierul a spus că evaluarea miniștrilor trebuie să se facă pe baza activității lor, nu a diplomelor prezentate. Șeful Executivului a declarat că Moșteanu este o numire politică, așa cum sunt toate numirile din guvern, și a menționat că, până la izbucnirea discuțiilor publice, colaborarea cu acesta a fost una „bună”. „Ministrii sunt propuneri ale partidelor din arcul guvernamental. Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri, să nu lucrez cu diplome, ci cu miniștrii în funcție, respectându-i pe fiecare și încercând împreună să facem maxim posibil”, a afirmat Bolojan, adăugând că situația apărută „nu îl pune într-o poziție favorabilă” pe Ionuț Moșteanu, dar nu schimbă experiența de lucru avută cu acesta până acum. Premierul a explicat și că una dintre marile probleme ale guvernărilor din ultimii ani a fost instabilitatea la nivelul conducerii ministerelor, ceea ce afectează implementarea proiectelor. „Dacă ai un ministru care stă câteva luni sau un an, nu are cum să livreze. Îi trebuie timp să pregătească contracte, licitații, proiecte”, a punctat el. Premierul Bolojan a precizat că a vorbit cu Ionuț Moșteanu după apariția informațiilor din presă, ministrul aflându-se acum la Sarajevo, într-o vizită la militarii români. „I-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Eu sunt adeptul stabilității pe poziție, pentru că asta permite ca lucrurile să meargă înainte”, a transmis premierul. Întrebat despre o posibilă demisie a ministrului Apărării, premierul Ilie Bolojan a insistat că decizia retragerii îi aparține exclusiv lui Ionuț Moșteanu. „Este o decizie pe care dânsul o ia. Din punctul meu de vedere, i-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Ce poți să faci?”, a spus Bolojan. Premierul a declarat că rolul său este să mențină coeziunea echipei guvernamentale, nu să îndemne la demisii pripite. „Am încercat în toată această perioadă să fiu un factor de coeziune și să țin oamenii împreună în guvern”, a precizat el. Ilie Bolojan a mai declarat că, în ciuda presiunilor venite asupra ministrului, este important să fie continuate proiectele actuale din Apărare, precum negocierile din din programul SAFE. În opinia premierului, orice schimbare bruscă ar putea afecta ritmul dosarelor sensibile aflate în lucru.