Radu Miruță, după avertismentul lui Traian Băsescu: Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a delcarat că armata SUA, care a solicitat acceptul pentru a disloca echipament și personal în baze militare din România, a precizat în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Reacția oficialului vine după ce fostul președinte Traian Băsescu a avertizat că este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane aduse în România. Fostul președinte Traian Băsescu a precizat, luni, printr-o postare pe Facebook, în contextul amenințărilor venite din partea Iranului, că echipamentele pe care România a permis SUA să le disloce în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii nu înseamnă echipament militar defensiv, motiv pentru care Iranul ar putea încerca să lovească. Radu Miruță a comentat afirmațiile fostului președinte și a explicat că nu vor fi avioane care să transporte explozibili. „Eu apreciez foarte mult opiniile domnului președinte Băsescu. Așa cum dumnealui a menționat, sunt aprecieri personale ale domniei sale. Pentru a clarifica niște aspecte pe care eu le-am văzut un pic diferite față de situația reală. Nu este vorba de aeronave care transportă explozibil, nu este vorba despre bombardiere. Acest lucru a fost verificat de Ministerul Apărării înaintea şedinţei CSAT, înainte de votul acordat în Parlament şi am informat toate aceste lucruri. Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Aşadar, de pe teritoriul naţional nu se va pleca cu încărcătură ofensivă”, a transmis ministrul Apărării, Radu Miruţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruţă, întrevedere cu noul ambasador al SUA: „Prezenţa militară americană în ţara noastră contribuie la consolidarea securităţii naţionale” A patra aeronavă americană a aterizat la Otopeni, după ce România a permis utilizarea bazei Kogălniceanu de către SUA Traian Băsescu, avertisment la limita panicii după amenințările Iranului: Ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească unde se adăpostește el și familia
Ministrul Apărării: România nu a oferit sprijin pentru atacul împotriva Iranului și nu a primit solicitări de implicare
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că România nu a avut niciun rol în acțiunile militare declanșate împotriva Iranului și că nicio infrastructură aflată pe teritoriul național nu a fost utilizată în acest scop. Miruță a declarat că statul român nu a pus la dispoziție facilități, baze sau alte resurse care să contribuie la atacurile recente. „Vă confirm că, de pe teritoriul naţional, România nu a sprijinit ceea ce s-a întâmplat vineri seară sau când a fost iniţiat atacul împotriva Iranului. Nu s-au folosit, că am primit multe întrebări zilele astea la minister, s-a folosit de pe teritoriul naţional vreo facilitate pentru a ajuta un astfel de atac? Şi răspunsul pe care l-am primit de la şeful Statului Major este că nu”, a declarat ministrul Apărării, luni seară, la Euronews România. În contextul tensiunilor din regiune, ministrul a fost întrebat dacă autoritățile de la București au primit vreo cerere de implicare, inclusiv pentru eventuale acțiuni desfășurate în Europa, după ce o bază militară britanică din Cipru a fost vizată de un atac iranian. Radu Miruță a precizat că, până în prezent, nu există o astfel de solicitare oficială. „Se întâmplă multe lucruri în primele zile ale unui astfel de atac militar şi sunt şi foarte multe informaţii care se împing într-o anumită direcţie. Eu vă spun oficial că România, până în acest moment, nu a primit o astfel de solicitare”, a răspuns ministrul.
Radu Miruță despre conflictul din Orientul Mijlociu: Monitorizăm permanent tot ce se întâmplă. Nu există niciun pericol pentru România
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că România nu este pusă în fața niciunui risc direct în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. El a spus că autoritățile au adoptat măsuri suplimentare de precauție, însă situația de pe teritoriul național rămâne sub control. Miruță a explicat că tensiunile din regiune au escaladat după un schimb de atacuri între mai multe state, iar reacția instituțiilor române a fost una adaptată noilor condiții de securitate. „A început un atac masiv între mai multe ţări. Iran nu a atacat doar o singură ţară, după ce a fost atacat la rândul lui. Şi este absolut normal şi aşteptabil să fie crescută prudenţa şi să fie sporite măsurile de vigilenţă. Asta se întâmplă şi pe teritoriul naţional. După confirmarea acestui atac, a crescut gradul de atenţie, monitorizăm permanent tot ce se întâmplă, schimbăm informaţii cu partenerii noştri şi urmărim cu frecvenţă, aş zice, mai densă informaţiile şi lucrurile care se întâmplă în jurul Iranului”, a afirmat Radu Miruţă, luni seară, la Euronews România. Radu Miruță a adăugat că instituțiile din domeniul apărării au introdus verificări suplimentare la accesul în unitățile militare, controale „mai intense” la intrări și ieșiri, dar și un schimb mai rapid de informații cu partenerii externi. În acest context, nivelul de alertă al bazelor militare din România a fost ridicat de la verde la galben, ca măsură preventivă, a anunțat Radu Miruță. El a mai declarat că există un volum foarte mare de informații care circulă în spațiul public în perioade aceasta, când conflictul este în desfășurare, iar unele dintre acestea sunt propagate cu scop de manipulare. „În perioada asta de conflict militar, multe informaţii sunt generate în spaţiul public şi cu scopul de a dezinforma sau a influenţa o decizie sau alta. De asta e foarte important să validăm aceste informaţii. Sunt diverse elemente de informaţie pe care, în măsura în care le validezi, poţi să-ţi dai seama despre nişte lucruri. Am verificat toate aceste elemente, le-am confirmat şi cu celelalte ministerie ale apărării şi serviciile de informaţii asociate. Concluzia clară şi nu cu dubiu este că, la momentul în care discutăm, nu există niciun pericol”, a spus Radu Miruţă.
Ministrul Apărării, discuții cu Secretarul General al NATO la München: România, pilon de stabilitate pe Flancul Estic
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis duminică, după participarea la Conferința de Securitate de la München că România își întărește rolul în cadrul NATO. Radu Miruţă a purtat în weekend discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu omologi din mai multe state, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare. „Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a declarat Miruță pe Facebook. Conform celor spuse, întâlnirea ministrului Apărării cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă. „A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură.”, a transmis Miruță. Ministrul a afirmat că discuțiile au fost și despre Flancul Estic, ce include segmentul de la Marea Baltică până la Marea Neagră, dar și contribuțiile pentru susținerea acestuia. „Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre.”, a spus ministrul. În cadrul deplasării sale la München, discuțiile cu oficialii europene au fost „directe și orientate spre acțiune”, a declarat Radu Miruță. „Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat. Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp.” „Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România.”, a adăugat Miruță.
Radu Miruță, întrevederi cu reprezentanți ai industriei europene de apărare, la München
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avut vineri întâlniri cu reprezentanți ai industriei europene de Apărare, sectorului tehnologic și organizațiilor de analiză strategică, în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, discuțiile s-au concentrat pe extinderea cooperării industriale, stimularea investițiilor în România, dezvoltarea parteneriatelor pe termen lung și facilitarea transferului de tehnologie, în acord cu obiectivele de modernizare a forțelor armate și consolidare a bazei industriale și tehnologice de apărare la nivel european. În întâlnirile cu Gerd Chrzanowski, CEO Schwarz Group, Thomas Saueressig, membru al Comitetului Executiv SAP SE, Éric Béranger, CEO MBDA, și Michael Schöellhorn, CEO Airbus Defence and Space, s-au analizat perspectivele cooperării în producția de echipamente și sisteme de apărare, digitalizarea proceselor industriale, reziliența lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea capabilităților tehnologice avansate. Radu Miruță a spus că România „își asumă un rol activ în arhitectura de securitate euroatlantică, fiind nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în regiune”. Ministrul a afirmat că dezvoltarea unei industrii naționale de apărare competitive, interoperabile și integrate în ecosistemul european reprezintă o prioritate extrem de importantă. El a mai punctat interesul României pentru atragerea de investiții, realizarea de proiecte comune de producție și mentenanță pe plan intern și crearea de parteneriate care să crească autonomia strategică și capacitățile industriale europene. Potrivit MApN, „România este un partener de încredere, predictibil și angajat în dezvoltarea unor proiecte industriale sustenabile, care să sprijine atât securitatea națională, cât și consolidarea Pilonului European al NATO și a dimensiunii de apărare a Uniunii Europene”. În cadrul întâlnirilor cu oficiali seniori ai Atlantic Council și The Cohen Group au fost discutate progresele pe partea de securitate regională, consolidarea relației transatlantice, rolul NATO și al Uniunii Europene, dar și perspectivele sprijinului pentru Ucraina și investițiile în sectorul apărării.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, întâlnire cu omologul său ucrainean la Bruxelles: Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiție directă în securitatea Europei”
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu omologul său ucrainean, Mihailo Fedorov, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul României pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al MApN, discuţiile „au vizat evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi coordonarea eforturilor în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse”. În cadrul întrevederii, Radu Miruţă a pus accent pe angajamentul României de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la evenimente internaţionale. „România şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la iniţiative internaţionale, inclusiv la nivel european, pentru valorificarea oportunităţilor comune din domeniul industriei de apărare şi al cooperării tehnologice, precum SAFE şi BraveTech EU”, se arată în comunicatul MApN. Partea ucraineană a apreciat donaţia sistemului PATRIOT de către România, alături de contribuţia financiară la mecanismul NATO – Prioritised Ukraine’s Requirements List (PURL). Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că gesturile României sunt esenţiale pentru consolidarea rezilienţei armatei ucrainene. Discuţiile au inclus şi planuri de sprijin pe termen mediu şi lung în formate multinaţionale, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea arhitecturii regionale de securitate. „Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiţie directă în securitatea Europei şi a NATO, o investiţie în securitatea noastră. Vom continua să contribuim activ la eforturile comune de apărare şi descurajare, prin instruire, participare la misiuni internaţionale şi implicare în iniţiative multinaţionale”, a afirmat Radu Miruță. Întrevederea a reconfirmat dialogul excelent dintre cele două ţări şi angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, în beneficiul stabilităţii euroatlantice şi al securităţii regionale, potrivit MApN. Radu Miruță, discuții la Bruxelles despre întărirea apărării europene până în 2030 De asemenea, Radu Miruță s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, și cu Andrius Kubilius, Comisarul European pentru Apărare și Spațiu. Cei doi au discutat despre planurile UE de întărire a capacității de apărare, creșterea competitivității industriei europene și pregătirea Europei pentru obiectivele stabilite până în 2030. În cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre importanța aplicării inițiativelor europene pentru creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării, conform Foaiei de parcurs „Defence Readiness Roadmap 2030”. Oficialii au declarat că este nevoie de o întărire a industriei și tehnologiei de apărare la nivel european, astfel încât echipamentele necesare să poată fi produse rapid până în 2030. Ei au apreciat rolul Comisiei Europene în susținerea investițiilor și implementarea programelor pentru industria de apărare, cum ar fi SAFE și Programul privind industria europeană de apărare (EDIP), se arată în comunicatul MApN.
H. D. Hartmann: Miruță vrea ca satelitul să stea sus, nu pe jos
Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic H. D. Hartmann a avut un discurs critic la adresa ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, privitor la acțiunile și declarațiile din mandatul acestuia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, H. D. Hartmann a vorbit despre ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, care, după spusele analistului politic, prin autoritatea pe care i-o conferă funcția politică, încearcă să se poziționeze într-o postură de forță, în loc să se bazeze pe realizările personale. „Acum noi doi avem o vârstă, cu experiențele noastre, bune și rele. Dar noi am învățat să fim bărbați prin ceea ce am făcut și nu prin ceea ce suntem, adică haina aia pe care ne-o pune statul, sau prin ceea ce spunem. Noi suntem bărbați pentru că am protejat o familie, ne-am protejat copiii, i-am crescut. Am ținut oameni, au mâncat după noi, am semnat salarii lunare. Lucrurile astea fac parte din definiția unui bărbat, care nu este bărbat numai pentru o familie, ci este în general. Tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, avea o vorbă: Este o onoare ca cineva să vină să-ți ceară ajutorul. Este o onoare pentru tine, te onorează.” Hartmann ironizează și taxează dur declarațiile ministrului, punând accent atât pe gafa oficialului privind intervenția în Groenlanda, cât și pe alte subiecte tratate superficial. „I-a pus partidul haină pe el, e ministrul Apărării. Cumpără un satelit, vrea satelit care stă pe sus, nu pe jos. Când a făcut declarația cu Groenlanda, că el trimite soldații, că sunt cele două posibilități, eu am primit înregistrarea. Voi, în paralel la Gândul, ați primit și voi înregistrarea. Acum recunosc, e păcatul meu, n-am fost primul care am dat-o, voi ați fost primii. Dar eu am fost cel care, după aceea, am sunat la Ministerul Apărării Naționale și mi-a răspuns un domn foarte amabil care, la întrebarea mea: E adevărat ce a zis ministrul? Jur că așa mi s-a răspuns: Haideți, domnule Harmann, de astea ne luăm acum? Nu, nicio glumă. Omul era într-o situație în care putea să spună, dacă era da, era rău; dacă era nu, era și mai rău.”
Radu Miruță, ministrul Apărării, și generalul Gheorghiță Vlad, șeful Armatei Române, vin la Iași de Ziua Unirii Principatelor Române
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, și generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, vor participa sâmbătă, 24 ianuarie 2026, la manifestările oficiale organizate la Iași cu ocazia împlinirii a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Prezența celor doi oficiali confirmă importanța evenimentului, Iașul fiind orașul-simbol al Unirii din 1859. Ministrul Radu Miruță și generalul Gheorghiță Vlad vin la Iași de Ziua Unirii Manifestările vor avea loc în Piața Unirii, unde programul oficial începe la ora 12:00 cu un spectacol folcloric, urmat, de la ora 15:00, de ceremonia militară și religioasă. Aceasta va include salutul Drapelului de luptă, intonarea Imnului Național, discursuri ale oficialităților centrale și locale, depunerea de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, parada militară și tradiționala Horă a Unirii. Seara se va încheia cu retragerea cu torțe a militarilor din Garnizoana Iași, pe traseul Muzeul Unirii – Piața Unirii – Palatul Culturii. Pentru desfășurarea în siguranță a evenimentelor, autoritățile au impus restricții de circulație și parcare în zona centrală a orașului. Circulația va fi închisă pe mai multe artere importante, inclusiv bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și pasajul Mitocul Maicilor, unde parcarea este interzisă în perioada 22–25 ianuarie. Accesul în zona Pieței Unirii va fi controlat, iar consumul și comercializarea băuturilor alcoolice sunt interzise pe o rază de 500 de metri pe durata zilei de 24 ianuarie. Autoritățile fac apel la participanți să respecte regulile și să păstreze o atmosferă sobră și civilizată, potrivită unui moment istoric de importanță națională. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Parlamentul Ucrainei a desemnat noul ministru al Apărării. Mykhailo Fedorov mizează pe tehnologie și reformă
Parlamentul Ucrainei a aprobat miercuri numirea lui Mykhailo Fedorov în funcția de ministru al Apărării. Acesta a anunțat că scopul său este să susțină inovația și schimbarea profundă a sistemului militar, scrie Reuters. În vârstă de 34 de ani, Mykhailo Fedorov a ocupat anterior funcțiile de prim-viceprim-ministru și ministru al transformării digitale. Din aceste funcții, el a influențat în mod semnificativ strategia tehnologică a Ucrainei după declanșarea invaziei rusești în februarie 2022. Unul dintre rezultatele lui Fedorov cele mai importante a vizat întărirea comunicațiilor armatei ucrainene de pe front, prin introducerea terminalelor Starlink. Această soluție a permis o legătură mai strânsă între unități, chiar și în zonele de luptă intense. Tot el a stat la baza dezvoltării așa-numitei „linii de drone”, un sistem defensiv conceput pentru a produce pierderi semnificative trupelor ruse. Inițiativa a devenit un element central al apărării moderne a Ucrainei. „Astăzi, este imposibil să lupți cu tehnologii noi folosind o structură organizațională veche. Avem nevoie de schimbări cuprinzătoare”, a declarat Mykhailo Fedorov în fața parlamentarilor, înainte de votul final. „Scopul nostru este să schimbăm sistemul: să reformăm armata, să îmbunătățim infrastructura de pe linia frontului, să eradicăm minciunile și corupția și să facem din leadership și încredere o nouă cultură.”, a mai declarat acesta. Preluarea mandatului are loc la câteva săptămâni după un scandal major de corupție din domeniul energiei, care a generat reacții din partea populației față de guvernul condus de Volodimir Zelenski. Numirea sa face parte dintr-o reorganizare amplă a conducerii politice și de securitate, decisă de președintele Volodimir Zelenski. Pe teren, armata ucraineană se confruntă cu un dezavantaj numeric, dar și din punct de vedere al echipamentelor. Trupele rusești înaintează în estul regiunii Donețk și cresc frecvența atacurilor aeriene asupra orașelor situate departe de linia frontului. Mykhailo Fedorov a precizat că planul său pune accent pe digitalizarea forțelor armate, extinderea utilizării dronelor, integrarea inteligenței artificiale și aplicarea soluțiilor tehnologice moderne.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea: Am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului MApN
news.ro Ministrul Apărării Naţionale (MApN), Radu Miruţă, a anunţat – luni – că a solicitat, pentru 2026, o majorare a bugetului ministerului faţă de acest an, având în vedere situaţia privind securitatea în regiune. De asemenea, el a dat asigurări că salariile militarilor nu vor scădea. „Din discuţiile pe care le-am purtat, cu reducerea a 10% din fondurile de salarii la Ministerul Apărării, la Ministerul de Interne, reducerea asta va ţine cont de contribuţia pe care cele două ministere deja o au cu creşterea vârstei de pensionare. (…) Avem un război la graniţă, avem o efervescenţă în toată lumea cu creşterea capacităţilor de apărare, cu investiţii în zona militară, pentru că degeaba ai şcoli, ai un mediu economic dezvoltat dacă nu ai securitate. Când toată lumea asta investeşte în Apărare, nu este, din punctul meu de vedere, sănătos la cap, ca noi, ţară cu cea mai mare linie de graniţă cu o altă ţară unde explodează bombe şi unde este război, să reducem cheltuielile cu treaba asta. Dimpotrivă, am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului Ministerului Apărării de la 2,3% din PIB cât a fost în 2025, la 2,7% din PIB pentru anul 2026”, a declarat Radu Miruţă, luni seară, într-o intervenţie telefonică la B1 TV. Foto – MApN El a dat asigurări că salariile nu vor scădea în sistemul de apărare naţională. „Cu privire la salarii, nu există nicio discuţie ca salariile să scadă şi Ministerul Apărării va contribui la această reducere naţională, însă se va întâmpla într-un procent mai mic, pentru că deja contribuie crescându-le vârsta de pensionare şi cred că sunt suficiente zone în care să ne putem uita să mai crească eficienţa. Sunt o serie de institute, sunt o serie de entităţi unde, la prima vedere, aşa din avion, că sunt de o săptămână ministru, estimarea mea este că se mai pot eficientiza activităţile fără să aibă Armata Română într-adevăr de suferit”, a adăugat ministrul.