Ministrul Culturii de la Chișinău vrea explicații după votul dat României de juriu
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că instituția pe care o conduce nu a fost implicată în organizarea Eurovision, dar că, în urma diferențelor mari dintre votul juriului și cel al publicului, sunt necesare explicații. „Ministerul Culturii din Republica Moldova nu este implicat direct în organizarea Eurovision Song Contest 2026. Am oferit sprijin organizatorilor, companiei publice Teleradio-Moldova, în limita posibilităților, iar în acest context considerăm că sunt necesare explicații, mai ales în urma acestui vot al publicului din Republica Moldova”, a declarat Cristian Jardan, citat de noi.md. Jurnaliștii de la Chișinău publică și reacția unei membre a juriului Republicii Moldova. Aceasta susține că discrepanțele apar și din cauza faptului că juriul votează prestația de la repetiția generală, nu cea văzută de public în seara finalei. „Eu am fost anul acesta în juriu. Răspund doar pentru notele mele. Pentru aceste discrepanțe de vot există fix două soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme ar fi explicat multe lucruri”, a scris Victoria Cușnir. Un val de reacții negative a apărut în Republica Moldova după ce juriul din țara vecină a oferit doar 3 puncte României la concursul Eurovision. „Am avut o reacție de șoc”, a spus cea care a prezentat punctajul, plângând.
Raluca Turcan: Ilie Bolojan poate duce România pe un drum de creștere
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii și al Muncii, vicepremier al României și în prezent deputat, membru în Comisia pentru învățământ, în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, vorbește despre cum se construiește azi încrederea în politică și despre distanța tot mai mare dintre critică și soluții reale în spațiul public. Ea aduce în discuție și felul în care tinerii se raportează la decizie și importanța surselor de informare credibile, într-un context marcat de neîncredere și tensiuni publice. În același timp, Ilie Bolojan este menționat ca exemplu de lider în care are încredere. INTERVIU Reporter: Numele complet?Raluca Turcan: Raluca Turcan. Reporter: Studii și funcția actuală?Raluca Turcan: Economist, absolvent de Academia de Studii Economice, facultatea de Relații Economice Internaționale, deputat. Despre încrederea în politica actuală, Ilie Bolojan, Theodor Stolojan și Traian Băsescu Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați.Raluca Turcan: Ilie Bolojan, pentru că într-un context dificil a stabilizat România și cred că poate să ne conducă pe un drum în care țara noastră să înceapă să crească din nou și economic, și din perspectiva atractivității pentru oameni. Theodor Stolojan, un om care în doi ani de zile a dublat scorul Partidului Național Liberal și și-a menținut o cotă de credibilitate ani la rând după ce a deținut funcția de prim-ministru. Traian Băsescu, un om care a riscat suspendarea din funcția de președinte atunci când a considerat că țara trebuie să meargă pe un anumit drum. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează?Raluca Turcan: Că toți fură, nu toți politicienii fură. Politicienii care jignesc și refuză alternative Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată.Raluca Turcan: Nu pot să spun a priori că n-aș vota anumiți oameni politici, însă pot să vă spun ce mă îndepărtează de oamenii politici de multe ori: când jignesc, când critică și nu oferă alternativă, când încearcă să acopere cu cuvinte lipsa ideilor. Reporter: Ce vă enervează cel mai tare în sistemul cultural românesc?Raluca Turcan: Mă deranjează enorm de tare faptul că mulți oameni grei, cu decizie importantă, consideră cultura un domeniu nesemnificativ. De ce indiferența nu e o opțiune Reporter: De ce ar trebui un tânăr să nu dea scroll când aude de politică?Raluca Turcan: Tinerii trebuie să înțeleagă că, oricât de mult le-ar displăcea politica, politica înseamnă decizie. Dacă politica este proastă, decizia este proastă. Dacă ei dau scroll și nu se informează bine, riscă să aibă opțiuni greșite care duc la decizii greșite. Reporter: Care e diferența dintre un ministru bun și unul excelent?Raluca Turcan: Cred că un ministru bun e cel care își îndeplinește mandatul cu un confort de resurse, un ministru excelent este acela care se străduiește, de multe ori cu resurse puține, să facă lucruri și să le termine. România reală vs percepția publică Reporter: Ce funcționează în România mai bine decât cred majoritatea oamenilor?Raluca Turcan: Cred că în fiecare domeniu există lucruri care funcționează mai bine decât oamenii vor să creadă, de exemplu în educație sunt profesori excepționali, dar sunt tentați să arunce în derizoriu întregul sistem de educație românesc. În sănătate, sunt oameni care performează, care salvează vieți, dar de multe ori se preferă să fie scoase în evidență disfuncționalități ale sistemului de sănătate. Reporter: Cum i-ați schimba părerea unui tânăr care crede că „toți politicienii sunt la fel” în 20 de secunde?Raluca Turcan: Asta da o provocare! Surse de informare credibile. Asta este sfatul pe care i-l dau și copilului meu, care este în formare, în clasa a XI-a, și îi spun: dacă vrei să ai o opțiune corectă și o opinie clară, bine fundamentată, încearcă să ai mai multe surse de informare și acelea să fie credibile. Discurs agresiv, fără rezultate Reporter: Cum separați critica onestă de atacul gratuit?Raluca Turcan: Critica onestă întotdeauna ar trebui să comporte și e utilă atunci când comportă și alternativă, adică nu doar să critici, ci să ai întotdeauna și ceva de pus în loc. Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi, distrug o guvernare, dar nu au o soluție despre ce se întâmplă după acest moment al dărâmării unui guvern. Critica gratuită este aceea superficială și care de multe ori ascunde lipsa de performanță. Sunt foarte mulți oameni politici care au în spate zero realizări, dar care au un discurs foarte bun și, de multe ori, decât să ți-i pui în cap, mai bine îi ignori și încerci să treci pe lângă ei, pentru că sunt foarte agresivi. Respectul față de omul simplu Reporter: Ce lucru/gest mic spune cel mai mult despre un lider?Raluca Turcan: Mic nu e, dar nu se vorbește. Integritatea. Integritatea face un lider lipsit de vulnerabilități. Și aș mai spune ceva: dai omului o funcție, ca să vezi ce caracter are, știți, e o vorbă veche. Merită să urmărești omul, mai ales cel cu funcții importante, cum se raportează la omul simplu. Reporter: Alături de ce politician din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?Raluca Turcan: Aș spune Margaret Thatcher. Reporter: Cu ce emoji ați caracteriza contextul politic actual?Raluca Turcan: E unul în care sunt niște steluțe, pentru că, realmente, România este aruncată într-o criză extrem de periculoasă și nu este clar un plan de parcurs pentru viitor, deci cine a făcut lucrul acesta nu cred că a gândit foarte mult. Întoarcerea acasă între dorință și realitate Reporter: De ce ar trebui ca românii din diaspora să revină acasă?Raluca Turcan: Evit să spun că ar trebui să se întoarcă în țară, mi-ar plăcea să fie convinși să se întoarcă în țară, pentru că și în România pot să găsească o calitate a vieții comparativă cu țările în care au ales să meargă să muncească, însă calitatea vieții în România, modul în care ești tratat de instituțiile statului, infrastructura pe care o ai la dispoziție, calitatea serviciilor publice, de multe ori îi face pe români să prefere să rămână în străinătate. Reporter: Dacă politica românească ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des?Raluca
Sindicatul actorilor de la TNB cere demisia ministrului Culturii: A insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii
Sindicatul actorilor de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București cere demisia ministrului Culturii, András Demeter. Sindicatul afirmă că ministrul „a insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii”. „Sindicatul Actorilor din Teatrul Național „I.L. Caragiale” București solicită demisia ministrului Culturii, András Demeter, pentru comportament incompatibil cu funcția publică și pentru decizii care afectează grav sectorul cultural. Ministrul a insultat în repetate rânduri public profesioniști din domeniul culturii. În înregistrări video și audio difuzate în presă, ministrul afirmă despre unul dintre colegii noștri că „ar trebui să-și dea demisia din prostie” – noi ne-am simțit cu toții jigniți. Iar în alte situații s-a adresat oamenilor de cultură cu expresii precum „sunteți total nepregătită, nu v-ați făcut lecțiile”. Ministrul și-a manifestat în multiple ocazii lipsa de respect față de comunitatea profesională pe care ar trebui să o susțină”, se arată în comunicatul de presă emis de sindicat, citat de G4Media și Edupedu.ro. Sindicatul critică și modul în care au fost organizate concursurile pentru managementul unor instituții importante, printre care Opera Națională Iași sau Teatrul Național București, spunând că acestea „au ridicat probleme serioase de credibilitate”. „După eșuarea primului concurs pentru managementul TNB, Ministerul Culturii a modificat criteriile de participare în mod discriminatoriu, eliminând din competiție candidați calificați prin condiții nejustificat de restrictive (cu toate că a ministrul a declarat public că nu o va face). În acest context, din punctul nostru de vedere, actualul concurs nu are legitimitate, indiferent cine va fi câștigător”, se mai arată în comunicatul emis. Scandalul privind emiterea și retragerea ulterioară a circularei privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă Sindicatul a adus în atenție și scandalul recent privind emiterea circularei și retragerea ei ulterioară privind normarea birocratică a muncii artistice. „Ultimul scandal, emiterea circularei și retragerea ei (abia în momentul începerii protestelor) privind normarea birocratică a muncii artistice, demonstrează lipsa de înțelegere a specificului activității culturale și inconsecvența în decizii”, se mai arată în comunicatul sindicatului. În prima parte a acestei săptămâni, actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti au protestat, în faţa instituţiei, faţă de aplicarea unui proiect-pilot transmis de Ministerul Culturii privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă. La o zi după acest protest, ministrul Culturii a anunțat retragerea instrucțiunilor prin Circulara nr. 965/11.02.2026, care prevede încetarea aplicabilității măsurilor și suspendarea demersurilor administrative inițiate în baza acestora.
Se cere demiterea lui Andras Demeter. Insultele și batjocura ministrului la adresa oamenilor de cultură din România, într-o înregistrare audio
Înregistrarea, publicată de platforma Cultura la dubă, surprinde un schimb de replici în care ministrul folosește un limbaj umilitor la adresa a doi profesioniști din domeniul cultural. Tonul este autoritar, iar formulările depășesc clar limitele unui dialog instituțional. Cultura la dubă a publicat o înregistrare audio realizată în timpul dezbaterii publice organizate la 30 decembrie 2025, din care reiese că ministrul Culturii, Andras Demeter, a negat intenția de a face modificarea respectivă. În momentul în care regizoarea Alexandra Badea a atras atenția asupra acestui demers, ministrul a avut o reacție considerată umilitoare la adresa acesteia, deși este laureată a Marelui Premiu pentru Teatru al Academiei Franceze. „Eu vă las să vorbiți, dar nu vă face bine. Arată că sunteți total nepregătită! Nu v-ați făcut lecțiile!”, se aude spunând ministrul în înregistrare. În același material audio, Andras Demeter are o ieșire similară și la adresa arheologului Decebal Vleja, reprezentant al muzeografilor în Federația sindicală CulturMedia, căruia îi reproșează, pe un ton ridicat, lipsa de înțelegere: „Sunteți total nepregătită, nu v-ați făcut lecțiile”, afirmă Andras Demeter într-unul dintre momentele audio făcute publice. Ulterior, ministrul continuă cu remarci care pun sub semnul întrebării capacitatea profesională a interlocutorilor săi. „Ori refuzi să înțelegi, ori nu ești capabil”, se mai aude în înregistrare. Semnatarii petiției susțin că astfel de ieșiri publice reflectă un tip de relație bazată pe intimidare și dispreț față de experți, artiști și manageri culturali. Aceștia reclamă, totodată, un climat tensionat în relația dintre Ministerul Culturii și sectorul cultural, dar și decizii luate fără consultare reală. Reacțiile nu au întârziat să apară. Oameni de teatru, muzicieni, curatori și organizații culturale au distribuit petiția, cerând premierului să analizeze situația și să intervină. Scandalul readuce în atenție nu doar comportamentul unui demnitar, ci și modul în care statul își tratează propriii creatori, într-un domeniu deja fragil și subfinanțat. Mai mult, ieri, Ministerul Culturii a anunțat oficial că a schimbat condițiile de participare la concursul de management al TNB, astfel încât doar cei care au condus cel puțin 10 ani instituții publice mai pot candida. Profesioniștii din domeniu, care au atât studii de specialitate, cât și experiență în mediul independent, nu mai au dreptul să concureze.
Mesajul ministrului Culturii de Ziua Culturii Naționale: Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie, generează idei, locuri de muncă”
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, marcată anual pe 15 ianuarie, ministrul Culturii, Demeter András István, a transmis un mesaj despre cât contează cultura în viața societății. Sărbătoarea are loc din anul 2010, iar ziua de 15 ianuarie marchează data nașterii poetului român Mihai Eminescu. „Cultura ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie”, a transmis ministrul. Demeter András István a declarat că actul cultural are la bază oamenii și se exprimă prin multiple forme, de la spectacole și cărți, până la arte vizuale, muzică sau arhitectură. El a menționat și rolul important al celor care susțin activitatea culturală din culise, unde în ciuda lipsei de vizibilitate publică, au o contribuție majoră. „Cultura se face de către, prin şi pentru oameni. Răzbate prin emoţia transmisă de pe scenă, dintr-o carte deschisă, o pictură sau o fotogramă; din inflexiunile unei melodii sau din detaliile unui ornament de pe o clădire, printr-o întâlnire care lasă urme, printr-un artefact care rezistă timpului sau, dimpotrivă, este menit să existe doar pe durata consumării sale. Putem spune că actul cultural, atunci când este împlinit cu credinţă şi cu necesitate autentică de expresie, este ca o sferă – o formă geometrică perfectă, vizibilă, palpabilă, dar ale cărei dimensiuni conţin mister, pentru că, nu-i aşa, numărul PI din formulele ei matematice de calcul este un număr infinit. Este ceva ce poţi percepe, poţi defini, poţi măsura şi totuşi niciodată până la ultima zecimală. Este una din legăturile invizibile ale omului cu universul. Şi nu se face doar în săli de expoziţii, de proiecţie, de teatru sau de concerte, se face şi în spaţii neconvenţionale, prin artiştii independenţi care aleg drumul mai greu, dar necesar, un drum cu multe obstacole şi fără plasă de siguranţă, se face şi prin salariaţii din instituţii, care nu sunt creatori şi artişti şi care nu se află ‘la vedere’, dar care asigură îmbinarea corectă a rotiţelor zimţate din întreg mecanismul, se face şi prin toţi acei colaboratori şi participanţi la proiectele culturale – tehnicienii, specialiştii din varii domenii, care, prin aportul lor, rotunjesc «sfera»”, a transmis ministrul pe Facebook. El a mai menționat că instituțiile culturale, precum muzeele și bibliotecile, oferă nu doar protejarea patrimoniului, ci și educație, dialog și dezvoltare, inclusiv pe plan economic. „Comunităţile care investesc în cultură devin mai puternice, mai vii, mai competitive. Cultura generează idei, pune în mişcare sisteme şi înlesneşte traseele diplomatice între ţări, fiind bine ştiut faptul că ea reprezintă cel mai bun ambasador. Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investiţiile pe termen lung şi aduce plusvaloare financiară, atunci când este administrată eficient. Asigură continuitate şi conferă încredere. Ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. De Ziua Culturii Naţionale, le mulţumesc tuturor celor care o trăiesc. Cu rigoare sau pasiune. Cu încredere în rostul ei”, a declarat Demeter András István. Ziua Culturii Naționale are statut oficial și urmărește promovarea valorilor culturale românești în țară și în comunitățile din afara granițelor. Evenimentele organizate cu acest prilej au ajuns la a șaisprezecea ediție și se adresează tuturor românilor.
Opera Națională Română Iași și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari. András István Demeter, ministrul Culturii: Nu scrie nicăieri că orice concurs trebuie să aibă, la final, desemnat un câștigător
Două dintre cele mai importante instituții culturale, atât din Iași, cât și din România, Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii), funcționează în continuare fără manageri desemnați prin concurs, situație care ridică semne de întrebare cu privire la interesul real pentru spațiul cultural. Ministrul Culturii, András István Demeter, spune că „trebuie să avem răbdare”. Opera Națională Română Iași și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași funcționează fără manageri desemnați în urma unui concurs, deși nu vorbim despre instituții marginale și nici despre un oraș periferic pe harta culturală românească. Ministrul Culturii, András István Demeter, susține că este vorba de o chestiune de timp. După două concursuri consecutive fără rezultat la Operă și un concurs eșuat la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, unde ambii candidați au fost respinși, situația pare să fi intrat într-o zonă de normalitate administrativă, cel puțin din perspectiva ministrului Culturii, András István Demeter. András István Demeter, ministru al Culturii din partea UDMR, explică printr-o declarație – care spune mai multe prin ton decât prin conținut – că nu există nicio regulă conform căreia fiecare concurs trebuie să aibă un câștigător. „În primul rând, nu am obligația să răspund la astfel de întrebări. În al doilea rând, nu scrie nicăieri că orice concurs trebuie să aibă, la final, desemnat un câștigător. Nu trebuie să ne pripim doar pentru a avea un manager desemnat prin concurs”, a declarat András István Demeter reporterilor BZI. Mai mult, recomandarea adresată celor care se întreabă cât va mai dura această stare de provizorat este una simplă: „stați cu răbdare până la următorul concurs”. Ministrul Culturii spune că avem nevoie de candidați mai bine pregătiți la următoarele concursuri În aceeași intervenție, ministrul Culturii a mai transmis și că rolul său se rezumă la asigurarea integrității comisiei de jurizare, iar soluția pentru viitor ar fi o mediatizare mai puternică. „Tot ce pot eu să fac este să mă asigur că avem parte de o comisie de jurizare integră, iar pe viitor vom încerca să mediatizăm mai mult aceste concursuri, astfel încât să se înscrie mai mulți candidați bine pregătiți. În acest caz, va câștiga cineva măcar adecvat, dacă nu cel mai bun. Eu consider că interimatele au funcționat destul de bine până acum”, a declarat András István Demeter. Amintim că atât Opera Națională Română Iași, cât și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii) reprezintă două instituții recunoscute la nivel național și internațional și nu sunt doar simple structuri administrative care să poată funcționa, la nesfârșit, „din inerție”. Ironia situației este că, în timp ce Iașul își revendică constant statutul de pol cultural major al României, două dintre instituțiile sale reprezentative sunt lăsate „în așteptare”, cu promisiunea unui viitor concurs și cu îndemnul oficial de a nu se pripi. Se pare că, pentru ministrul Culturii, absența unui manager ales nu este o problemă urgentă, ci o chestiune de timp, răbdare și, eventual, de noroc. Până la următoarele concursuri, atât Opera Națională Română Iași, cât și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari, în urma eșecurilor precedente. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ministerul Culturii anunță concursuri de management pentru instituțiile aflate în interimat
Ministerul Culturii a anunțat marți finalizarea evaluărilor anuale de management pentru anul 2024 și demararea concursurilor de proiecte de management pentru instituțiile din subordine. Potrivit unui comunicat al ministerului, au fost realizate evaluările de management pentru toate cele 24 de instituții subordonate Ministerului Culturii, care își desfășoară activitatea pe baza unor proiecte de management aprobate. Au fost exceptate de la această procedură următoarele instituții: Centrul Cultural Toplița și Teatrul Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” – contractele de management au fost încheiate la finalul anului 2024; Biblioteca Națională a României – contract de management suspendat. „În ceea ce privește obiectivul asumat cu privire la organizarea de concursuri de proiecte de management pentru toate instituțiile publice de cultură aflate în prezent în interimat până la finalul anului, primii pași ai acestui proces au fost deja făcuți în luna august, prin inițierea procedurilor de concurs pentru Opera Națională Română din Iași și pentru Muzeul Național Bran”, a transmis Ministerul Culturii.
Spectacolele de weekend ar putea fi anulate din toamnă. Ministrul Culturii: Sectorul public doarme-n papuci, iertaţi-mi metafora
Ministrul Culturii, Demeter Andras, spune că din toamnă ar putea să nu se mai organizeze evenimente culturale în weekend sau în zilele libere. Motivul este un nou contract colectiv de muncă, care impune plăți mari pentru angajații care lucrează în aceste zile. „Printr-o presiune exponenţial crescută a sindicatelor şi o deschidere nemaiîntâlnită în 25 de ani din partea Ministerului Culturii, (…) s-a instituit obligaţia de a plăti cu un spor foarte, foarte ridicat acele zile de sâmbătă, duminică sau de sărbători legale lucrate, în pofida recompensării acestora cu timp liber efectiv”, a declarat Demeter. Ministrul spune că această schimbare va afecta în special instituțiile culturale aflate în subordinea autorităților locale, cum ar fi muzeele, teatrele și bibliotecile. Acestea nu dispun de fonduri suficiente pentru a acoperi noile costuri. „Sectorul public doarme-n papuci, iertaţi-mi metafora”, a adăugat el. Acesta a comparat lipsa de reacție din sectorul public cu inițiativa celor din zona culturală independentă, care deja analizează cât de drastic este impactul noilor reguli. Ministrul Culturii readuce în discuție și subiectul legat de meseriile din cultură ce presupun activitate exact atunci când publicul are timp liber (în weekend sau de sărbători). „Eu, când m-am făcut actor, sau tu, când te-ai făcut instrumentist, ştii că de regulă atunci când ceilalţi se distrează, tu munceşti”, a declarat acesta. Instituțiile culturale trebuie să se organizeze în timpul verii și să poarte un dialog serios cu sindicatele, altfel riscă să anuleze evenimentele planificate pentru toamnă, a mai spus el. „Se va întâmpla în toamnă şi de aceea eu am făcut apel în nenumărate rânduri (…) să se aplice, să convoace consiliile administrative, să aibă şedinţe, vara asta toridă s-o folosească pentru reconsiderarea oricăror planificări pe care le-ar fi avut în prealabil şi le-am recomandat şi le recomand în continuare tuturor colegilor instituţia dialogului cu sindicatele”, a spus Demeter Andras.