Prestigiosul clasament Shanghai spulberă șansele universităților românești
În România anului 2025 – în care guvernanții vorbesc despre reformarea educației – dar „uită” să aloce bani pentru investiții și pentru a susține performanța – clasamentul Shanghai reduce la tăcere învățământul din România. Mai exact, universitățile din țara noastră apar doar de 15 ori în cel mai nou clasament global după domenii de studiu, Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat publicității marți. Rezultatul este cu atât mai îngrijorător, cu cât este mult mai slab decât cel din ultimii doi ani – 22 de apariții în 2024, 19 în 2023 – în condițiile în care clasamentul este realizat pentru 57 de domenii de studiu, cu liste de până la 500 de poziții pentru fiecare și în care sunt rezultate circa 2000 de universități din lume. „În cercetare, totul pornește de la finanțare, pentru că cercetarea trebuie finanțată” Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București și expert în educație, susține, într-o analiză pentru Gândul, că cercetarea nu se face pe ochi frumoși, ci prin alocarea de fonduri și un interes continuu pentru a ajunge în „liga” mare, printre cei mai buni dintre cei mai buni. „Există proiecte care sunt finanțate – nu sunt foarte multe și, de exemplu, sunt domenii cuprinse în clasamentul Shanghai care nu există pe listă – care nu sunt finanțate în România. Nu există finanțări pentru acele zone sau domenii, mă refer la finanțările naționale ale cercetării. Și atunci tu vrei să dezvolți un proiect de țară, dar neintroducând bani. În momentul în care universitățile nu au o bază pentru a face cercetare de înaltă calitate, clasamentul Shanghai se bazează exact pe asta. Trebuie să produci un flux de cunoaștere la nivel internațional. Acest flux de cunoaște la nivel internațional se bazează, evident, pe niște cercetări care trebuie să spună ceva ca să poată fi publicate acolo. Sunt foarte greu de făcut pe sistemul de lup singuratic. Sau se pot face, dar nu au aceeași anvergură. Și atunci – în aceste condiții în care nu poți să faci cercetare la standardele la care se face cercetare în alte universități din afară – este mai greu să îndeplinești criteriile prin care poți să fii vizibil cu anumite studii la nivel internațional. Nu spun că nu le avem, le avem și noi, dar într-o măsură mai mică. În orice sistem, cât investești, atât primești, nu poți să aloci puțin și să obții mult, este împotriva firii și este un mit. Pot să am pe cineva care are idei, care este foarte bun, dar are nevoie de infrastructură pentru a deveni relevant”, susține expertul în educație. „Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber” Ovidiu Pânișoară mărturisește că și în România există cercetători buni care performează în diverse domenii – însă care nu sunt susținuți financiar – cercetarea reducându-se la ideea de „lup singuratic”, dar care nu are nivelul scontat pentru a intra în prestigiosul clasament Shanghai, la care aspiră toate universitățile lumii. „Nu înseamnă că acele domenii trecute în clasamentul Shanghai nu sunt stăpânite în România, dar nu există o forță de impact atât de mare ca în alte țări. Adică, avem cercetători singuratici buni, avem oameni în toate aceste domenii care performează. Numai că – nu sunt atât de mulți la nivelul unor instituții – pentru că instituțional vorbind, ar trebui să fie o cultură a cercetării, susținută de către universități și de către minister. Nefiind această cultură a sprijinului pentru cercetare, rămân oamenii care fac lucruri individuale. Noi avem cercetători care apar în diferite clasamente internaționale, avem cercetători care au publicate materiale, care se încadrează și joacă în aceeași ligă cu mulți alți cercetători din lume, dar nu sunt cantitativ la fel de mulți ca cei din străinătate. Acolo există o politică întreagă, există laboratoare de cercetare în care se investește continuu. Cercetarea face parte din jobul tău și ajunge să fie ușor de făcut în condiții optime și cu infrastructura potrivită. La noi în România, din păcate, cercetarea rămâne un element de lup singuratic. Dacă vreți, putem merge mai departe, că mai există o problemă în sistemul de învățământ universitar și anume faptul că finanțarea – și acest lucru s-a rupt la un moment dat, în urmă cu mulți ani – se face pe numărul de studenți și nu pe grupa de studenți, pe unitate, astfel încât universitățile au tot interesul să aibă cât mai mult studenți, ceea ce reduce nivelul de timp pentru cercetare pe care îl are profesorul universitar respectiv. Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber, nu ne este retribuită efectiv această cercetare. ” Specialistul în educație recunoaște, în contextul publicării clasamentului Shanghai – că fără investiții nu putem vorbi despre o cercetare care să atingă performanța și care să devină un punct de reper pentru universitățile din afară. „Infrastructura noastră este la pământ” În plus, Ovidiu Pânișoară susține că infrastructura din România este la pământ, lucru care nu permite extinderea cercetării și lucrul student – profesor pe teme de cercetare care ar putea să devină emblematice și care ne-ar da șansa să intrăm în marile clasamente ale lumii. „Există o cultură și un demers pe care noi am putea să le imprimăm la nivel de educație universitară. Dar, ca să imprimăm această cultură și acest demers trebuie să-i și faci loc. Cu alte cuvinte, trebuie să și tragi țevile ca să curgă apa. Infrastructura noastră este la pământ. Și vă mai spun un lucru fundamental și anume faptul că în marile universități ale lumii cercetarea nu o fac numai profesorii, aceștia coordonează cercetări care sunt făcute de către doctoranzi, de către masteranzi și chiar de către studenții care-și dau licența. Poate că am studenți foarte buni, dar unde să facă cercetarea, când la noi nici profesorii nu au unde să stea toți când vin la facultate. Darămite să existe laboratoare pentru studenți în care să facă cercetări individuale. Nu poți să faci cercetare pe ochi frumoși sau se poate face,
Scandalos: Ministrul Educației îi încurajează pe profesori să se toarne unii pe alții. Face apel chiar și la elevi și părinți să-i monitorizeze pe profesori: trebuie sancționați / pot fi scoși din sistem
Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că profesorii care vorbesc la ore despre teorii ale conspirației sau transmit elevilor informații false pot ajunge să fie sancționați și chiar eliminați din sistem. Daniel David, ministrul Educatiei – EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX FOTO Ministrul spune că profesorii trebuie să-și asume o responsabilitate comună pentru calitatea educației și pentru imaginea școlii. În opinia sa, părinții, elevii și chiar colegii din cancelarie trebuie să anunțe școala sau inspectoratul atunci când observă astfel de derapaje. „Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David. David a vorbit și despre lipsa încrederii în știință în rândul multor oameni. În opinia sa, analfabetismul funcțional îi împiedică pe elevi să înțeleagă lumea reală, ceea ce îi face vulnerabili la teorii conspirative. „Analfabetismul funcțional înseamnă că, de exemplu, tu nu înțelegi cum funcționează lumea fizică, nu înțelegi cum funcționează chimia în lumea de zi cu zi, nu înțelegi biologia. Ajungi să crezi că constelațiile îți influențează destinul. Toate astea sunt conspiraționiste”. Ministrul spune că problema apare pentru că școala nu pune suficient accent pe formarea competențelor reale ale elevilor. „Prin acest analfabetism funcțional, prin faptul că noi n-am mai transferat în actul educațional competențe. Actul educațional ar trebui să fie centrat pe elev, iar în această centrare pe elev elementul fundamental este formarea de competențe”, a declarat el. Surse foto: Mediafax foto AUTORUL RECOMANDĂ: Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare” Daniel David i-a scris omologului său ucrainean, cerându-i să nu închidă școlile cu predare în limba română
Daniel David: Profesorii trebuie să raporteze cazurile în care un coleg răspândește teorii ale conspirației sau informații false
Ministrul Educației, Daniel David, a spus la podcastul „Salvați Copiii” că părinții, elevii și profesorii trebuie să anunțe dacă un cadru didactic vorbește la școală despre teorii ale conspirației sau dă informații false. El a explicat că profesorii care fac aceste gesturi ar trebui sancționați treptat, mai întâi prin reducerea salariului, apoi prin interzicerea funcțiilor de conducere, iar dacă nu se schimbă nimic, pot fi scoși din sistem. Întrebat ce se poate face în aceste cazuri, ministrul a declarat că „părinții trebuie să monitorizeze acest lucru (răspândirea de informații false de către un profesor), copiii trebuie să raporteze acest lucru și colegii acestor profesori trebuie să raporteze acest lucru”. El a mai declarat că aceste măsuri sunt importante, fiindcă un profesor care răspândește informații false afectează și imaginea celorlalți dascăli. „Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David. Un alt subiect dezbătut în cadrul podcastului de către Ministrul Educației a fost lipsa încrederii în știință din partea cetățenilor din cauza analfabetismului funcțional.
Țară, țară vrem profesori! 300 de posturi libere la licee cunoscute din București / Ce spune ISMB despre această situație într-un an școlar tensionat
Măsurile din învățământul românesc, revolta profesorilor la măsurile Legii Bolojan și starea de degringoladă totală a școlii românești își fac simțită prezența din plin, iar repercusiunile nu întârzie să apară. Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) a publicat peste 300 de posturi didactice neocupate pentru ședința publică din data de 18 septembrie 2025. Demisia unor profesori, dar și renunțarea la ore, se numără motivele apariției posturilor libere la mai multe licee din București. Într-un an școlar tensionat și provocator, cursurile au început, oficial, pe 8 septembrie 2025, potrivit calendarului anului școlar 2025-2026. Din această toamna, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore, potrivit Legii nr. 141/2025. Inspectoratul Școlar al Municipiului București a motivat, conform documentului publicat, cauzele care au dus la apariția posturilor neocupate, potrivit informațiilor publicate de Edupedu.ro. Reorganizare catedră, cerere demisie, renunțare cadru didactic titular, finalizare plan școlarizare plan școlarizare, recalculare normă, renunțare plata cu ora de către titular și completarea normei sunt doar câteva dintre cauzele prin care este jusstificată de către ISMB o astfel de situație. Posturile didactice neocupate sunt la: Colegiul German Goethe, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Școala Gimnazială “Petre Ispirescu”, Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, Colegiul Tehnic Feroviar Mihai I, Colegiul Tehnic Media, Școala Gimnazială „Maica Domnului”, Colegiul National „Emil Racoviță”, Colegiul Național „Victor Babeș”, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Liceul Tehnologic „Nikola Tesla”, Liceul Tehnologic „Elie Radu”, Școala Profesională Specială Sf.Nicolae, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, Palatul Național al Copiilor din București, Şcoala Gimnazială „George Călinescu”. Pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul municipiului București nu s-au mai susținut concursurile/testările pentru suplinitori, potrivit unui anunț al Inspectoratului Școlar al Municipiului București Sector 3. Conform sursei citate, „după data de 4 septembrie pentru posturile rămase disponibile se organizează concurs/testare la nivel de unitate, acolo unde aceste posturi au rămas neocupate.” Reamintim că, pe data de 1 septembrie, au fost atribuite orele vacante/rezervate în regim de plata cu ora, conform noului calendarului de mobilitate pentru anul școlar 2025-2026. Vorbim despre personalul didactic titular sau angajat pe durata viabilității postului didactic/catedrei la nivelul unităților de învățământ, personalul didactic asociat și personalul didactic pensionat, pe baza rezultatelor obținute la interviu, dacă este cazul. Revolta studenților față de Legea Bolojan continuă Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), cea mai mare federație studențească din țară, anunţă proteste la nivel național în 29 septembrie. Tinerii spun că măsurile de austeritate din educație și deciziile luate în continuare de guvernanți ignoră mesajele și nevoile lor. ANOSR arată că reducerile de la transport și tăierea burselor pun presiune directă pe traiul studenților, mulți dintre ei depinzând de aceste beneficii pentru a-și continua studiile. Organizația avertizează asupra faptului că, în acest context provocator, austeritatea în educație poate duce la un val și mai mare de abandon universitar, fenomen care oricum depășește 40%. Sursă foto: Gândul RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Școala românească are zilele numărate! Ziua a zecea de PROTESTE. Profesorii anunță „inaugurarea” anului școlar în fața Guvernului și la Cotroceni „De ce aș rămâne în România?” POVESTEA emoționantă a unui olimpic medaliat cu aur. Mesaj pentru Daniel David, după tăierea burselor de performanță Daniel David, mesaj pentru SINDICATELE din Educație: „O grevă în septembrie nu poate aduce nimic. Țara are probleme în general”
Care este condiția pentru ca elevii şi studenţii să-și poată primi bursele înapoi. Ministrul Educației a făcut anunțul
Elevii şi studenţii şi-ar putea primi înapoi bursele de performanţă. Ministrul Educaţiei, Daniel David, promite că situaţia este pe lista lui de priorităţi anul viitor, dacă bugetul se va întrema. Până atunci, moţiunea de cenzură depusă împotriva lui va fi dezbătută şi votată de senatori luni, 15 septembrie. Bursele de performanţă şi de rezilienţă pentru elevi au fost tăiate de pe lista Ministerului Educaţiei, din acest an şcolar. Statul oferă doar alocaţie de merit, 450 de lei, pentru 15% dintre cei mai buni elevi ai unei clase cu medii peste 9. Bursele sociale, în valoare de 300 de lei, şi cele tehnologice se acordă în continuare. „Bursele nu reprezintă un moft pentru elevii care provin din familii vulnerabile reprezintă accesul la educatie pentru ziua de maine, iar pentru cei care fac performanta reprezintă un sprijin lunar si motivatia pentru a continua si a tinti mult mai sus”, a declarat Vlăduţ Marius Iordache, preşedintele Consiliului National al elevilor. Daniel David spune că va da banii înapoi, de anul viitor, dacă îi va permite bugetul. „Pentru cele de performanță nu am avut în acest an buget suficient, nici după toate măsurile luate pentru a le putea acoperi, dar în zona performanței am păstrat. Premiile, măcar, la Olimpiade”, a declarat ministrul Educaţiei. Sunt cele mai mari tăieri care au existat vreodată în fondul de burse şi pentru studenţi. „Diminuarea fondului de burse ar trebui să ajungă la 52% prin măsurile aprobate de guvern, nu s-ar mai acorda în perioada întregului an calendaristic studenții de la taxă nu mai sunt eligibili. Reprezintă un regres foarte mare pentru învățământul superior românesc”, a declarat Sergiu Covaci, preşedintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Ministrul Educaţiei a declarat pentru Observator TV că are de gând să dea banii înapoi chiar anul viitor. Daniel David a mai precizat că bugetul poate fi recalculat şi după al doilea semestru. „Dacă am fost primii, va trebui să fim tot primii care întoarcem unele măsuri. Iar printre măsurile pe care le întoarcem, da, bursele pentru performanță și în zona studenților, bursele sunt importante. Mie mi-ar plăcea să putem începe să gândim în bugetul de anul viitor”, a declarat Daniel David, ministrul Educaţiei. „În momentul de faţă, orice cuvinte si promisiuni sunt în zadar. Considerăm că ar trebui să vedem, de fapt, negru pe alb promisiuni asumate de către Guvernul României pentru a ne hotarî să oprim protestele care sunt programate”, a mai spus Sergiu Covaci, preşedintele ANOSR. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a retrimis analiza evoluţiei fondului de burse şi Administraţiei Prezidenţiale şi aşteaptă un răspuns de la Nicuşor Dan.
Prima zi de școală, în stradă. De la Cotroceni, profesorii au cerut demisia lui David. Marea necunoscută: Începe școala sau vine GREVA GENERALĂ?
Prima zi de școală de anul acesta a fost marcată de proteste masive în învățământ, generate de reforma fiscală a guvernului Bolojan, care aduce într-o situație fără precedent un domeniu deja afectat de lipsa finanțărilor. Mii de cadre didactice alături de lideri sindicaliști au mărșăluit pe străzile Capitalei și au cerut demisia ministrului Daniel David. Președintele Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, însă a refuzat să participe la festivitatea de începere a anului școlar din cauza „tensiunilor” existente. Anul acesta, cadrele didactice au decis boicotarea anului școlar, după ce Guvernul a impus o serie de măsuri, despre care specialiștii în Educație cred că vor duce la colapsul unui sistem deja sever avariat. Printre măsurile care au scos în stradă mii de profesori se numără tăierea burselor pentru o parte dintre elevi, creșterea normei didactice cu două ore în cazul profesorilor, comasarea școlilor și creșterea numărului de elevi dintr-o clasă. Ziua de 8 septembrie se anunța a fi tensionată. Cadrele didactice urmau să se adune la ora 10:00 în Piața Victoriei, pentru a protesta în fața Guvernului și apoi să se îndrepte către Cotroceni. Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, dar a evitat festivitatea de începere a anului școlar Președintele Nicușor Dan a fost ceva mai matinal și a fost surprins de presă la ora 8:00 în timp ce își ducea fetița la școală, însoțit de agenții SPP. Liderul de la Cotroceni nu a participat la festivitatea de deschidere a anului școlar, însă a anunțat că va avea o întâlnire cu liderii sindicali în decursul zilei. Solicitările și amploarea protestului nu l-au convins, însă, pe ministrul Daniel David să se prezinte la o discuție cu protestatarii. Mai mult, acesta refuzat să participe la orice festivitate de deschidere a anului școlar. Cadre didactice din alte zone ale țării, prezente la protest. Mii de manifestanți au scandat în fața Guvernului La protestul cadrelor didactice au participat și profesori din alte județe, pe lângă lideri sindicali care s-au strâns e pentru a-și exprima nemulțumirile în fața Guvernului împotriva reformelor lui Ilie Bolojan. Până la orele 12:00, în Piața Victoriei se adunaseră deja mii de manifestanți, cu pancarte și portavoci, iar zona devenise aproape neîncăpătoare. Situația a amintit de greva generală profesorilor din 2023, când aproximativ 150.000 de profesori din întreaga țară au protestat împotriva salariilor mici și au solicitat o majorare cu 25%. Persoane striga lozinci in timpul unui mars de protest intre Piata Victoriei si Palatul Cotroceni, organizat de sindicatele din Invatamant, prin care cer cresteri salariale, in Bucuresti, marti, 30 mai 2023. De luni, 22 mai 2023, au intrat in greva peste 150.000 de profesori si peste 70.000 de angajati care fac parte din categoria personalului didactic auxiliar si nedidactic. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Reprezentanții profesorilor i-au cerut lui Nicușor Dan demisia ministrului Educației Protestatarii alături de liderii sindicali s-au îndreptat, mai apoi spre Palatul Cotroceni, unde la ora 13:30, o delegație a profesorilor a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan. Ajunși în fața Palatului Cotroceni, manifestanții l-au chemat pe președintele Nicușor Dam în mijlocul lor, ca să stea de vorbă. „Dane, hai afară! Suntem la Cotroceni, aici!” În cadrul întâlniri dintre reprezentanții profesorilor și președintele Nicușor Dan, au sindicaliștii au cerut demisia ministrului Daniel David, și abrogarea măsurilor adoptate pe Legea 141 din primul pachet de măsuri. Profesorii amenință cu greva generală Următoare discuție dintre profesori și șeful statului ar urma să aibă loc peste două luni. Cu toate acestea, cadrele didactice nu exclud greva generală. Ministrul Daniel David: „Școala continuă normal” Ministrul Daniel David a transmis în cele din urmă, întrebat despre ceea ce urmează în perioada următoare, că „școala va continua în mod normal”. „Ca ministru nu pot să spun decât că școala continuă normal. Bucuria mea e că în prima zi copiii au fost primiți în unitățile școlare. În perioadele de criză fiscal-bugetară, înțeleg de ce nu ar exista festivități. Mă gândesc că există profesori care vor intra la clase și vor sta cu copiii și nu vor face nimic”, a precizat ministrul Educației. FOTO/VIDEO: Gândul, Mediafax Eșecul ”României educate” din 2023, repetat în 2025. Profesorii cer din nou o revoluție în sistem. ”Dane, hai afară să vorbim de școală” Sindicatele din Învățământ, MESAJ pentru președintele Nicușor Dan: „Tăbărâm pe tot ce înseamnă putere în România”. Protestele continuă și în octombrie
Anamaria Gavrilă, despre apelul ministrului Educației: Greva putea fi evitată prin dialog
Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri, a adus critici la adresa ministrului Educației, Daniel David, care a cerut părinților să își trimită copiii la școală pe 8 septembrie, deși profesorii au anunțat că vor ieși în stradă în această zi de luni. Potrivit POT, ministrul Educației nu doar că refuză să discute cu profesorii, ci încearcă să pună presiune pe aceștia prin apeluri adresate părinților. Partidul politic consideră că această strategie aduce o formă de tensiune care nu este necesară în relația dintre părinți și profesori și amplifică conflictul, în loc să îl aplaneze. „În loc să caute soluţii prin negociere şi respect, Daniel David încearcă să folosească părinţii împotriva profesorilor. Greva putea fi evitată prin dialog şi prin soluţii reale. Este clar că vorbim nu doar de lipsă de dialog, ci şi de o intenţie de a intimida. Nu poţi să tai mereu de la sistemul de educaţie şi să nu oferi nimic. Rolul unui ministru nu este să creeze prejudicii şi haos, ci să îmbunătăţească educaţia şi să construiască valoare. Dacă ministrul Educaţiei nu ştie să facă asta, soluţia e simplă: trebuie să plece” transmite Anamaria Gavrilă. Partidul POT cere, de asemenea, Guvernului să renunțe la tacticile de presiune asupra profesorilor și să deschidă un dialog real cu sindicatele. În opinia partidului, doar în acest mod poate fi protejat dreptul copiilor la educație. Pe de altă parte, ministrul Educației, Daniel David, a declarat că este optimist în privința începerii cursurilor. El a îndemnat, de mai multe ori, în cadrul interviurilor susținute în această săptămână, părinții să își trimită copiii la școală luni, pe 8 septembrie, în ciuda protestelor sindicatelor.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, anunț înaintea protestului de luni: Avem datoria să continuăm protestele”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ face apel la solidaritate și îndeamnă cadrele didactice să se alăture protestelor împotriva măsurilor de austeritate impuse sistemului de educație. Într-un comunicat de presă, sindicaliștii de la FSLI, transmit că sistemul de educație din România trece printr-o perioadă critică și este nevoie de solidaritate. „Sistemul educațional traversează cea mai grea perioadă, din ultimii 35 de ani, din cauza măsurilor luate prin Legea 141/2025. Aceste măsuri au fost luate fără să se facă un studiu din impact și fără să aibă în vedere că urmările acestor măsuri pot avea efecte extrem de dăunătoare asupra acestui sistem vital pentru o națiune. Cei care au de pierdut sunt în egală măsură elevii dar și cadrele didactice”, FSLI consideră că întreaga clasă politică este responsabilă pentru situația actuală a învățământului. „Măsurile de-a dreptul cinice luate de Guvernul Bolojan, cu acceptul unanim al partidelor politice care susțin actualul guvern, nu fac altceva decât să arunce învățământul românesc cu 15-20 de ani în urmă, aceasta fiind încă o dovadă că clasa politică din România nu a dat și nu dă doi bani pe sistemul educațional. Dacă trăiam într-o țară normală, educația ar fi fost protejată în această perioadă de austeritate”. Sindicaliștii îndeamnă cadrele didactice să protesteze. „Stimați colegi, Avem datoria să continuăm protestele, până când măsurile de austeritate vor fi abrogate, altfel se vor lua și alte măsuri împotriva cadrelor didactice. Neimplicarea noastră masivă va fi tradusă de guvernanți simplu: pe ei îi putem controla, lor le putem închide gura! Oare așa să fie? Ne-am pierdut puterea și am amuțit? Noi credem că nu! Noi suntem conștienți că educația are oameni solidari, curajoși și puternici!”, a transmis FSLI. Luni, 8 septembrie este primul mare protest – Marșul educației, din București. „Trebuie să arătăm că suntem uniți, pentru a ne recâștiga demnitatea călcată în picioare de cei care sunt acum la putere. Dacă fiecare cadru didactic este conștient de gravitatea situației și de necesitatea implicării în boicotarea deschiderii anului școlar și în protestele următoare, atunci distrugerea învățământului nu va fi garantată! Nu e suficient să ne revoltăm în social media, ci e nevoie de implicare efectivă în acțiunile de protest!” Liderii de sindicat spun că nu pot să obțină singuri abrogarea măsurilor luate de Guvernul Bolojan. De aceea este nevoie, mai mult ca oricând, de unitate și solidaritate. „Cu fiecare dintre voi, dragi colegi, devenim mai puternici, iar o luptă se câștigă cu implicare reală”, se arată în comunicatul semnat de Simion Hancescu, președintele FSLI.
Victoria Stoiciu, critică la adresa lui Daniel David în privința reducerii burselor pentru studenți: Existau deja mulți studenți obligați să lucreze part-time
Vicepreședinta PSD, Victoria Stoiciu, a reacționat după decizia Ministerului Educației de a reduce bursele studenților. Ea a scris miercuri pe Facebook că „fără reforma lui David, existau deja mulți studenți obligați să lucreze part-time”. Victoria Stoiciu a comentat, în postarea sa, declarațiile ministrului Daniel David, care a sugerat că un loc de muncă poate reprezenta o alternativă pentru tinerii care urmează cursuri universitare. „Faptul că un student își ia un job part-time ar trebui să fie o excepție, nu regula. Regula ar trebui să fie un sistem educațional care oferă șanse egale, care încurajează studiul serios și educația de calitate. Nu mă conving exemplele cu studenți care «reușesc spectaculos» să lucreze part-time și, în același timp, să aibă note excelente. Un sistem se construiește pentru oamenii de rând, nu pentru excepții. Realitatea e alta: și fără reforma lui David, existau deja mulți studenți obligați să lucreze part-time. Știți de ce? Pentru că, dacă vii din afara marilor centre universitare și nu ai o familie care să te susțină financiar, nu te poți descurca doar cu bursa. La fel cum nu poți trăi decent doar dintr-un part-time, când viața în București sau Cluj este obscen de scumpă. Dacă vrem cu adevărat educație de calitate, trebuie să înțelegem că investiția în burse și în sprijin pentru studenți este o investiție în viitor, nu o cheltuială. Altfel, vom obține o economie bugetară de moment, dar vom pierde mii de tineri inteligenți și talentați, care nu primesc acea mână de ajutor atunci când au cea mai mare nevoie. Și spun asta din propria experiență: fără bursa oferită de statul român, nu aș fi putut face niciodată o facultate. Pur și simplu ai mei erau prea săraci. Atât de simplu. Și de trist”, a scris politiciana pe pagina sa de Facebook. O reacție imediată la această postare a venit din partea prim-vicepreședintele PNL și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, care a postat un comentariu legat de acest subiect. „Eu am muncit în facultate, în prima parte, inclusiv cu cârca. La fel de bine învățam și aveam bursă de merit. În a doua parte m-am angajat în presă, apoi la o fundație. Și am învățat și mai mult, inclusiv aplicat. Am fost un tânăr absolvent cu vreo ani de experiență de muncă în spate. Iar pe vremea aia se făcea carte…”, a comentat Ciprian Ciucu. Studenții din țară au anunțat că iau în calcul boicotarea începutului de an universitar și continuarea protestelor, ca reacție la decizia ministrului de a tăia bursele și de a aduce modificări privind decontarea transportul.
Daniel David: Nu avem bugetul pentru a încheia cu salarii și burse întregul an. Dacă demisia mea ar fi rezolvat problemele financiare, mi-aș fi dat-o de mult”
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat la B1Tv că în acest moment nu există bani suficienți pentru salarii și burse pe tot anul. „Eu, ca ministru, nu pot să mă gândesc decât că trebuie să pregătesc sistemul pentru a începe activitățile din septembrie, și ca să înceapă activitățile din septembrie, noi aveam nevoie de aceste modificări. În ceea ce privește bugetul, bugetul un buget de austeritate de la începutul anului. Noi am solicitat bani pentru tot anul. Am primit de la Ministerul de Finanțe pentru o parte din acest an, urmând să așteptăm rectificarea pozitivă, așa cum s-a întâmplat, repet, și în anii trecuți. Acesta este motivul pentru care s-a vorbit despre Educație. Noi începem activitățile în septembrie, iar pentru mine lucrul important este să mă asigur că din septembrie reușim să acoperim salariile și bursele”, a declarat Daniel David. El a spus că misiunea lui este să aplice legea și programul de guvernare și să gândească începutul anului școlar cu salarii și burse asigurate. „Așa cum le-am spus, dacă demisia mea ar fi rezolvat problemele financiare, mi-aș fi dat-o de mult.” Ministrul Educației a menționat că, dacă sindicatele se opun și nu acceptă normele, există riscul să intre în grevă. „Vom vedea ce se va întâmpla în septembrie. Eu încă rămân deschis pentru lucrurile care țin de mine, ordinele de ministru, iar celelalte mesaje le-am trimis către premier. Atât pot să fac eu în acest moment”, a adăugat ministrul.