Prima zi de școală, în stradă. De la Cotroceni, profesorii au cerut demisia lui David. Marea necunoscută: Începe școala sau vine GREVA GENERALĂ?
Prima zi de școală de anul acesta a fost marcată de proteste masive în învățământ, generate de reforma fiscală a guvernului Bolojan, care aduce într-o situație fără precedent un domeniu deja afectat de lipsa finanțărilor. Mii de cadre didactice alături de lideri sindicaliști au mărșăluit pe străzile Capitalei și au cerut demisia ministrului Daniel David. Președintele Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, însă a refuzat să participe la festivitatea de începere a anului școlar din cauza „tensiunilor” existente. Anul acesta, cadrele didactice au decis boicotarea anului școlar, după ce Guvernul a impus o serie de măsuri, despre care specialiștii în Educație cred că vor duce la colapsul unui sistem deja sever avariat. Printre măsurile care au scos în stradă mii de profesori se numără tăierea burselor pentru o parte dintre elevi, creșterea normei didactice cu două ore în cazul profesorilor, comasarea școlilor și creșterea numărului de elevi dintr-o clasă. Ziua de 8 septembrie se anunța a fi tensionată. Cadrele didactice urmau să se adune la ora 10:00 în Piața Victoriei, pentru a protesta în fața Guvernului și apoi să se îndrepte către Cotroceni. Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, dar a evitat festivitatea de începere a anului școlar Președintele Nicușor Dan a fost ceva mai matinal și a fost surprins de presă la ora 8:00 în timp ce își ducea fetița la școală, însoțit de agenții SPP. Liderul de la Cotroceni nu a participat la festivitatea de deschidere a anului școlar, însă a anunțat că va avea o întâlnire cu liderii sindicali în decursul zilei. Solicitările și amploarea protestului nu l-au convins, însă, pe ministrul Daniel David să se prezinte la o discuție cu protestatarii. Mai mult, acesta refuzat să participe la orice festivitate de deschidere a anului școlar. Cadre didactice din alte zone ale țării, prezente la protest. Mii de manifestanți au scandat în fața Guvernului La protestul cadrelor didactice au participat și profesori din alte județe, pe lângă lideri sindicali care s-au strâns e pentru a-și exprima nemulțumirile în fața Guvernului împotriva reformelor lui Ilie Bolojan. Până la orele 12:00, în Piața Victoriei se adunaseră deja mii de manifestanți, cu pancarte și portavoci, iar zona devenise aproape neîncăpătoare. Situația a amintit de greva generală profesorilor din 2023, când aproximativ 150.000 de profesori din întreaga țară au protestat împotriva salariilor mici și au solicitat o majorare cu 25%. Persoane striga lozinci in timpul unui mars de protest intre Piata Victoriei si Palatul Cotroceni, organizat de sindicatele din Invatamant, prin care cer cresteri salariale, in Bucuresti, marti, 30 mai 2023. De luni, 22 mai 2023, au intrat in greva peste 150.000 de profesori si peste 70.000 de angajati care fac parte din categoria personalului didactic auxiliar si nedidactic. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Reprezentanții profesorilor i-au cerut lui Nicușor Dan demisia ministrului Educației Protestatarii alături de liderii sindicali s-au îndreptat, mai apoi spre Palatul Cotroceni, unde la ora 13:30, o delegație a profesorilor a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan. Ajunși în fața Palatului Cotroceni, manifestanții l-au chemat pe președintele Nicușor Dam în mijlocul lor, ca să stea de vorbă. „Dane, hai afară! Suntem la Cotroceni, aici!” În cadrul întâlniri dintre reprezentanții profesorilor și președintele Nicușor Dan, au sindicaliștii au cerut demisia ministrului Daniel David, și abrogarea măsurilor adoptate pe Legea 141 din primul pachet de măsuri. Profesorii amenință cu greva generală Următoare discuție dintre profesori și șeful statului ar urma să aibă loc peste două luni. Cu toate acestea, cadrele didactice nu exclud greva generală. Ministrul Daniel David: „Școala continuă normal” Ministrul Daniel David a transmis în cele din urmă, întrebat despre ceea ce urmează în perioada următoare, că „școala va continua în mod normal”. „Ca ministru nu pot să spun decât că școala continuă normal. Bucuria mea e că în prima zi copiii au fost primiți în unitățile școlare. În perioadele de criză fiscal-bugetară, înțeleg de ce nu ar exista festivități. Mă gândesc că există profesori care vor intra la clase și vor sta cu copiii și nu vor face nimic”, a precizat ministrul Educației. FOTO/VIDEO: Gândul, Mediafax Eșecul ”României educate” din 2023, repetat în 2025. Profesorii cer din nou o revoluție în sistem. ”Dane, hai afară să vorbim de școală” Sindicatele din Învățământ, MESAJ pentru președintele Nicușor Dan: „Tăbărâm pe tot ce înseamnă putere în România”. Protestele continuă și în octombrie
Anamaria Gavrilă, despre apelul ministrului Educației: Greva putea fi evitată prin dialog
Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri, a adus critici la adresa ministrului Educației, Daniel David, care a cerut părinților să își trimită copiii la școală pe 8 septembrie, deși profesorii au anunțat că vor ieși în stradă în această zi de luni. Potrivit POT, ministrul Educației nu doar că refuză să discute cu profesorii, ci încearcă să pună presiune pe aceștia prin apeluri adresate părinților. Partidul politic consideră că această strategie aduce o formă de tensiune care nu este necesară în relația dintre părinți și profesori și amplifică conflictul, în loc să îl aplaneze. „În loc să caute soluţii prin negociere şi respect, Daniel David încearcă să folosească părinţii împotriva profesorilor. Greva putea fi evitată prin dialog şi prin soluţii reale. Este clar că vorbim nu doar de lipsă de dialog, ci şi de o intenţie de a intimida. Nu poţi să tai mereu de la sistemul de educaţie şi să nu oferi nimic. Rolul unui ministru nu este să creeze prejudicii şi haos, ci să îmbunătăţească educaţia şi să construiască valoare. Dacă ministrul Educaţiei nu ştie să facă asta, soluţia e simplă: trebuie să plece” transmite Anamaria Gavrilă. Partidul POT cere, de asemenea, Guvernului să renunțe la tacticile de presiune asupra profesorilor și să deschidă un dialog real cu sindicatele. În opinia partidului, doar în acest mod poate fi protejat dreptul copiilor la educație. Pe de altă parte, ministrul Educației, Daniel David, a declarat că este optimist în privința începerii cursurilor. El a îndemnat, de mai multe ori, în cadrul interviurilor susținute în această săptămână, părinții să își trimită copiii la școală luni, pe 8 septembrie, în ciuda protestelor sindicatelor.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, anunț înaintea protestului de luni: Avem datoria să continuăm protestele”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ face apel la solidaritate și îndeamnă cadrele didactice să se alăture protestelor împotriva măsurilor de austeritate impuse sistemului de educație. Într-un comunicat de presă, sindicaliștii de la FSLI, transmit că sistemul de educație din România trece printr-o perioadă critică și este nevoie de solidaritate. „Sistemul educațional traversează cea mai grea perioadă, din ultimii 35 de ani, din cauza măsurilor luate prin Legea 141/2025. Aceste măsuri au fost luate fără să se facă un studiu din impact și fără să aibă în vedere că urmările acestor măsuri pot avea efecte extrem de dăunătoare asupra acestui sistem vital pentru o națiune. Cei care au de pierdut sunt în egală măsură elevii dar și cadrele didactice”, FSLI consideră că întreaga clasă politică este responsabilă pentru situația actuală a învățământului. „Măsurile de-a dreptul cinice luate de Guvernul Bolojan, cu acceptul unanim al partidelor politice care susțin actualul guvern, nu fac altceva decât să arunce învățământul românesc cu 15-20 de ani în urmă, aceasta fiind încă o dovadă că clasa politică din România nu a dat și nu dă doi bani pe sistemul educațional. Dacă trăiam într-o țară normală, educația ar fi fost protejată în această perioadă de austeritate”. Sindicaliștii îndeamnă cadrele didactice să protesteze. „Stimați colegi, Avem datoria să continuăm protestele, până când măsurile de austeritate vor fi abrogate, altfel se vor lua și alte măsuri împotriva cadrelor didactice. Neimplicarea noastră masivă va fi tradusă de guvernanți simplu: pe ei îi putem controla, lor le putem închide gura! Oare așa să fie? Ne-am pierdut puterea și am amuțit? Noi credem că nu! Noi suntem conștienți că educația are oameni solidari, curajoși și puternici!”, a transmis FSLI. Luni, 8 septembrie este primul mare protest – Marșul educației, din București. „Trebuie să arătăm că suntem uniți, pentru a ne recâștiga demnitatea călcată în picioare de cei care sunt acum la putere. Dacă fiecare cadru didactic este conștient de gravitatea situației și de necesitatea implicării în boicotarea deschiderii anului școlar și în protestele următoare, atunci distrugerea învățământului nu va fi garantată! Nu e suficient să ne revoltăm în social media, ci e nevoie de implicare efectivă în acțiunile de protest!” Liderii de sindicat spun că nu pot să obțină singuri abrogarea măsurilor luate de Guvernul Bolojan. De aceea este nevoie, mai mult ca oricând, de unitate și solidaritate. „Cu fiecare dintre voi, dragi colegi, devenim mai puternici, iar o luptă se câștigă cu implicare reală”, se arată în comunicatul semnat de Simion Hancescu, președintele FSLI.
Victoria Stoiciu, critică la adresa lui Daniel David în privința reducerii burselor pentru studenți: Existau deja mulți studenți obligați să lucreze part-time
Vicepreședinta PSD, Victoria Stoiciu, a reacționat după decizia Ministerului Educației de a reduce bursele studenților. Ea a scris miercuri pe Facebook că „fără reforma lui David, existau deja mulți studenți obligați să lucreze part-time”. Victoria Stoiciu a comentat, în postarea sa, declarațiile ministrului Daniel David, care a sugerat că un loc de muncă poate reprezenta o alternativă pentru tinerii care urmează cursuri universitare. „Faptul că un student își ia un job part-time ar trebui să fie o excepție, nu regula. Regula ar trebui să fie un sistem educațional care oferă șanse egale, care încurajează studiul serios și educația de calitate. Nu mă conving exemplele cu studenți care «reușesc spectaculos» să lucreze part-time și, în același timp, să aibă note excelente. Un sistem se construiește pentru oamenii de rând, nu pentru excepții. Realitatea e alta: și fără reforma lui David, existau deja mulți studenți obligați să lucreze part-time. Știți de ce? Pentru că, dacă vii din afara marilor centre universitare și nu ai o familie care să te susțină financiar, nu te poți descurca doar cu bursa. La fel cum nu poți trăi decent doar dintr-un part-time, când viața în București sau Cluj este obscen de scumpă. Dacă vrem cu adevărat educație de calitate, trebuie să înțelegem că investiția în burse și în sprijin pentru studenți este o investiție în viitor, nu o cheltuială. Altfel, vom obține o economie bugetară de moment, dar vom pierde mii de tineri inteligenți și talentați, care nu primesc acea mână de ajutor atunci când au cea mai mare nevoie. Și spun asta din propria experiență: fără bursa oferită de statul român, nu aș fi putut face niciodată o facultate. Pur și simplu ai mei erau prea săraci. Atât de simplu. Și de trist”, a scris politiciana pe pagina sa de Facebook. O reacție imediată la această postare a venit din partea prim-vicepreședintele PNL și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, care a postat un comentariu legat de acest subiect. „Eu am muncit în facultate, în prima parte, inclusiv cu cârca. La fel de bine învățam și aveam bursă de merit. În a doua parte m-am angajat în presă, apoi la o fundație. Și am învățat și mai mult, inclusiv aplicat. Am fost un tânăr absolvent cu vreo ani de experiență de muncă în spate. Iar pe vremea aia se făcea carte…”, a comentat Ciprian Ciucu. Studenții din țară au anunțat că iau în calcul boicotarea începutului de an universitar și continuarea protestelor, ca reacție la decizia ministrului de a tăia bursele și de a aduce modificări privind decontarea transportul.
Daniel David: Nu avem bugetul pentru a încheia cu salarii și burse întregul an. Dacă demisia mea ar fi rezolvat problemele financiare, mi-aș fi dat-o de mult”
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat la B1Tv că în acest moment nu există bani suficienți pentru salarii și burse pe tot anul. „Eu, ca ministru, nu pot să mă gândesc decât că trebuie să pregătesc sistemul pentru a începe activitățile din septembrie, și ca să înceapă activitățile din septembrie, noi aveam nevoie de aceste modificări. În ceea ce privește bugetul, bugetul un buget de austeritate de la începutul anului. Noi am solicitat bani pentru tot anul. Am primit de la Ministerul de Finanțe pentru o parte din acest an, urmând să așteptăm rectificarea pozitivă, așa cum s-a întâmplat, repet, și în anii trecuți. Acesta este motivul pentru care s-a vorbit despre Educație. Noi începem activitățile în septembrie, iar pentru mine lucrul important este să mă asigur că din septembrie reușim să acoperim salariile și bursele”, a declarat Daniel David. El a spus că misiunea lui este să aplice legea și programul de guvernare și să gândească începutul anului școlar cu salarii și burse asigurate. „Așa cum le-am spus, dacă demisia mea ar fi rezolvat problemele financiare, mi-aș fi dat-o de mult.” Ministrul Educației a menționat că, dacă sindicatele se opun și nu acceptă normele, există riscul să intre în grevă. „Vom vedea ce se va întâmpla în septembrie. Eu încă rămân deschis pentru lucrurile care țin de mine, ordinele de ministru, iar celelalte mesaje le-am trimis către premier. Atât pot să fac eu în acest moment”, a adăugat ministrul.
Topul primelor 50 de specializări din România. „Bătălia” pentru cele mai râvnite licee din țară. Care a fost cea mai mică medie
Ministerul Educației a publicat topul primelor 50 de specializări din România, raportat la ultima medie cu care s-a intrat la liceu, după admiterea din acest an. În concret, cea mai mică medie de admitere în clasamentul de 50 specializări din țară este 9,52, în creștere față de 2024, când a fost 9,47. Primele cinci specializări au ultima medie de admitere peste 9,80. În total, 26 dintre primele 50 de specializări sunt în Capitală, majoritatea la profilul real – Matematică – Informatică și Științe ale Naturii. Bucureștiul domină topul cu 26 de specializări, 4 sunt din Iași, 7 din Constanța, două din Galați Timișoara, Craiova Cluj-Napoca, Brașov și o specializare în Suceava Pitești și Oradea. Este important de precizat că, doar cici specializări sunt pe profilul umanist, restul de 45 sunt pentru profilul real specializările matematică-informatică și științele naturii. Cei mai mulți elevi cu medii de peste 9.60 au fost repartizați la următoarele licee: După afișarea rezultatelor repartizării computerizate, există și un clasament al celor mai râvnite licee și specializări din țară. Primele locuri sunt dominate de colegiile de elită din București, Brașov, Constanța, Cluj, Iași și Timișoara. Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică și Științe ale Naturii (ultimele medii: 9.82) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Matematică-Informatică (9.82) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.80) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe ale Naturii (9.80) Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova – Științe ale Naturii (9.75) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.75) Colegiul Național „I.L. Caragiale” București – Matematică-Informatică (GER) (9.72) Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică (9.72) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Științe ale Naturii (9.72) Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (GER) (9.67) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (9.67) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe Sociale (9.65) Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” Brașov – Științe ale Naturii (9.65) Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (ENG) (9.65) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (9.62) Sursa foto: tvrinfo.ro Mii de elevi rămași nerepartizați, după afișarea rezultatelor pentru admiterea în liceu Au fost însă și probleme pentru elevi, după repartizarea computerizată privind admiterea în liceu. Mai exact, trei elevi cu medii peste 9 și 63 cu medii peste 8 au rămas nerepartizați în prima etapă de Admitere liceu 2025. Per total, peste 3.400 de elevi au rămas nerepartizați, după prima etapă a Admiterii la liceu 2025, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Printre elevii rămași nerepartizați se numără și cei care au obținut medii mari, precum cele de 9,42, 9,25 și 9,17. Un candidat din Constanța și doi din București au rămas, deși au avut aceste medii mari, fără repartizare. Este cel mai mare număr de elevi nerepartizați din ultimii 3 ani, potrivit informațiilor pulicate de jurnaliștii de la Edupedu.ro. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Primul hop după afișarea rezultatelor, privind ADMITEREA în liceu 2025. Mii de elevi, cu note mari, rămași nerepartizați / Calendarul de toamnă Rezultatele oficiale ale ADMITERII în liceu au fost publicate. Cum arată situația, după repartizarea computerizată / Ce urmează pentru elevi
Parlamentari PSD și AUR îi cer lui Ilie Bolojan să revizuiască măsurile din Educație: Soluțiile adoptate în Educație pot avea efecte negative
Un grup de parlamentari din PSD și AUR a transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, în care solicită reevaluarea măsurilor restrictive din sistemul educațional. Aceștia avertizează că deciziile recente „pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”. Printre semnatari se află deputații Natalia Intotero (PSD), Tiberiu Barstan (AUR), Ilie Toma (PSD), precum și senatorii Cristian Resmeriță (PSD) și Vasilică Potecă (AUR). Aceștia declară că sunt nemulțumiți în ceea ce privește măsurile care afectează învățământul, mai exact unificarea claselor, scăderea burselor pentru elevi, lipsa investițiilor în infrastructură, majorarea normei didactice și diminuarea plăților pentru orele suplimentare. „Deși înțelegem, recunoaștem și susținem necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, considerăm că soluțiile adoptate în domeniul Educației pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”, se precizează în document. Tot ei atrag atenția asupra unor probleme serioase care ar putea fi generate. Ei spun că dacă se mărește numărul elevilor dintr-o clasă și se reduc clasele existente, calitatea educației și accesul echitabil la aceasta vor avea de suferit. În ceea ce privește bursele, limitarea lor la 15% poate determina o creștere a abandonului școlar. Elevii cu rezultate bune vor fi dezavantajați, iar cei din familii vulnerabile vor pierde un sprijin esențial. Documentul mai include și faptul că Ministerul Educației are alocat doar aproximativ 3,4% din PIB pentru anul 2025. Cu toate acestea, domeniul educației se află printre cele mai afectate de reducerile bugetare, lucru care poate compromite funcționarea corectă a sistemului școlar și poate îngreuna accesul la educație. În acest context, aleșii cer „demararea de urgență a unor consultări serioase cu toți actorii implicați (profesori, elevi, părinți, autorități locale, mediul de afaceri, etc.) și amânarea implementării unor măsuri gândite în grabă, dar a căror aplicare ar putea destabiliza total educația din România”. „Ca părinți, ca dascăli și ca oameni angajați să consolideze viitorul țării noastre, vă îndemnăm să luați deciziile de astăzi cu gândul la copiii noștri – pentru ca România de mâine să nu fie nevoită să repare greșelile de astăzi. Încă se poate construi cu înțelepciune și echilibru”, se arată în finalul scrisorii trimise către premier.
Daniel David afirmă că înțelege foarte bine sistemul preuniversitar: Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că are o înțelegere profundă a sistemului de învățământ preuniversitar, în ciuda faptului că în trecut recunoscuse că nu-l stăpânește la fel de bine ca pe cel universitar. „Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema. Știu ce înseamnă norma, știu ce înseamnă sistem.”, a declarat Daniel David în cadrul unei intervenții live la Antena 1, joi. Declarația a fost reluată și într-un comunicat oficial emis de Minister, după aprobarea Legii Bolojan prin angajarea răspunderii guvernamentale. În acest document, David a precizat că „eu cunosc bine sistemul educațional (preuniversitar/universitar) și de cercetare și știu cum se vede și din interior, dar și din exterior. Așa că înțeleg distorsiunile ambilor actori, din interior și din exterior, care se exprimă frenetic în aceste zile și încerc să le corectez.” Cu toate acestea, la începutul mandatului, în ianuarie 2025, într-o conferință de presă, ministrul educației recunoștea că nu avea o imagine completă asupra învățământului preuniversitar. „Când am venit ministru știam cele trei componente, dar nu știam interesul atât de mare din partea publicului și a presei pentru zona preuniversitară, care este o zonă pe care sigur, ca rector, o cunosc, nu am pretenția că o cunosc extraordinar de bine, o cunosc bine și încep să o cunosc și mai bine ca ministru.” De-a lungul primelor luni de mandat, a oferit mai multe declarații în care arăta că se simte mai confortabil cu cercetarea și educația universitară decât cu școlile, liceele și grădinițele. „Nu am venit să schimb lucrurile, nu am venit să le continui exact cum a fost făcute, dar orice schimbare trebuie justificata. În baza raportului pe care o să-l am în luna mai, putem discuta alte abordări pe termen mediu și lung.” Raportul QX, lansat la termenul anunțat, nu conținea nicio prevedere care să apară în Legea Bolojan. La rândul ei, legea nu includea nicio propunere din documentul respectiv. Deși președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan își exprimaseră public sprijinul pentru viziunea lui David asupra reformei, măsurile adoptate ulterior s-au îndepărtat de acea direcție. Problema lipsei cadrelor didactice De-a lungul timpului, mesajele sale au făcut mult referire și la lipsa acută de cadre didactice cu care România se confruntă de o perioadă îndelungată. Aceeași discuție a fost deschisă și cadrul interviului susținut de acesta joi. „Este o problemă, noi spunem că se știe deja de doi ani, și la minister de 5-7 ani, profesorul Andruh a discutat la Academie despre chimie și despre alte domenii. Noi toți am fost de acord să vorbim despre o creștere salarială în sănătate atunci când am realizat că foarte mulți medici plecat din țară și nu m-ai aveam medici în spitale. Eu cred că trebuie să înțelegem că și în educație suntem cam în aceeași situație în acest moment: începem să nu mai avem suficienți profesor și atunci trebuie să venim cu a crește rolul și a îmbunătății profilul și rolul social pentru profesia didactică. Asta o faci cu multe lucruri: bonusuri, traininguri, dar pornești de la salariu. Salariul comunică omului cât preț pui pe el în societate. Altfel, noi putem pretinde că facem proiecte europene, granturi, sunt chestii punctuale. Dacă salariile de bază nu comunică importanța profesorului, nu o să facem absolut nimic. Ca rector am văzut de ani de zile că cei mai buni studenți adesea nu mai merg spre zona de învățământ preuniversitar și din cauza acestui lucru.”, a spus Daniel David. În raportul QX, se atrăgea atenția asupra situației suplinitorilor calificați, care nu au acces la posturi pe durată nedeterminată. Daniel David susținea necesitatea unui nou sistem de titularizare și a unor salarii mai mari pentru profesorii aflați la început de drum. Totuși, noile prevederi din Legea Bolojan favorizează profesorii deja titulari și impun un număr mai mare de elevi în clasă.
Daniel David: Plata cu ora pentru dascăli era mai mare decât garda în sănătate. Burse pentru medii sub 5
Ministrul Educației, Daniel David, spune că deficitul întoarce țara pe dos, dar, din păcate, educația a avut o contribuție importantă: plata cu ora în preuniversitar a fost mai mare decât garda în sănătate, iar bursele de merit s-au dat și pentru elevi care aveau media sub 5. David spune că în ultimii doi ani, chiar dacă au fost intenții bune, s-au făcut investiții financiare care nu sunt sustenabile, pe două componente: resursa umană și bursele. „Au crescut salariile, au crescut normele libere pentru plata cu ora. Apoi, fondul de burse. Repet, intenții bune, dar complet nesustenabile în condițiile în care educația are o contribuție la acest deficit major. (…) În ceea ce privește resursa umană, mesajul meu a fost că nu vreau să discut despre reducerea fondului de salarii. Nu vreau să modificăm salarii și nu vreau să dăm oameni afară. Dar, de undeva trebuie să faci eficientizarea. Și asta a putut să vină din creșterea normei didactice cu un număr minim de ore, cu două ore pe săptămână, 24 de minute pe zi, dacă vreți și cu această creștere suntem tot sub o medie europeană. Și doi, la modul în care plătim – ca să spun așa – orele suplimentare, pe care nu ești forțat să le faci, dacă vrei le faci, dacă nu, nu. Țara își permite să plătească ora într-un anumit fel. Oricum, valoarea în preuniversitar a fost mai mare decât în universitar și decât în zona unor gărzi din domeniul sănătății. Deci, altfel spus, asta s-a întâmplat cu resursa umană”, spune David, la Digi 24. Și în ceea ce privește bursele, totul trebuie regândit, „fiindcă am avut în anumiți ani lucruri aberante”. „În 2023-2024, bursă de merit dată unor copii care aveau media sub 5, de exemplu. Și discuția a fost: trebuie să reducem fondul de burse, dar argumentul meu a fost că oricum trebuie să rămână mai mare decât am avut înainte de aceste creșteri nesustenabile. Și atunci, pe anul viitor, în cazul burselor studenților și în cazul burselor elevilor, pornim cu un fond mai mare decât am avut înainte de aceste creșteri nesustenabile din 2023, dar, sigur, nu putem să intrăm în competiție cu ce am avut în 2024-2025, pentru că această creștere este nesustenabilă și țara nu și-o permite în acest moment”, mai spune ministrul Educației. David afirmă că această schimbare nu face ca România nu iesă din standarde europene: „Nu avem norme mai mari decât există la nivel european, nu avem un sistem de burse inferior altora care există la nivel european, și al decenței când ne permitem acum”.
Ministrul Educației promite: Nu dăm oameni afară
Ministrul Educației Daniel David promite că pe termen scurt nu vor fi concedieri în sistemul de învățământ și nu vor scădea salariile, în timp ce pe termen mediu profesorii debutanți vor avea ca punct de start salariul mediu brut pe economie. David justifică măsurile de criză din Legea fiscal-bugetară avertizând că țara se află în criză și că fără aceste măsuri de eficientizare, din septembrie vor apărea dificultăți cu plata salariilor în toate sectoarele. Într-un mesaj, David explică principalele schimbări din sistemul de învățământ, susținând că este momentul să se renunțe la „paradigmele vetuste cu mecanisme ascunse, neperformante și inechitabile” pentru a construi o „nouă arhitectură educațională mai performantă și echitabilă”. Ministrul justifică creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, precizând că aceasta înseamnă o majorare cu doar 24 de minute zilnic din timpul petrecut direct cu elevii și că măsura va fi implementată din orele libere existente – peste 30.000 de norme didactice neocupate prin titularizare. David critică dur sistemul actual de burse, pe care îl numește „bursiadă” și „fabrică de note pentru bani”, susținând că a adus în școală „ethosul banilor” în detrimentul „ethosului educației”. Bursele de merit vor fi limitate la maxim 15% dintr-o clasă, cu nota 9 ca limită minimă. Ministrul asigură că pe termen scurt nu vor fi concedieri și nu vor scădea salariile, iar degrevarea funcțiilor de conducere va fi redusă la maximum 50%. El critică faptul că aproximativ 70% dintre directorii cu degrevări în medie de 64% își iau oricum plata cu ora. David recunoaște că este un „guvern de sacrificiu” și un „mandat de sacrificiu”, dar susține că măsurile sunt raționale și decente, menite să oprească „alergarea după norme și burse ca scopuri în sine” care îndepărtează sistemul de „educația de calitate”: https://www.edu.ro/press_rel_81_2025