Ministrul Educației Mihai Dimian, gafă publică la Iași
Ministrul Educației Mihai Dimian a făcut o declarație eronată la Iași, afirmând că Bacalaureatul se promovează cu media 5, deși pragul legal este 6. Mihai Dimian Bacalaureat: declarație controversată despre promovarea examenului Ministrul Educației, Mihai Dimian, a stârnit controverse după ce a afirmat că Bacalaureatul se promovează cu media 5, deși pragul legal este 6. Declarația a fost făcută în cadrul unei intervenții susținute la Iași și a atras rapid reacții, întrucât contrazice regulile oficiale ale sistemului de învățământ din România. Conform legislației în vigoare, examenul de Bacalaureat este promovat doar dacă elevul obține o medie generală de minimum 6 și cel puțin nota 5 la fiecare probă. Mihai Dimian Bacalaureat: afirmația care a generat reacții În discursul său, ministrul Educației a făcut o comparație între Bacalaureat și Evaluarea Națională, însă a strecurat o informație eronată legată de pragul de promovare. Declarația exactă a fost: „Ideea este următoarea, spre deosebire de Bacalaureat unde avem o medie de 5 pentru a promova acel examen, la Evaluarea Națională nu avem o asemenea medie. Întrebarea este dacă facem această evaluarea pentru a ierarhiza elevii într-o anumită zonă și eu am văzut că există o curbă a lui Gaus. Este important să folosim aceste note de la 1 la 5 pentru a departaja oamenii sau nu. Este diferit să punem un prag la 5 cum este la Bacalaureat” Afirmația a fost imediat remarcată, în condițiile în care regulile de promovare a Bacalaureatului sunt bine stabilite și cunoscute publicului larg. Care este, de fapt, media de promovare la Bacalaureat În România, promovarea examenului de Bacalaureat presupune îndeplinirea simultană a două condiții: obținerea unei medii generale de minimum 6 și a unei note de cel puțin 5 la fiecare probă susținută. Această regulă este aplicată de ani de zile și reprezintă un standard clar în evaluarea absolvenților de liceu. Prin urmare, declarația făcută de Mihai Dimian la Iași este considerată o gafă, întrucât nu reflectă realitatea cadrului legal. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
România, fără ministru al Educației de peste o lună. Theodor Paleologu: Să accepți funcția e un act de inconștiență
România nu are un ministru al Educației de mai bine de o lună, după demisia lui Daniel David, iar Ilie Bolojan a preluat interimatul. În acest context, profesorul Theodor Paleologu a declarat că acceptarea funcției de ministru al Educației reprezintă „un act de inconștiență”, din cauza modului în care educația și cultura sunt tratate la nivelul societății. Invitat la B1 TV, Paleologu a declarat că funcția nu presupune curaj, ci un risc politic major. Profesorul a mai spus că nu a înțeles decizia lui Daniel David de a accepta funcția, în condițiile în care era rectorul uneia dintre cele mai importante universități din țară. „Nu e un act de curaj, e un act de inconștiență (să accepți să fii ministru al Educației). Îmi amintesc că am spus, când a fost numit dl David ministru, că nu-l înțeleg. Când ești rector al uneia dintre cele mai importante universități din țară, ce sens are să fii ministru? N-are niciun sens… Dl psiholog (Daniel David e psiholog) a avut o problemă – nu înțeleg – de natură emoțională, ambiție, inconștiență… N-am înțeles prea bine ce-a fost în capul lui. Ar trebui să se ducă la psiholog dl David. Probabil o face, sunt convins c-o face, că orice psiholog serios face în permanență genul ăsta de igienă psihică și oricine ar trebui să facă lucrul ăsta. Dar e inconștiență să te bagi la un asemenea minister, e absolut de groază, sinucidere garantată!”, a declarat Theodor Paleologu. Paleologu a vorbit și despre problemele grave din sistemul educațional. El a povestit că, într-un sat unde a mers să predea, a întrebat unde se află biblioteca pentru a discuta acolo cu elevii. Întrebarea a creat panică, pentru că nimeni nu știa unde este cheia, iar persoana responsabilă nu se afla în localitate. „E o problemă mai largă. Cred că în societate românească e un mare dispreț pentru educație și cultură. Nu se reduce totul al politicieni, vine din societate”, e concluzia profesorului Theodor Paleologu. AUTORUL RECOMANDĂ: Theodor Paleologu șterge pe jos cu Cătălin Drulă: „Este dezagreabil, prost crescut, bolnav de PREZIDENȚIALITĂ. Candidează la Primărie doar ca să candideze la prezidențiale” Theodor Paleologu s-a dezlănțuit la adresa lui Călin Georgescu: Eu cred că este NEBUN. E trădător. E dement
Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume
Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, anunțată public în data de 22 decembrie 2025, nu a fost anunțată oficial de Guvern, care pare că refuză să parcurgă procedurile legale obligatorii de constatare a încetării mandatului și de declarare a vacanței funcției, notează edupedu.ro. Astfel, în lipsa acestor pași, nu a fost emis niciun decret prezidențial și nu a fost publicat niciun act în Monitorul Oficial, deși Codul administrativ stabilește termene clare și imperative pentru fiecare etapă, precizează sursa citată. Surse Gândul spun că premierul Ilie Bolojan a anunțat, recent, ce se va întâmpla în perioada următoare, la nivelul Guvernului pe care îl conduce. Astfel, după demisia lui Daniel David, un nou ministru al Educației va fi numit abia la început de 2026. Premierul României, Ilie Bolojan / FOTO – Profimedia Conform Codului administrativ, articolul 42 „funcția de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri: a) revocare; b) demisie”. Legea nu condiționează încetarea funcției de emiterea unui decret sau de publicarea în Monitorul Oficial, ci de intervenirea faptului juridic al demisiei. În cazul de față, Daniel David a anunțat public demisia și a confirmat depunerea acesteia în scris la cabinetul prim-ministrului Ilie Bolojan, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege. Codul administrativ prevede explicit mecanismul demisiei, în articolul 45: „Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii”. Așadar, calitatea de membru al Guvernului a încetat pentru Daniel David pe 22 decembrie 2025, cu 8 zile în urmă. În acest context, obligațiile Guvernului sunt strict procedurale. Codul administrativ stabilește că „prim-ministrul îi transmite Președintelui României propunerea de constatare a vacanței funcției în termen de 5 zile de la data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului”, conform articolului 43 alin. 2. Ulterior, „Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcției și declară funcția vacantă”, conform art. 43 alin. 1. Aceste termene sunt imperative și nu lasă loc de interpretare politică sau de amânare discreționară. În cazul Ministerului Educației și Cercetării, acest lanț procedural a fost întrerupt la nivelul Guvernului. Deși demisia a fost anunțată public și confirmată oficial de ministru, până acum nici Guvernul și nici Administrația Prezidențială nu au emis și publicat în Monitorul Oficial decretul de vacantare. Iar acest fapt, că nu există un ministru interimar al Educației, însă, lasă conducerea administrativă a Ministerului Educației și Cercetării la unul dintre secretarii de stat și la secretarul general al instituției. Cel mai probabil, este vorba despre Gigel Paraschiv, prezent la ședințele de guvern de săptămâna trecută și de Ioana Lazăr. Secretarul general și secretarii de stat pot exercita atribuții curente și pot semna acte administrative în baza delegărilor interne, însă aceștia nu pot substitui un membru al Guvernului și nu pot asuma decizii politice sau acte normative cu impact strategic. Între timp, fostul ministrul Daniel David nu a revenit încă pe postul de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe al cărei site apare încă „autosuspendat”, instituția fiind condusă în continuare interimar de profesorul Adrian Petroșel. Prin urmare, dacă decretele de constatare a vacantării funcției și de numire a unui interimar nu apar în Monitorul Oficial nici pe 31 decembrie 2025, Educația și Cercetarea încheie anul fără ministru sau interimar.
Un expert în educație comentează scandalul programei de limba și literatura română de clasa a IX-a: „Punct de întoarcere nu mai există! Avem un elefant uriaș în încăperea școli” / Cine sunt cei peste 200 de contestatari
Programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a tulbură, din nou apele, în zona educațională din România. Marian Staș, specialist în politici educaționale, a vorbit într-o analiză pentru Gândul despre manifestul cu privire la nemulțumirile în legătură cu structura programei școlare de limba și literatura română de clasa a IX-a, susținând că revolta celor peste 200 de persoane – multe cu notorietate în spațiul public – trage un semnal de alarmă cu privire la unele paradigme intelectuale și chiar ideologice depășite de timp, în care școala românească se zbate de mai multă vreme. Mircea Cărtărescu, Radu Vancu și Dan Lungu, printre semnatarii memoriului Gândul a scris despre faptul că peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. (Documentul integral AICI) Memoriul este adresat Ministerului Educației și Cercetării privitor la programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată în dezbatere publică. (Documentul integral AICI) Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie. „NU programei de ieri pentru elevii de mâine!” Aceștia au explicat de ce propunerea de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a – trunchi comun – se bazează pe premise și pe informații eronate din punct de vedere științific și cum ar putea fi remediată această problemă. (Materialul integral AICI) „Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc. În același timp, programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei. Dacă și dumneavoastră considerați că elevii merită o programă actuală, riguroasă și vie, vă invităm să semnați!”, au punctat semnatarii memoriului. Zece motive pentru care proiectul de programă de limba și literatura română va spori analfabetismul funcțional „Reforma” ca restaurație: programa ceaușistă reciclată pentru generația AI Lipsă de fundamentare științifică și didactică Model defunct în toate practicile educaționale europene Perspectiva cronologică alimentează ideologiile extremiste Literatura ca „unitate fără diversitate”: excluderea femeilor și a minorităților Stimularea practicilor care generează analfabetism funcțional Literatura ca simplu obiect de specialitate, nu ca disciplină școlară cu rol formativ Compromiterea cititorului tânăr și a plăcerii lecturii Către o școală fără elev Lista semnatarilor include: cadre didactice din învățământul preuniversitar; cadre didactice din învățământul universitar, printre care membri ai departamentelor de literatură română din cele mai importante facultăți filologice din țară; cercetători în domeniul studiilor literare și lingvistice; profesioniști în managementul educațional: foști sau actuali prorectori, decani, prodecani, directori de departament, membri în comisii de specialitate la nivel național; scriitori și regizori consacrați la nivel internațional, jurnaliști, specialiști media. (Documetele integrale AICI) „Există voci la fel de lucide și de critice și în zona de programă de religie, de matematică, de informatică” Marian Staș, expert în educație, mărturisește că demersul de a lua atitudine legătură cu programa de limba și literatura română de clasa a IX-a reprezintă un moment de trezire și un semnal de alarmă în ceea ce privește starea învățământului românesc. „Acest moment de trezire, de resurecție – când o mână consitentă de intelectuali și nu numai filologi au realizat că, de fapt, procesul care a condus la programa școlară de limba română este mistificare mai degrabă naționalistă decât un exercițiu pedagogic sănătos pentru copii. Momentul zilei de astăzi, cu acest document- manifest al celor peste 200 de oameni, dintr-o paletă largă de profesiuni are spun că procesul în sine de până acum nu este în regulă, reprezintă o trezire. Mistificare mai degrabă naționalistă decât un exercițiu pedagogic sănătos pentru copii Reprezintă semnalul lucid al unor oameni de secol XXI care spun că, în fapt, ceea ce s-a întâmplat până acum cu programa școlară de limba și literatura română este o instanțiere a unor timpuri revolute, a unui mod de abordare a școlii mult depășit de timp și blocat chiar periculos, tendențios posibil în niște tipare care nu au ce căuta în școala de acum. Și oamenii spun uite ce înseamnă și uite cum s-ar putea face altfel. Reprezintă un semnal de atenție, de alarmă, dar mai ales de resurecție. Oamenii vor spune că, de fapt, «împăratul precedent nu are haine, că avem un elefant uriaș în încăperea școlii», iar acest elefant uriaș ține de ceea ce înseamnă încremenirea într-o paradigmă revolută, pe care oamenii au analizat-o, cerând schimbarea paradigmei modului în care copiii se raportează la literatură. Și nu este vorba numai de ce cărți citim, ci și de felul în care această disciplină sau această arie curriculară ne destupă mințile și îi învață pe copii să gândească cu capetele lor. De aici, din punctul meu de vedere, punct de întoarcere nu mai există. Există voci la fel de lucide și la fel de critice și în zona de programă de religie, de programă de matematică, de informatică și în multe alte zone care spun că fapt lucrurile au a fi puse în cu totul alt aranjament de secol XXI”, susține expertul în educație. „A încetat existența unui singur plan-cadru pentru toate liceele din România” Marian Staș vorbește și despre planurile – cadru, kilometrul zero în arhitectura școlii românești de secol XXI, devoalând faptul că, până în prezent, în jur de 100 de licee deja lucrează la planurile lor cadru, având termen să le depună până pe 15 ianuarie 2026. (Materialul integral AICI) „A încetat existența unui singur plan-cadru pentru toate liceele din România, iar asta reprezintă un fapt istoric excepțional. Și de asemenea mă bucur să-ți spun faptul că, din ce știm până acuma în comisia noastră, în jur de 100 de licee deja lucrează la planurile lor cadru, având termen să le depună până pe 15
Ministrul Daniel David, „încolțit” din nou de profesori. Protest amplu al sindicatelor din Educație în Piața Victoriei: „Demnitatea nu se negociază”
Sindicatele din educație anunță un protest amplu pe 10 decembrie, de la ora 13:00, în Piața Victoriei. Decizia sindicatelor vine în contextul escaladării conflictului cu ministrul Educației, Daniel David, și al tensiunilor acumulate în școli după măsurile fiscal-bugetare adoptate în toamnă. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE) au publicat luni afișele oficiale ale mobilizării, însoțite de mesaje critice la adresa Guvernului și a ministrului. Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” (Materialul integral AICI) Ministrul Daniel David, „încolțit” din nou de profesori. Protest amplu al sindicatelor din Educație în Piața Victoriei: „Demnitatea nu se negociază” Sindicatele cer Guvernulului Bolojan să renunțe la măsurile care afectează personalul didactic și funcționarea școlilor Printre revendicări se numără stoparea creșterii normei didactice la 20 de ore pe săptămână, oprirea comasărilor de școli, revenirea asupra tăierilor de posturi, asigurarea fondurilor pentru bursele elevilor și corectarea subfinanțării cronice a sistemului. FSLI își cheamă membrii „împreună pentru educație” cu mesajul „demnitatea profesorilor nu se negociază și școala românească nu se reformează prin dezbinare”, iar FSE transmite că „pe 10 decembrie putem arăta Guvernului că demnitatea profesorilor nu se negociază.” Protestul de pe 10 decembrie vine într-un context în care federațiile sindicale au cerut public demiterea ministrului Daniel David, după ce acesta a declarat într-o intervenție publică faptul că „sindicatele nu mai pot avea rolul de acum în sistem” și că a vedea totul în alb și negru este „o gândire infantilă.” „Domnule ministru, criza sistemică nu este o simplă stare emoțională sau o supărare trecătoare” Liderii FSLI și FSE au reacționat dur, afirmând că declarațiile ministrului „nu sunt simple opinii personale”, ci reprezintă o viziune autoritară asupra dialogului social. Sindicatele au acuzat că ministrul încearcă „să reducă la tăcere vocea a peste 300.000 de angajați din sistemul de educație”, iar afirmațiile sale afectează grav credibilitatea și neutralitatea funcției publice pe care o ocupă. Daniel David, ministrul Educației, a respins acuzațiile de autoritarism și a afirmat, într-un mesaj public, că este „un democrat convins” și că în democrație este normal să existe dezacorduri. Ministrul a admis că declarațiile sale au fost interpretate ca un atac la adresa sindicatelor, dar susține că mesajul său a fost legat de necesitatea unei transformări de sistem și a unei relații instituționale bazate pe argumente și responsabilitate, nu pe presiune. „Este absolut firesc să avem dezacorduri. Cred însă că în democrație pot exista perspective diferite”, a afirmat Daniel David, potrivit Edupedu.ro, menționând că nu intenționează să reducă rolul sindicatelor, ci să promoveze „o schimbare a modului de lucru.” RECOMANDAREA AUTORULUI: „Solicităm demisia imediată a ministrului Daniel David” Sindicatele îl acuză că vrea să le reducă la tăcere. Apel către Opoziție, premier și președinte: „Nu au voie să tacă, după o astfel de declarație”
Prestigiosul clasament Shanghai spulberă șansele universităților românești
În România anului 2025 – în care guvernanții vorbesc despre reformarea educației – dar „uită” să aloce bani pentru investiții și pentru a susține performanța – clasamentul Shanghai reduce la tăcere învățământul din România. Mai exact, universitățile din țara noastră apar doar de 15 ori în cel mai nou clasament global după domenii de studiu, Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat publicității marți. Rezultatul este cu atât mai îngrijorător, cu cât este mult mai slab decât cel din ultimii doi ani – 22 de apariții în 2024, 19 în 2023 – în condițiile în care clasamentul este realizat pentru 57 de domenii de studiu, cu liste de până la 500 de poziții pentru fiecare și în care sunt rezultate circa 2000 de universități din lume. „În cercetare, totul pornește de la finanțare, pentru că cercetarea trebuie finanțată” Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București și expert în educație, susține, într-o analiză pentru Gândul, că cercetarea nu se face pe ochi frumoși, ci prin alocarea de fonduri și un interes continuu pentru a ajunge în „liga” mare, printre cei mai buni dintre cei mai buni. „Există proiecte care sunt finanțate – nu sunt foarte multe și, de exemplu, sunt domenii cuprinse în clasamentul Shanghai care nu există pe listă – care nu sunt finanțate în România. Nu există finanțări pentru acele zone sau domenii, mă refer la finanțările naționale ale cercetării. Și atunci tu vrei să dezvolți un proiect de țară, dar neintroducând bani. În momentul în care universitățile nu au o bază pentru a face cercetare de înaltă calitate, clasamentul Shanghai se bazează exact pe asta. Trebuie să produci un flux de cunoaștere la nivel internațional. Acest flux de cunoaște la nivel internațional se bazează, evident, pe niște cercetări care trebuie să spună ceva ca să poată fi publicate acolo. Sunt foarte greu de făcut pe sistemul de lup singuratic. Sau se pot face, dar nu au aceeași anvergură. Și atunci – în aceste condiții în care nu poți să faci cercetare la standardele la care se face cercetare în alte universități din afară – este mai greu să îndeplinești criteriile prin care poți să fii vizibil cu anumite studii la nivel internațional. Nu spun că nu le avem, le avem și noi, dar într-o măsură mai mică. În orice sistem, cât investești, atât primești, nu poți să aloci puțin și să obții mult, este împotriva firii și este un mit. Pot să am pe cineva care are idei, care este foarte bun, dar are nevoie de infrastructură pentru a deveni relevant”, susține expertul în educație. „Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber” Ovidiu Pânișoară mărturisește că și în România există cercetători buni care performează în diverse domenii – însă care nu sunt susținuți financiar – cercetarea reducându-se la ideea de „lup singuratic”, dar care nu are nivelul scontat pentru a intra în prestigiosul clasament Shanghai, la care aspiră toate universitățile lumii. „Nu înseamnă că acele domenii trecute în clasamentul Shanghai nu sunt stăpânite în România, dar nu există o forță de impact atât de mare ca în alte țări. Adică, avem cercetători singuratici buni, avem oameni în toate aceste domenii care performează. Numai că – nu sunt atât de mulți la nivelul unor instituții – pentru că instituțional vorbind, ar trebui să fie o cultură a cercetării, susținută de către universități și de către minister. Nefiind această cultură a sprijinului pentru cercetare, rămân oamenii care fac lucruri individuale. Noi avem cercetători care apar în diferite clasamente internaționale, avem cercetători care au publicate materiale, care se încadrează și joacă în aceeași ligă cu mulți alți cercetători din lume, dar nu sunt cantitativ la fel de mulți ca cei din străinătate. Acolo există o politică întreagă, există laboratoare de cercetare în care se investește continuu. Cercetarea face parte din jobul tău și ajunge să fie ușor de făcut în condiții optime și cu infrastructura potrivită. La noi în România, din păcate, cercetarea rămâne un element de lup singuratic. Dacă vreți, putem merge mai departe, că mai există o problemă în sistemul de învățământ universitar și anume faptul că finanțarea – și acest lucru s-a rupt la un moment dat, în urmă cu mulți ani – se face pe numărul de studenți și nu pe grupa de studenți, pe unitate, astfel încât universitățile au tot interesul să aibă cât mai mult studenți, ceea ce reduce nivelul de timp pentru cercetare pe care îl are profesorul universitar respectiv. Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber, nu ne este retribuită efectiv această cercetare. ” Specialistul în educație recunoaște, în contextul publicării clasamentului Shanghai – că fără investiții nu putem vorbi despre o cercetare care să atingă performanța și care să devină un punct de reper pentru universitățile din afară. „Infrastructura noastră este la pământ” În plus, Ovidiu Pânișoară susține că infrastructura din România este la pământ, lucru care nu permite extinderea cercetării și lucrul student – profesor pe teme de cercetare care ar putea să devină emblematice și care ne-ar da șansa să intrăm în marile clasamente ale lumii. „Există o cultură și un demers pe care noi am putea să le imprimăm la nivel de educație universitară. Dar, ca să imprimăm această cultură și acest demers trebuie să-i și faci loc. Cu alte cuvinte, trebuie să și tragi țevile ca să curgă apa. Infrastructura noastră este la pământ. Și vă mai spun un lucru fundamental și anume faptul că în marile universități ale lumii cercetarea nu o fac numai profesorii, aceștia coordonează cercetări care sunt făcute de către doctoranzi, de către masteranzi și chiar de către studenții care-și dau licența. Poate că am studenți foarte buni, dar unde să facă cercetarea, când la noi nici profesorii nu au unde să stea toți când vin la facultate. Darămite să existe laboratoare pentru studenți în care să facă cercetări individuale. Nu poți să faci cercetare pe ochi frumoși sau se poate face,
Scandalos: Ministrul Educației îi încurajează pe profesori să se toarne unii pe alții. Face apel chiar și la elevi și părinți să-i monitorizeze pe profesori: trebuie sancționați / pot fi scoși din sistem
Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că profesorii care vorbesc la ore despre teorii ale conspirației sau transmit elevilor informații false pot ajunge să fie sancționați și chiar eliminați din sistem. Daniel David, ministrul Educatiei – EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX FOTO Ministrul spune că profesorii trebuie să-și asume o responsabilitate comună pentru calitatea educației și pentru imaginea școlii. În opinia sa, părinții, elevii și chiar colegii din cancelarie trebuie să anunțe școala sau inspectoratul atunci când observă astfel de derapaje. „Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David. David a vorbit și despre lipsa încrederii în știință în rândul multor oameni. În opinia sa, analfabetismul funcțional îi împiedică pe elevi să înțeleagă lumea reală, ceea ce îi face vulnerabili la teorii conspirative. „Analfabetismul funcțional înseamnă că, de exemplu, tu nu înțelegi cum funcționează lumea fizică, nu înțelegi cum funcționează chimia în lumea de zi cu zi, nu înțelegi biologia. Ajungi să crezi că constelațiile îți influențează destinul. Toate astea sunt conspiraționiste”. Ministrul spune că problema apare pentru că școala nu pune suficient accent pe formarea competențelor reale ale elevilor. „Prin acest analfabetism funcțional, prin faptul că noi n-am mai transferat în actul educațional competențe. Actul educațional ar trebui să fie centrat pe elev, iar în această centrare pe elev elementul fundamental este formarea de competențe”, a declarat el. Surse foto: Mediafax foto AUTORUL RECOMANDĂ: Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare” Daniel David i-a scris omologului său ucrainean, cerându-i să nu închidă școlile cu predare în limba română
Daniel David: Profesorii trebuie să raporteze cazurile în care un coleg răspândește teorii ale conspirației sau informații false
Ministrul Educației, Daniel David, a spus la podcastul „Salvați Copiii” că părinții, elevii și profesorii trebuie să anunțe dacă un cadru didactic vorbește la școală despre teorii ale conspirației sau dă informații false. El a explicat că profesorii care fac aceste gesturi ar trebui sancționați treptat, mai întâi prin reducerea salariului, apoi prin interzicerea funcțiilor de conducere, iar dacă nu se schimbă nimic, pot fi scoși din sistem. Întrebat ce se poate face în aceste cazuri, ministrul a declarat că „părinții trebuie să monitorizeze acest lucru (răspândirea de informații false de către un profesor), copiii trebuie să raporteze acest lucru și colegii acestor profesori trebuie să raporteze acest lucru”. El a mai declarat că aceste măsuri sunt importante, fiindcă un profesor care răspândește informații false afectează și imaginea celorlalți dascăli. „Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David. Un alt subiect dezbătut în cadrul podcastului de către Ministrul Educației a fost lipsa încrederii în știință din partea cetățenilor din cauza analfabetismului funcțional.
Țară, țară vrem profesori! 300 de posturi libere la licee cunoscute din București / Ce spune ISMB despre această situație într-un an școlar tensionat
Măsurile din învățământul românesc, revolta profesorilor la măsurile Legii Bolojan și starea de degringoladă totală a școlii românești își fac simțită prezența din plin, iar repercusiunile nu întârzie să apară. Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) a publicat peste 300 de posturi didactice neocupate pentru ședința publică din data de 18 septembrie 2025. Demisia unor profesori, dar și renunțarea la ore, se numără motivele apariției posturilor libere la mai multe licee din București. Într-un an școlar tensionat și provocator, cursurile au început, oficial, pe 8 septembrie 2025, potrivit calendarului anului școlar 2025-2026. Din această toamna, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore, potrivit Legii nr. 141/2025. Inspectoratul Școlar al Municipiului București a motivat, conform documentului publicat, cauzele care au dus la apariția posturilor neocupate, potrivit informațiilor publicate de Edupedu.ro. Reorganizare catedră, cerere demisie, renunțare cadru didactic titular, finalizare plan școlarizare plan școlarizare, recalculare normă, renunțare plata cu ora de către titular și completarea normei sunt doar câteva dintre cauzele prin care este jusstificată de către ISMB o astfel de situație. Posturile didactice neocupate sunt la: Colegiul German Goethe, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Școala Gimnazială “Petre Ispirescu”, Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, Colegiul Tehnic Feroviar Mihai I, Colegiul Tehnic Media, Școala Gimnazială „Maica Domnului”, Colegiul National „Emil Racoviță”, Colegiul Național „Victor Babeș”, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Liceul Tehnologic „Nikola Tesla”, Liceul Tehnologic „Elie Radu”, Școala Profesională Specială Sf.Nicolae, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, Palatul Național al Copiilor din București, Şcoala Gimnazială „George Călinescu”. Pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul municipiului București nu s-au mai susținut concursurile/testările pentru suplinitori, potrivit unui anunț al Inspectoratului Școlar al Municipiului București Sector 3. Conform sursei citate, „după data de 4 septembrie pentru posturile rămase disponibile se organizează concurs/testare la nivel de unitate, acolo unde aceste posturi au rămas neocupate.” Reamintim că, pe data de 1 septembrie, au fost atribuite orele vacante/rezervate în regim de plata cu ora, conform noului calendarului de mobilitate pentru anul școlar 2025-2026. Vorbim despre personalul didactic titular sau angajat pe durata viabilității postului didactic/catedrei la nivelul unităților de învățământ, personalul didactic asociat și personalul didactic pensionat, pe baza rezultatelor obținute la interviu, dacă este cazul. Revolta studenților față de Legea Bolojan continuă Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), cea mai mare federație studențească din țară, anunţă proteste la nivel național în 29 septembrie. Tinerii spun că măsurile de austeritate din educație și deciziile luate în continuare de guvernanți ignoră mesajele și nevoile lor. ANOSR arată că reducerile de la transport și tăierea burselor pun presiune directă pe traiul studenților, mulți dintre ei depinzând de aceste beneficii pentru a-și continua studiile. Organizația avertizează asupra faptului că, în acest context provocator, austeritatea în educație poate duce la un val și mai mare de abandon universitar, fenomen care oricum depășește 40%. Sursă foto: Gândul RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Școala românească are zilele numărate! Ziua a zecea de PROTESTE. Profesorii anunță „inaugurarea” anului școlar în fața Guvernului și la Cotroceni „De ce aș rămâne în România?” POVESTEA emoționantă a unui olimpic medaliat cu aur. Mesaj pentru Daniel David, după tăierea burselor de performanță Daniel David, mesaj pentru SINDICATELE din Educație: „O grevă în septembrie nu poate aduce nimic. Țara are probleme în general”
Care este condiția pentru ca elevii şi studenţii să-și poată primi bursele înapoi. Ministrul Educației a făcut anunțul
Elevii şi studenţii şi-ar putea primi înapoi bursele de performanţă. Ministrul Educaţiei, Daniel David, promite că situaţia este pe lista lui de priorităţi anul viitor, dacă bugetul se va întrema. Până atunci, moţiunea de cenzură depusă împotriva lui va fi dezbătută şi votată de senatori luni, 15 septembrie. Bursele de performanţă şi de rezilienţă pentru elevi au fost tăiate de pe lista Ministerului Educaţiei, din acest an şcolar. Statul oferă doar alocaţie de merit, 450 de lei, pentru 15% dintre cei mai buni elevi ai unei clase cu medii peste 9. Bursele sociale, în valoare de 300 de lei, şi cele tehnologice se acordă în continuare. „Bursele nu reprezintă un moft pentru elevii care provin din familii vulnerabile reprezintă accesul la educatie pentru ziua de maine, iar pentru cei care fac performanta reprezintă un sprijin lunar si motivatia pentru a continua si a tinti mult mai sus”, a declarat Vlăduţ Marius Iordache, preşedintele Consiliului National al elevilor. Daniel David spune că va da banii înapoi, de anul viitor, dacă îi va permite bugetul. „Pentru cele de performanță nu am avut în acest an buget suficient, nici după toate măsurile luate pentru a le putea acoperi, dar în zona performanței am păstrat. Premiile, măcar, la Olimpiade”, a declarat ministrul Educaţiei. Sunt cele mai mari tăieri care au existat vreodată în fondul de burse şi pentru studenţi. „Diminuarea fondului de burse ar trebui să ajungă la 52% prin măsurile aprobate de guvern, nu s-ar mai acorda în perioada întregului an calendaristic studenții de la taxă nu mai sunt eligibili. Reprezintă un regres foarte mare pentru învățământul superior românesc”, a declarat Sergiu Covaci, preşedintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Ministrul Educaţiei a declarat pentru Observator TV că are de gând să dea banii înapoi chiar anul viitor. Daniel David a mai precizat că bugetul poate fi recalculat şi după al doilea semestru. „Dacă am fost primii, va trebui să fim tot primii care întoarcem unele măsuri. Iar printre măsurile pe care le întoarcem, da, bursele pentru performanță și în zona studenților, bursele sunt importante. Mie mi-ar plăcea să putem începe să gândim în bugetul de anul viitor”, a declarat Daniel David, ministrul Educaţiei. „În momentul de faţă, orice cuvinte si promisiuni sunt în zadar. Considerăm că ar trebui să vedem, de fapt, negru pe alb promisiuni asumate de către Guvernul României pentru a ne hotarî să oprim protestele care sunt programate”, a mai spus Sergiu Covaci, preşedintele ANOSR. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a retrimis analiza evoluţiei fondului de burse şi Administraţiei Prezidenţiale şi aşteaptă un răspuns de la Nicuşor Dan.