Ministrul Energiei anunță că va prezenta în CSAT un document strategic/ Ivan: Statul să fie activ, nu să se plângă de vremea de afară
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3CNN, că pregătește un document strategic care va fi depus în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a prezenta situația energetică a României și soluțiile pentru ieșirea din criză. ”Am decis, am avut discuţii cu cei mai importanţi oameni din statul român pe această temă, am prezentat-o şi în guvern şi urmează să o prezint prin documente asumate, iar în momentul de faţă, pregătesc pentru a depune în cel mai scurt timp un document strategic în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care să arate, din punct de vedere operaţional, cum a ajuns România aici, dar mai ales cum poate să depăşească acest moment”, a declarat ministrul Energiei. Bogdan Ivan spune că e timpul ca statul să joace un rol activ, nu reactiv și că trebuie eliminată birocrația. ”Acest instrument are mai multe componente, odată legislativ, să scurtăm tot ce înseamnă birocrație excesivă și să fie lucrurile foarte clare, din start. Un rol mai puternic al statului, pentru că astăzi statul român are atât companiile care produc energie electrică, are participaţie majoritară şi la companiile care transportă energie electrică, o distribuie sau o furnizează către clientul casnic, şi aici cred foarte mult că statul trebuie să joace rolul activ, nu doar reactiv, să se plângă că piața, vremea de afară ne încurcă foarte mult”, a menționat ministrul Energiei.
Scandalul facturilor la energie/ Ministrul Ivan a cerut la ANRE să verifice de ce întârzie facturile
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, întrebat la Antena 3 CNN despre scandalul facturilor de energie emise cu întârziere de unele companii, a menționat că a cerut la ANRE să facă verificări. Ministrul a precizat că în situația facturilor întârziate sunt două elemente. „O dată, TVA-ul se aplică în momentul în care se emite factura, indiferent că vorbim despre energie, apă, canalizare, telefonie mobilă, internet și ața mai departe. Doi, banii aceia nu se duc la furnizor, ci la stat, pentru că statul încasează, în definitiv, TVA-ul”. „Trei, dacă au făcut acest lucru, au o problemă şi vor fi sancţionați de Protecţia Consumatorului, Consiliul Concurenţei şi ANRE. Eu am făcut o adresă foarte clară şi dură către ANRE, prin care am cerut să verifice toţi furnizorii, dacă există astfel de situaţii, şi să aplice legea acolo unde este cazul”, a spus ministrul Energiei. Ministrul Ivan mai atrage atenția că țara noastră vinde energie la preț de nimic și importă la orele de vârf la prețuri mari. „Ceea ce reprezintă adevăratul risc, pe lângă creșterea TVA-ului, este modul în care astăzi se formează preţul, modul în care energia electrică ajunge la consumatorul final şi devine aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană, în condiţiile în care România, acum 10 ani, era exportator net de energie şi avea printre cele mai mici preţuri la electricitate. Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele strălucește la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la prețuri de 700–800–1000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a mai declarat Bogdan Ivan.
Ivan, despre propunerea de la Hidroelectrica: Făcută cu respectarea tuturor prevederilor legale
„E vorba despre o numire care a avut loc cu respectarea tuturor prevederilor legale timp de două luni pe un post rămas vacant, temporar”, a spus marți Bogdan Ivan, ministrul Energiei referitor la faptul că l-a propus pe șeful său de cabinet în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. El a spus că îl cunoaște pe Alin Ioan Demian de mai mulți ani și că are încredere în el. „E un om în care am încredere, economist, cu studii, cu tot ce e nevoie, întâmplător, e și coleg cu mine. Și am o relație cu el de mai bine de zece ani de zile”, a spus Bogdan Ivan, marți seara, la Digi24. Ministrul a spus că „nici el nu mai vrea să facă parte de acolo și eu am decis ca să nu fie niciun fel de discuție pe această numire care are un mandat temporar de două luni până se finalizează procedura de selecție (…) am decis să renunț la ea”. „Cu cine în afară de oamenii cu care lucrezi în echipă, pe o perioadă de provizorat de două luni, poți să ajungi într-o formă în care să lucrezi, să ai informații, să ai pe cineva de încredere, de care ești convins că urmărește interesul companiei și al ministrerului în acea companie”, a mai spus Bogdan Ivan. El a precizat că nu face niciun secret din faptul că Alin Ioan Demian este șeful lui de cabinet.
Ministrul Energiei: Suntem în locul 4 la nivel european în topul ţărilor cu cel mai mare preţ la energie
„Suntem pe locul 4 la nivel european, în condiţiile în care România e pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din toată Uniunea Europeană şi suntem aproape de a fi 100% independenţi. Doi, suntem într-o etapă în care noi putem, prin investiţii ţintite, care în estimările pe care le-am făcut, în următorul an şi jumătate pot să ducă peste 1.500 de megawaţi în sistemul energetic naţional, putem să scădem preţul la energia electrică”, declară Ivan, la Digi24. El subliniază că „astăzi suntem în locul 4 în Europa, cu cele mai mari preţuri din regiunea de Est”. „Cum am ajuns aici? E un cumând de factor. O dată, anul 2020-2021 cu acea liberalizare. Doi, şantajul energetic al Rusiei. Trei, faptul că investiţiile în capacitatea de producţie a energiei s-au lăsat oarecum aşteptate şi abia acum în ultima perioadă au început să vină efectiv investiţii directe care pentru a ajunge la maturitate au nevoie de 3, 4 sau chiar 5 ani”, explică ministrul. Potrivit acestuia, „acum suntem în situaţia în care trebuie să vedem şi mecanisme clare de piaţă prin care evităm situaţii speculative”.
Ministrul Energiei, discuții cheie despre centrala nucleară cu reactoare modulare de la Doicești
Ivan vorbește despre parteneriatul România-SUA pentru siguranță, independență energetică și dezvoltare. „Energia nucleară este energie sigură, curată și stabilă. E una dintre puținele soluții capabile să genereze siguranță, preț corect și emisii zero. Iar România nu doar că adoptă această tehnologie – o transformăm într-o oportunitate de dezvoltare economică, educație și leadership regional: Proiectul SMR va crea peste 2.000 de locuri de muncă în perioada construcției și peste 230 de locuri de muncă permanente pentru operarea centralei”, spune Ivan, pe Facebook, după discuția cu Michael Dickerson, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București.. Cu centrala nucleară cu reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, România poate deveni un hub european pentru producția, întreținerea și operarea SMR-urilor – oferind expertiză și sprijin țărilor din întreaga regiune. „Investim într-un angajament întins pe cel puțin 6 decenii: formare de specialiști, lanțuri de aprovizionare, revitalizarea comunităților locale și independență energetică reală. Parteneriatul strategic România–SUA continuă să livreze rezultate concrete pentru viitorul nostru energetic”, spune ministrul Bogdan Gruia Ivan.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a dat statului 20% din salariu. Le cere directorilor din subordine să facă la fel
„Am primit aseară salariul, am calculat cât reprezintă 20% și am dat înapoi în contul de Trezorerie al ministerului. (…) Am cerut colegilor ă se facă și un cont special în care să se vireze toți acei bani”, explică Ivan, la Antena 3 CNN. Banii vor intra la bugetul general consolidat al statului român, potrivit ministrului. El afirmă că această sumă o va vira „cât va fi cazul, până la finalul anului, un an”. Ivan a precizat că a dat înapoi statului 2.550 de lei, care este echivalentul a 20% din salariul său. Ministrul a mai spus că sunt colegi care îi vor urma gestul. Bogdan Ivan l-a înștiințat pe premierul Ilie Bolojan despre ceea ce are de gând să facă. „L-am informat și pe premierul Bolojan despre acest lucru pe care mi-am dorit să-l fac. Mi-a spus că am libertatea deplină de a face lucruri pe care le consider că pot să le fac în segmentul meu de energie”, a spus Ivan. Întrebat dacă și premierul ar fi dispus să facă acest gest, Ivan a spus că nu l-a întrebat pentru că nu și-a permis. Știrea inițială „Tocmai am virat 20% din salariul meu de ministru al Energiei statului român. Înainte de a le cere tuturor colegilor din companiile de stat din subordinea Ministerului, e normal ca eu să fac acest gest. Acum le cer și lor și directorilor și membrilor în Consiliile de Administrație și de Supraveghere să facă același gest într-un element de normalitate în care nu putem să cerem doar oamenilor care au venituri mici, doar familiilor tinere aflate la început de drum sau doar bunicilor care au pensii mici, să strângă cureaua și să fie solidari cu România în aceste momente”, a spus ministrul Bogdan Ivan într-un videoclip postat vineri pe Facebook. El știe că acest lucru nu va rezolva problemele țării „Cred că acest lucru nu rezolvă problemele sistemice ale României, dar trebuie să meargă în paralel cu reformele sistemice ale statului român, indiferent că ești ministru sau director sau ai orice altă funcție în statul român. Cred că te uiți și cu mai multă responsabilitate la ceea ce trebuie să faci direct ca să rezolvi problemele țării tale”, a a dăugat Bogdan Ivan.
Bogdan Ivan a explicat de ce românii plătesc prețuri uriașe la energie: „Am cerut la ANRE o analiză clară”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE. „Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român. A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan, scrie Mediafax. România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune”, a mai spus Bogdan Ivan. Ministrul a spus că a cerut o analiză la ANRE pentru a vedea de ce diferă prețul final la energie la companii. „Am cerut oficial ANRE-ului, Consiliul Concurenței, m-am și întâlnit cu ei o analiză foarte clară legată de modul de formare a prețului final pentru consumator și de a găsi care sunt elementele care pot să fie modificate, fie legislativ, fie operațional, pentru a scădea prețul. Și această analiză va fi finalizată până la jumătatea lunii iulie de către ANRE, în special pentru că și mie mi s-a părut bizar. Toți am primit în luna iunie acele mailuri de la furnizorii noștri de energie electrică că va fi finalizată schema de plafonare-compensare a statului de la 1 iulie și că de la prețul plătit până atunci avem varianta de a alege oferte cuprinse între 1 leu și un 1,5 lei. Era o companie care furniza la un leu și foarte multe companii care furnizau la un leu 50. M-am întrebat și o legitim la televizor cum s-a ajuns acolo”, a spus Ivan. „Am observat că după ce și eu, și președintele ANRE-ului am lansat în spațiul public o întrebare legitimă, care e pe buzele milioanelor de români care acum se uită la noi, prețurile ofertanților au scăzut de la 1.5, 1.55 leu până la un 1.2 lei. Aștept și rezultatul, analize făcute de ANRE ca să putem să luăm decizii clare”, a mai spus Bogdan Ivan. Ministrul a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.
Bogdan Ivan, noi măsuri de la 1 august: „Din 32 de companii, doar 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a anunţat, joi, că le va trimite tuturor companiilor o adresă în care le cere explicit reducerea costurilor cu salariaţii și cele operaţionale, începând cu 1 august. Oficialul a punctat că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, iar restul sunt pe pierdere. „Vreau să spun ce fac începând de mâine, pentru că am stat cu colegii mei, şi nu vreau să spun până nu fac ceva concret. O să trimit tuturor companiilor o adresă, prin care le cer explicit reducerea costurilor cu salariaţii, reducerea costurilor operaţionale cu protocoale în companii şi planul prin care fac acest lucru, începând cu 1 august 2025”, a declarat, joi, Bogdan Ivan, la Antena 3, În ceea ce priveşte reducerea indemnizaţiilor şi a numărului de membri din Consiliile de Administraţie din companiile aflate în subordinea Ministerului Energiei, ministrul a transmis că a realizat deja o analiză legislativă complexă, pentru a identifica o soluţie legală în acest sens. „Am făcut în acelaşi timp o analiză pe legislaţie, o coroborare între vreo cinci legi, în care am găsit formula prin care se poate reduce numărul membrilor Consiliilor de Administraţie. Sunt situaţii în care sunt convins că vor putea să funcţioneze la fel de bine nişte companii şi cu trei sau cinci membri, în loc de 9, 11 sau 17 membri în CA, iar ceea ce se va decide la nivel guvernamental unitar – pentru că nu vorbim doar de un minister – va presupune să schimbăm nişte articole din legislaţia din România”, a explicat oficialul. Pe de altă parte, în opinia sa, situaţia va fi total diferită în companiile de stat aflate pe pierdere. „Vă pot spune că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere. Adică aproape jumătate sunt pe pierdere. Ei bine, acolo e altă situaţie şi vă mărturisesc că am întâlnit oameni geniali care vorbeau de cum listează acţiunile companiilor pe London Stock Exchange (LSE) şi de unii care au venit să mă întrebe şi mi-au scris scrisori, ce să facă în situaţia în care au decizia unei instanţe, dacă se mai ţină angajaţi unii oameni care au şi pensie şi salariu. Acela e nivelul unora dintre cei din companiile de stat”, a adăugat Ivan. Întrebat dacă directorul general de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, îşi merită salariul de 38.000 euro pe lună, aşa cum a apărut în spaţiul public, ministrul Energiei a precizat că ar trebui făcute comparaţii cu companii similare din domeniul privat. „M-am uitat la cifra de afaceri şi la profituri. Nuclearelectrica are patru miliarde (de lei n.r.) cifră de afaceri, 1,7 miliarde de lei profituri, care 90% se duc la bugetul de stat. Că merită sau nu merită, trebuie să vedem dacă la o companie similară din piaţă, listată la bursă, cum este şi compania Nuclearelectrica, un director de companie, care are aceeaşi cifră de afaceri, aceleaşi profituri în acelaşi timp şi aceleaşi investiţii, pentru că e strategică compania asta pentru sistemul energetic al României, avem un venit similar. Am făcut o comparaţie, nu ştiu dacă e corectă, dar am făcut cu o companie din domeniul privat: OMV Petrom. Sunt date publice. CEO-ul companiei are venit de aproape două milioane de euro pe an, la o cifră de afaceri de 31 de miliarde, 7 miliarde de lei profit. Avem Hidroelectrica, undeva la 11 miliarde de lei cifra de afaceri, aproape 7 miliarde profit, venituri de vreo 14 ori mai mici. Vreau să fim corecţi, nu vreau să-i demonizăm pe toţi aceşti oameni. Da, pentru 2, 3, 5, pe care i-am văzut pe la televizor, că n-aveau nicio treabă cu domeniile astea, care şi-au dat pensii şi şi-au dat venituri nesimţite şi în CA şi-au votat lor acele venituri, ei fiind pe pierdere şi fiind dependenţi de bani din bugetul de stat, acolo nu doar că le-aş tăia indemnizaţii, i-aş da afară cu totul”, a mai transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:
Ivan: România a încasat 712 milioane de euro pentru energie regenerabilă și eficiență energetică
România are peste 219.000 de prosumatori, cu o creștere de 40% în mediul rural, iar 588 de contracte pentru energie verde în agricultură au fost deja semnate, a declarat ministrul Bogdan Ivan. La conferința „Investiții în agricultură, strategie pentru viitor”, Ivan a prezentat modul în care sursele regenerabile pot transforma fermele în hub-uri de producție eficientă și sustenabilă a energiei. „Chiar săptămâna trecută, am încasat 712 milioane de euro, prin Fondul de Modernizare gestionat de Ministerul Energiei, pentru: investiții în surse regenerabile de energie, eficiență energetică în industrie, sisteme de energie regenerabilă pentru instituții publice, universități și lăcașuri de cult de la nivel local, termoficare inteligentă și contracte pentru diferență”, spune ministrul. Potrivit acestuia, capacitățile de producție ale României sunt solide: peste 219.000 de prosumatori, cu o creștere de +40% în mediul rural. „Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Agriculturii, implementează o schemă dedicată finanțării energiei verzi pentru autoconsum, cu un buget de aproape 500 milioane euro, un sprijin concret pentru fermieri și procesatori. După primele două apeluri, au fost semnate 588 de contracte, cu un buget total de 300 milioane euro. Proiectele din al doilea apel sunt în curs de evaluare. Pregătim lansarea următorului apel în toamnă, pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar. Energia regenerabilă crește competitivitatea producătorilor agricoli. Cu finanțări europene, viitorul agriculturii românești va fi verde și eficient”, arată acesta.
Dragoș Pîslaru, întrebat când vor fi daţi afară şefii din Energie incompatibili: „Ne-am învârtit în jurul cozii”
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat, în legătură cu şefii din domeniul Energiei care sunt incompatibili, că diferenţa din abordarea de până acum în care s-a mimat că aceştia vor fi daţi afară este că vor fi făcute modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile. „Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, sunt cele care au dus la suspendarea cererii de plată 3. Avem un grafic extrem de ferm de organizare a Adunării Generale a Acţionarilor şi a modului în care se pot rezolva, inclusiv cu modificări legislative care să ne permită pregătirea, ca să nu existe că ne dă în judecată cineva, că vor putea să câştige în instanţă, deci pe asigurarea unei baze legale de urgenţă pe parcursul acestei veri, ca să putem într-adevăr să simţim şi noi că trăim într-o ţară în care un guvern întreg nu este neputincios în faţa unor numiri care au fost făcute pe criterii politice”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru a mai fost întrebat câţi dintre aceşti şefi au fost revocaţi până acum şi câte salarii vor mai încasa până când vor pleca din funcţie. „Sunt nişte detalii care ţin, bineînţeles, mai degrabă de portofoliu Energiei, sunt convins că colegii vă vor putea spune aceste lucruri. … Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru îl contrazice pe Sebastian Burduja Declarațiile lui Dragoș Pîslaru au fost făcute după ce, în 2 iunie, Sebastian Burduja, atunci ministru al Energiei, reafirma angajamentul total și necondiționat față de reformele asumate prin PNRR și față de principiile bunei guvernanțe corporativ, dar vorbea și despre OUG nr. 4/2025, prin care Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat care nu îndeplinesc criteriile de guvernanță. Totodată, comunicatul citat arăta faptul că Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, iar în cadrul unor AGA extraordinare au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. „De la preluarea mandatului în iunie 2023, ministrul Sebastian-Ioan Burduja a dispus un set amplu de măsuri pentru remedierea situației privind jalonul 121, acționând pe toate fronturile – instituțional, legislativ și operațional. Astfel, în decizia exprimată, Comisia recunoaște în grad de implementare a reformei de 65,5%, reducând în consecință suma reținută temporar cu aproximativ 70 milioane EUR. Dintre acțiunile întreprinse în mandatul actual al conducerii Ministerului Energiei, subliniem următoarele: Dialog permanent cu Comisia Europeană: Ministerul Energiei a menținut o comunicare strânsă și transparentă cu reprezentanții Comisiei Europene. Au fost transmise informări oficiale periodice și clarificări tehnice privind progresul implementării jalonului 121. De asemenea, ministrul Energiei a participat la discuții și reuniuni de lucru la Bruxelles, unde a prezentat direct stadiul măsurilor corective și angajamentul ferm al României de a îndeplini cerințele asumate, convenind cu Comisia măsurile prezentate în cele ce urmează. Inițiative legislative pentru consolidarea guvernanței corporative: Actuala conducere a promovat și implementat urgent un cadru legal îmbunătățit, în concordanță cu recomandările Comisiei. Au fost adoptate acte normative esențiale precum OUG nr. 22/2025 (pentru consolidarea și clarificarea normelor de guvernanță corporativă, în vederea alinierii la cerințele jalonului 121) și OUG nr. 4/2025. Prin OUG nr. 4/2025, Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat ce nu îndeplinesc criteriile de guvernanță, cu respectarea drepturilor contractuale (inclusiv plata a până la 6 salarii compensatorii, acolo unde a fost cazul). Aceste modificări legislative, elaborate cu aprobarea prealabilă a experților Comisiei Europene, asigură fundamentul juridic necesar pentru conformarea deplină cu reformele asumate. Schimbarea conducerilor companiilor energetice vizate: Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, convocând și desfășurând Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) la toate societățile identificate de Comisie ca neîncadrându-se în cerințele jalonului 121. În cadrul acestor AGA extraordinare, au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. Procesul a vizat aproximativ 40 de persoane din conducerea a 8 companii cheie (atât nelistate, cât și listate la bursă, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green etc.). Până în prezent, 100% dintre persoanele din consiliile de administrație/supraveghere indicate în analiza Comisiei au fost revocate din funcții, fiind înlocuite cu administratori provizorii, cu respectarea termenelor legale și, după caz, a principiilor pieței de capital, evitându-se orice perturbare a acționariatului privat”, se arată în comunicatul postat în data de 2 iunie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele